421 matches
-
și dinamice precum ecosistemele sau biosfera ca totalitate. Altfel spus, extinderea sferei moralității ar trebui să se facă prin trecerea de la o perspectivă individualistă la o perspectivă holistă. Desigur, o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce în discuție tensiunea dintre etica holistă a mediului și etica individualistă a susținătorilor eliberării animalelor. Apare aici
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce în discuție tensiunea dintre etica holistă a mediului și etica individualistă a susținătorilor eliberării animalelor. Apare aici o problemă teoretică importantă 28. Acest tip de critică atribuie indivizilor doar o valoare instrumentală, pe când valoare intrinsecă li se acordă numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atribuie valoare intrinsecă fie doar organismelor individuale, în cazul celor care se situează pe poziția individualismului moral și atribuie statut moral numai organismelor individuale înzestrate cu conștiință, fie atât organismelor, cât și ecosistemelor, în cazul celor care adoptă o perspectivă holistă. În etica mediului sunt susținute ambele poziții. Desigur, atât în cazul individualismului, cât și în cel al holismului statutul moral este definit, așa cum am văzut, în legătură cu capacitatea de a avea interese. Firește, teza extremă potrivit căreia au valoare intrinsecă numai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoare intrinsecă numai ecosistemele duce la consecințe inacceptabile, nu doar din punct de vedere moral, prin refuzul de a mai atribui însemnătate morală indivizilor, ci și din multe alte perspective socio-politice. Din acest motiv, Rolston oferă o nuanțare a tezei holiste și susține că numai indivizii au interese, au valoare intrinsecă și pot fi evaluați din dubla perspectivă biologică și morală a stării de sănătate și, respectiv, a unui statut moral. Faptul că respingem atribuirea de valoare intrinsecă ecosistemelor nu presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste, în sensul acordării de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste, în sensul acordării de valoare intrinsecă oricărei entități. Așa cum observă și Sober, teza că orice obiect are valoare intrinsecă trebuie respinsă, atât din perspectivă individualistă, cât și din perspectivă holistă. Principalul pericol teoretic al unei extinderi nepermise sau inflaționiste a domeniului moralității constă în reducerea valorii morale a indivizilor sau a întregilor până la disiparea ei, ori, la limită, până la echivalarea valorii morale cu simplul fapt de a exista. Desigur că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inițială. Unele schimbări sunt ireversibile. De aceea, pentru a nu risca să pierdem ceva, decidem să prezervăm specia. Dar este oare rezonabil să luăm o decizie bazându-ne pe ignoranță? Argumentul ignoranței poate fi evaluat și în contextul unei înțelegeri holiste a proceselor naturale. Astfel, am putea susține că o specie joacă un rol important în stabilitatea sau echilibrul ecosistemului. Dar de la cazul unei specii nu putem generaliza până la enunțul universal că toate speciile au un rol decisiv în ecosistem. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pantei alunecoase suntem, cea mai bună strategie este să protejăm fiecare specie. 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor Regăsim acest argument în numeroase contexte în această carte, iar subcapitolul următor propune o dezvoltarea teoretică a viziunii holiste prin delimitare față de individualismul etic. În acest paragraf mă voi rezuma la o simplă menționare a argumentului, mai mult pentru a marca astfel locul său teoretic fundamental în ansamblul eticii mediului. Așa cum am precizat mai sus, formarea conștiinței ecologiste s-
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teoretic fundamental în ansamblul eticii mediului. Așa cum am precizat mai sus, formarea conștiinței ecologiste s-a produs și prin internalizarea unei perspective științifice promovată în mod specific de științele vieții, prin conturarea unui nou mod de a gândi, sistemic și holist, diferit de cel mecanicist al fizicii newtoniene. Argumentul centrat pe valoarea holistă a ecosistemelor a fost formulat încă de Aldo Leopold. Acesta acordă în mod explicit valoare comunității biotice ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conștiinței ecologiste s-a produs și prin internalizarea unei perspective științifice promovată în mod specific de științele vieții, prin conturarea unui nou mod de a gândi, sistemic și holist, diferit de cel mecanicist al fizicii newtoniene. Argumentul centrat pe valoarea holistă a ecosistemelor a fost formulat încă de Aldo Leopold. Acesta acordă în mod explicit valoare comunității biotice ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de oameni, ceea ce nu ar fi cazul 95. Dar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dependențe, omul se află în situația de a reflecta asupra valorii acțiunilor sale și de a decide în ce direcție să acționeze, dacă să facă binele sau răul. În concluzie, etica mediului și politicile de mediu au nevoie de ipoteza holistă pentru a putea fi concepute coerent. 3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizii, în timp ce practicienii consideră că este necesar, numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului are prioritate față de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etică asociată scopului de a proteja mediul natural, adică, în primul rând, de a proteja cu prioritate ecosistemele ca întreg sau, mai mult decât atât, de a proteja ecosistemele ca întreg fără a fi preocupați de interesele indivizilor. Dacă idealul holist al protejării mediului este divergent în raport cu drepturile omului, riscăm să cădem în ceea ce Regan numește "fascism ecologist"104. Din punct de vedere conceptual, trebuie să explicăm în ce fel acordăm valoare intrinsecă unui ecosistem. Așadar, ar trebui fie să explicăm
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute într-un an 100 de excursii, îi revine fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic încadrabil în domeniul eticii mediului își asumă implicit presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în legătură cu ceea ce Sober 109 numește problema lui n+m, apare diferența dintre teoreticienii mediului și susținătorii eliberării animalelor. O lume cu n balene albastre și m cașaloți este mai bună decât o lume cu n+m cașaloți din perspectiva eticii holiste deoarece proprietatea holistă de a fi membru al unei specii aflate pe cale de dispariție face diferența dintre indivizii unor specii diferite care, din perspectiva tezei eliberării animalelor și a criteriului suferinței, nu se deosebesc. Mai multe exemplare dintr-o singură
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
109 numește problema lui n+m, apare diferența dintre teoreticienii mediului și susținătorii eliberării animalelor. O lume cu n balene albastre și m cașaloți este mai bună decât o lume cu n+m cașaloți din perspectiva eticii holiste deoarece proprietatea holistă de a fi membru al unei specii aflate pe cale de dispariție face diferența dintre indivizii unor specii diferite care, din perspectiva tezei eliberării animalelor și a criteriului suferinței, nu se deosebesc. Mai multe exemplare dintr-o singură specie nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a în care acesta descrie guvernarea bună ca un proces de punere a părților într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fără familie, în 3.416d-417b despre proprietatea privată și abolirea ei, toate văzute din perspectiva unui interes comun care este prioritar față de interesele individuale. Am găsi, așadar, după Callicott, în filosofia platoniciană o primă discuție teoretică despre fundamentele unei teorii holiste și un prim asemenea proiect 111. Cred că întoarcerea la vechii greci este o propunere bună, însă Callicott se întoarce unde nu trebuie. Filosofia socială și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism, însă nu cel
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și chiar la gândirea biologizantă a lui Aristotel ar fi mai folositoare pentru întemeierea eticii mediului și găsirea unui mod de gândire adecvat decât asemenea încercări de recuperare a unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]