841 matches
-
burgului Bacău din țara mea România, unde zăpadă se așterne curând în straturi mari: „Te uita cum ninge decembre.../ Spre geamuri, iubito, privește -/ Mai spune s-aducă jăratec/ și focul s-aud cum trosnește./ Și mâna fotoliul spre sobă,/ La horn să ascult vijelia,/ Sau zilele mele - totuna -/ Aș vrea să le-nvaț simfonia./ Mai spune s-aducă și ceaiul,/ Și vino și tu mai aproape, -/ Citește-mi ceva de la poluri,/ Și ningă... zăpadă ne-ngroape./ Ce cald e aicea la tine
2016 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482111891.html [Corola-blog/BlogPost/374353_a_375682]
-
anului. Dar Moșul este darnic și cu adolescenții de toate vârstele. La puțin timp urmează sărbătoarea „Nașterea Domnului” când un alt moș, Moș Crăciun, vine în noaptea de ajun cu săniuța plină cu daruri. La unele locuințe „Moșul” coboară pe horn și lasă cadourile sub brăduții frumos împodobiți. La alți copii intră pe ușă și se apropie de pomul împodobit sărbătorește cu globulețe de toate culorile, beteală și instalații electrice ce te fascinează cu jocul de lumini. Sosit tocmai din „Țara
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
trece înaintea umbrei Patria-e nesomn de poet primenită-n ambra cuvântului nerostit adăpostită în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când cerbii rostogolindu-se-n tine, ca-ntr-o petrecere blândă cu apă și miriști Patria-i ocol de bucium consemn la intrarea-n cetate ! Referință Bibliografică: Patria II / George
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Patria_ii.html [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
Versuri > Cuvinte > SISIF Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sisif urcă pe munte încet, șontâc, banal, cu o greutate atârnată pe umerii de viață. Să ne definim, strigăm, pe gaura de horn, un paradox agățat de oftat, începutul și sfârșitul unei cărți se aseamănă și puse pe un eșafod definesc un nod: nodul Gordian, nodul de la cravată ce odată dezlegat. Un oftat...? Inevitabile balanțe, orice cunoaștere adaugă sentimente, adevărul este târziu, apoi
SISIF de PETRU JIPA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1489319303.html [Corola-blog/BlogPost/381586_a_382915]
-
MOȘ CRĂCIUN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din văzduhuri lin coboară Moș Crăciun c-o sănioară, este ger și este noapte de departe se-aud șoapte. Moș Crăciun vine pe horn, Chiar în casă, în salon, Sub brăduț daruri ne pune, Să ne bucurăm...pe bune! Fuge-apoi, tiptil-tiptil, Să nu-l vadă vreun copil, Dar mă-ntreb pe unde pleacă Moș Crăciun cel cu desagă?! Moș Crăciun și Moș Ajun Sunt
MOŞ CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351229_a_352558]
-
țin afară / Pe mama, până către seară! Când coada-i cap, ce să mai spun? / Poate ieși un lucru bun? Mâncare însă vrei în blid! / Mă duc degrabă să deschid!” Pe cel mic frica l-a pătruns / Și iute-n horn el s-a ascuns: Tăcut ca peștele era / Și precum varga tremura. Dar frica-i bună câteodată, / Că ea este din rai luată. Iedul cel mijlociu, la fel, / În grabă s-a ascuns și el Sub un cherșin; s-a
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
se vădeau, / De parcă vesele râdeau Privind afară-ndepărtare, / Să vadă capra când apare. Cu sânge, lupul a mânjit / Pereți-apoi, căci a voit, Caprei, pe lângă necaz mare, / Să-i facă multă supărare. Molcom ca peștele tăcea / Iedul cel mic și-n horn ședea, Că frica îl încremenise / Și parcă sufletu-i pierise. Lupul văzând că nu-i nimic / În casă, să-și mai prindă-un pic Foamea, a stat ce a mai stat, / A pierdut vremea și-a plecat. Iedul cel mic
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
încremenise / Și parcă sufletu-i pierise. Lupul văzând că nu-i nimic / În casă, să-și mai prindă-un pic Foamea, a stat ce a mai stat, / A pierdut vremea și-a plecat. Iedul cel mic iute-a ieșit, / Din horn, și ușa a trântit, Trăgând zăvorul. S-a uitat / Apoi în jur, înspăimântat, Plângându-i pe ceilați doi frați, / Care au fost de lup mâncați. „Vai! Dragii frățiori ai mei! De nu s-ar fi-nduplecat ei Ca să deschidă ușa-ndat’, / Nănașul
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Trei iezi cucuieți, / Mamei ușa descuieți...” „Și, și?” - zise nerăbdătoare / Capra plângând. „Frate’ meu mare, Nătâng și neastâmpărat - / Precum îl știi - s-a aruncat La ușă s-o deschidă-ndată.” / „Și-atunci? Haide, vorbește-odată!” - Îl îndemna capra mereu. / „Atunci, în horn m-am ascuns eu, Iar mijlociul sub cherșin. / Cel mare-atunci, de sine plin, Merge la ușă, după care / Trage zăvorul cela mare.” „Și-atunci, ce s-a mai întâmplat?” / „Nănașul - lupul - a intrat În casă-ndată! Vezi matale? / E chiar
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
CE FARMEC, CE ARMONIE Ileana Cornelia Neaga Coasta de-i-mpăienjenită Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489831393.html [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
topească, Speranță obosită, O înghețată în cornetul zilei de vară? Ar năvăli copiii pe el cu săniile, Dacă s-ar porni un viscol, s-ar sparge Și ar ninge în șapte culori, Rogvaiv, ramurile copacilor, aripile păsărilor Și fumul de la horn. Zâmbetele nu. Șapte zile, Șapte culori, Șapte taine. Azi, doar e toamnă... Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXXXII- TEO CABEL / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 648, Anul II, 09 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CARTEA CU PRIETENI XXXXII- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxii_ioana_voicila_dobre_1349795638.html [Corola-blog/BlogPost/359865_a_361194]
-
