702 matches
-
lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus la baioneta Stă îngerul pedestru cu vestă și boneta El este umbră veche a marilor sihaștri Ce și-au
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus la baioneta Stă îngerul pedestru cu vestă și boneta El este umbră veche a marilor sihaștri Ce și-au coit umbrele heraldice din aștri Noi vrem orînduirea
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus la baioneta Stă îngerul pedestru cu vestă și boneta El este umbră veche a marilor sihaștri Ce și-au coit umbrele heraldice din aștri Noi vrem orînduirea nedreaptă în solfegii S-o
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic, iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea, spunea Eugenio Montale, constă în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
căror autor este considerat întemeietorul literaturii grecești, de fapt actul de naștere al culturii elene, devine reprezentativ pentru întregul popor grec solidar cu cel ce i-a făcut educația, cum afirmă celebrul filozof Platon. Într-o lucrare dedicată influenței epopeilor homerice asupra gândirii grecești, exegetul francez Félix Buffiere constată că „exegeza miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri specifice. Astfel, în domeniul lumii materiale - al fizicii -, exegeții operelor homerice descoperă miturile celor patru elemente - focul, aerul, pământul și apa simbolizate prin numele mitice ale lui Zeus, Hera, Hades și Poseidon -, miturile cosmogonice reprezentate de Hefaistos, Ares și Afrodita, Apollo și Artemis, iar în domeniul teologic sunt evidențiate miturile legate
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
perechi: Ficțiunea și Realitatea, Iubirea și Necredința, Aventura și Căminul, Curajul și Frica”, aceste opoziții reprezentând tot atâtea moduri de a ființa, el ca model, ori de a influența viața celor care gravitează în jurul său. Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de mit în
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în sensul grecesc al cuvântului, adică „o ficțiune care ilustrează un adevăr, căci cuvântul este rareori luat în sensul de simplă poveste”, deoarece „este de ajuns să dizolvăm conținutul fabulos pentru a nu păstra decât semnificația profundă”, descoperind în discursul homeric faptul că autorul „avea o știință perfectă și clară a adevărurilor pe care le transcrisese în mod obscur în mituri” (Eroi mitologici. Legendă. Artă. Istorie). Miturile lui Homer corespund, oarecum, și definiției date de eseistul Mircea Eliade care afirmă că
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
de zei, așa cum se petrece cu Ulise, al cărui destin se află în voința lui Zeus, a Atenei și, mai ales, a lui Poseidon, cel mai îndârjit vrăjmaș al său. Comportamentul lui Ulise, ca, de altfel, al tuturor celorlalți eroi homerici, este o creație divină, deoarece „hrănindu-se în felul Zeilor sau al Eroilor Civilizatori, omul repetă gesturile lor și participă într-un fel la existența lor” (Mituri, visuri și mistere). Homer s-a străduit să creeze un exemplu, un ideal
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
se înscrie întrutotul în modul în care este definit acesta de către Mircea Eliade, poate cu excepția faptului că s-a născut într-un illo tempore, spre deosebire de alte mituri care pot fi datate istoric. Dar, prin faptul că Ulise, alături de alți eroi homerici, a devenit eroul tragediilor grecești, al operelor unor renascentiști sau ale marilor clasici francezi și nu numai, mergând până în secolul trecut, când James Joyce retopește mitul într-o ipostază contemporană, se poate conchide că mitul lui Ulise se afirmă independent
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
eroul tragediilor grecești, al operelor unor renascentiști sau ale marilor clasici francezi și nu numai, mergând până în secolul trecut, când James Joyce retopește mitul într-o ipostază contemporană, se poate conchide că mitul lui Ulise se afirmă independent de textul homeric în cele mai diverse ipostaze, că se regăsește la destul de mulți autori și în multe opere, nu numai literare, ci și muzicale - Claudio Monteverdi, Gabriel Fauré -, având puterea de a influența conștiința colectivă și pe aceea de a renaște perpetuu
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
obstinație a țelului suprem, chiar refuzând nemurirea promisă de zeița Circe, pasiunea cunoașterii sunt tot atâtea calități cu care Homer și-a înzestrat eroul, calități care apar și la personajele operelor în care se cultivă acest mit proteic. Interpretările miturilor homerice au constituit preocuparea unui impresionant număr de exegeți, rezultatele cercetărilor lor reprezentând o adevărată istorie a culturii europene, istorie în care își găsesc un loc binemeritat și importanți oameni de cultură români. Prima preocupare a cărturarilor români a constat în
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Odiseei a realizat, în 1918, poetul George Coșbuc, dar cea mai valoroasă rămâne versiunea lui G. Murnu - Iliada, textul integral în 1916, iar Odiseea în 1924. De-a lungul timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit...”, epitet definitoriu pentru cel ce se află în centrul celei de-a doua cărți homerice. Trecând în revistă diversele interpretări date de traducători, inclusiv cea de mai înainte aparținând lui G.Murnu, filozoful Anton Dumitriu respinge categoric sensul de ipocrit, duplicitar, schimbător, considerând, mai degrabă, că Ulise poate fi considerat un om având capacitatea de
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
el din sânul familiei. În acest sens, semnificativă este tema căutării, deoarece Adrian Zografi se află într-o permanentă căutare de prieteni, pentru el, alături de Bine, Adevăr, Frumos, Prietenia fiind una dintre valorile morale fundamentale. Ca și în cazul epopeilor homerice, tema căutării este completată cu numeroase motive, cel al drumului devenind o expresie esențială a relației dintre cei care caută și se caută, apoi captivitatea, trădările închipuite sau reale, fidelitatea în prietenie, despărțirea, regăsirea, fuga, pierderea, toate acestea din urmă
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
inteligenței sale, Adrian Zografi rămâne personajul care nu-și pierde încrederea în oameni, care continuă să lupte în numele credinței în Bine, Adevăr, Frumos și Prietenie, valorile morale care i-au condus pașii în întreaga sa viață. Așadar, Ulise rămâne eroul homeric preferat al lui Panait Istrati, pentru că periplul său este un model. În proza scriitorului român - el însuși un hoinar - motivul lui Ulise apare reinterpretat, motivul drumului, al cunoașterii, al cugetării interferând pentru perfecționarea spirituală, pentru perfecționarea personalității sale. Dincolo de aceste
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
gust nou de poezie românească”, vrea să-i învețe pe „tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole celor două opere homerice - după modelul cărora a încercat să scrie o epopee despre daci și țara lor -, considerându-l pe Homer dăruit de zei, ales între aleși, capabil de transcendere a lumii: „Nu-i acea altă lume a geniului rod,/ Căreia lumea noastră
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
l-am realizat, prin mentalitate și structură spirituală suntem descendenții lui Ulise. Sufletește suntem solidari cu lumea greacă. Nostalgia revenirii la locurile de origine ne mai cuprinde încă și atunci ne îndreptăm cu gândul către universul unde eroii și miturile homerice erau la ordinea zilei”. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
sufletul, în timp ce pornesc în vizită spre Fundația Ithaca, cu sediul ei de pe malul Mediteranei, aceeași Mare Nostrum pe care a navigat cândva și Ulisse. Dar dacă mă întreabă ceva ce nu știu? Ce mă fac dacă mă testează la amintiri homerice despre Odiseu? N-am mai citit Legendele Olimpului de pe când mergeam la școală! Ce bine că drumul e lung și întortocheat! Îmi lasă timp să mă gândesc la toate și parcă mai prind curaj. Casa poetului e postată pe-o
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
de ani omul își identifică propria ființă și esența cu o realitate care se află în corpul nostru - suflet sau spirit, dar care este diferit de corp. Termenii care au desemnat sufletul și corpul s-au constituit încă din perioada homerică, îi întâlnim în „Iliada și Odiseea”. Vechii greci au gândit la fel - corpul sau trupul era desemnat prin cuvântul soma, iar sufletul sau spiritul prin doi termeni distincți, pneuma (spiritul divin care animă lumea) și psyche (sufletul omenesc). Descartes a
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
nebuni - Și sfâșiați de dor , De-o mângâiere sau o vorbă Se aruncau în dulce slovă , Că au iubit în Helicon. Parca si eu trăiesc acum Prin marele amor, Am pana prinsă de un dor În gândul meu - De dor Homeric , Am muza mea în Helicon. Referință Bibliografică: Muza mea din Helicon / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 432, Anul II, 07 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MUZA MEA DIN HELICON de PETRU JIPA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354426_a_355755]
-
covîrșitor, oricît s-ar fi străduit protejații lui, de dimineață pînă seara tîrziu, nu se vedea nici un progres, or societatea, condusă de mîini destoinice, tocmai cu această criză de imagine se luptă, pentru că, oricît s-ar fi strufocat în ședințe homerice, nu se vedea nimic, capătul acelui tunel de tristă amintire se dovedise a fi o aia, strînsă cu grijă între pulpe de vreo codană rușinoasă, marile simboluri fuseseră desconspirate, iar juruințele care începeau cu fraza “îmi dau demisia, dacă ... ”, erau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
demnitatea condamnatului. Trebuie să înfățișez și acest aspect. Nu sunt o pildă, nici de pildă. Urma în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut eu pe această bârnă mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]