și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și maro pictate.E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi,Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi.Spre seară, pe ramui, păsari s-adună,Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă,Din horn iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și prea puțini erau cei care știau că el se refugia în peștera de sub talpa muntelui, într-un tărâm în care se dedica în totalitate ritualurilor care aduceau sănătate și prosperitate oamenilor săi. Era suficient să coboare pe unul dintre hornuri, acele deschizături din stâncă care puteau fi trecute cu vederea dacă erau acoperite și care se pot observa acum în Peștera Polovragi. Tot așa îi erau coborâți spre vindecare bolnavii, de care se ocupa folosind fântâna cu apă vie, o
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1472919729.html [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
peșteră, dar ținând cont că dacii își incinerau morții, acest lucru nu combate legendele, cu atât mai mult cu cât au fost găsite rămășite ale unor vase ceramice identificate ca aparținând perioadei dacilor liberi. În acest loc puternic oxigenat de hornurile multiple, s-a păstrat o formațiune calcaroasă având configurația unui altar, care se presupune că era folosit pentru a-i fi aduse ofrande marelui vraci. Trecerea dintre sălile peșterii este extrem de lină comparativ cu alte peșteri care se presupune că
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1472919729.html [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
altfel și numele ei fiind un derivat al expresiei „pol-al-vracilor”. Peștera Polovragi a reprezentat de zeci și poate sute de ani o atracție irezistibilă chiar și pentru localnici. Bătrânii locului își aduc aminte că, uneori, copii fiind se strecurau pe hornuri și pătrundeau în adâncurile tainice, căutând un alt fel de loc de joacă. Din păcate, mulți dintre cei care au cutezat să pătrundă astfel în peșteră au pierit pentru totdeauna, nemaifiind găsiți niciodată. N-ar fi nimic magic în aceste
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1472919729.html [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
Alături de ea o altă fată, în rochie lungă, neagră, dormea obosită. Pasă-mi-te fetele erau surori, ajutoarele Moșului în răsucirea veșnicului și nesfârșitului fir, tors dintr-un caier ce se forma mereu din miliarde de firișoare aduse pe un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421703761.html [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
germanică, deci, în ochii mei care a văzut multe priviri, foarte reci, distanți, altă limbă. M-am născut a doua oară și mi-am reconstruit viața nu de la zero ci de la minus 20; de la fundație și până la ultima bucată a hornului de pe casă, am luat în mână fiecare cărămidă cu dragoste, curaj, cu voință, am întors-o pe toate părțile, am analizat-o, pipăit-o, mirosit-o, curățat-o, i-am căutat un loc unde am încercat s-o stabilesc cu
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_petcu_nou_si_unic_gabriela_petcu_1386068666.html [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
sau cenușa afară din casă, nu se coase, nu se toarce, nu se împletește lînă, nu trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
nu trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
-n ochi, în nas Sau se-așează peste glie. Albul parcă-i o poveste Ce din `nalturi se deșiră, Mii de fulgi cu câte-o veste, Copilașii toți se miră. Că tot curge fără-oprire, Cade albul peste alb Iar din horn în fir subțire Iese leneș fumul cald. În opinci aleargă pruncii Trăgând sănii spre vâlcele, Moșii scot din fundul pungii Tutun pentru clipe grele. Veselie și visare, Și copil și om bătrân Privind înspre larga zare Fermecați pe loc rămân
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Suflet_de_copil.html [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
TOAMNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1411853842.html [Corola-blog/BlogPost/353148_a_354477]
-
Ieși! țipă bătrânul. Vrei să-mi rup gâtul?! Nici aici nu scap de voi! Afară, pe prispă acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă lângă un castron cu smalțul sărit Gogu-și plimba mustățile smiorcâind stăruitor. - Te-a răzbit
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
poartă sufletului rămậne-ntredeschisă? și, totuși, care fi-va prețul << gậndului cel bun >> la tậrg? cu cật vom vinde ură, iar, pentru o iubire nouă, cật vom da? grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea? pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg? iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament? le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa? o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă, să ardă că o torța
ELOGIU << CĂRŢII VIEŢII >> de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_cartii_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/340741_a_342070]
-
cunoscut bine, ajunsese la vârsta pensionării, dar asta nu mai are nici o importanță că în locul odihnei sale binemeritate după o viață de muncă, s-a dus în locul fiului său la închisoare. Dacă o barză care își face cuibul fie în hornuri, fie deasupra stâlpilor electrici, vede că acesta ia foc și nu își poate salva puii, atunci îi protejează cu aripile sale, până când piere și ea în flăcări. Noi am înnăbușit acest sentiment cunoscut și de viețuitoare, în favoarea unui egoism care
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_25_ion_untaru_1348631968.html [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]