834 matches
-
cei care nu aveau legătură cu Conclavul să iasă. În seara zilei, din șemineul Capelei Sixtine a ieșit o coloană de fum negru, anunțând eșecul primului vot al Conclavului desemnat să aleagă următorul Papă. Marți seara, fumul alb ieșit din hornul Capelei Sixtine și clopotele Basilicii Sfântul Petru au anunțat lumii întregi că Biserica Catolică l-a desemnat pe succesorul Papei Ioan Paul II. Fumul alb, văzut de mii de persoane adunate în Piața Sfântul Petru și filmat de multe posturi
Agenda2005-17-05-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283615_a_284944]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului se pregătesc fuioarele acasă prin hornuri risipite peste sat din lemnele aprinse vor să iasă spre ceruri la moment de înserat când se așterne-n suflete odihna din bucuria trudei adunate iară căldura împlinește tihna și ochii pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384581_a_385910]
-
cerne ploaie rece. Vântul șuieră prin ramuri. Rău mă strânge vântul-rege, noaptea bântuind la geamuri. Vreme aspră, Toamna cerne, să adoarmă buburuze. Să-și ducă vise eterne în mormintele de frunze. Natura își ia rămas-bun de la vremea călduroasă, când pe horn iese dens fum și pe iarbă-i brumă groasă. Noaptea, mantie-și întinde pe zori de zi și răsărit. Mai devreme își închide pleoape, cu soare-n asfințit. Nostalgie-mi pun pe rânduri, cu dorință sufletească. Floarea iubirii din gânduri
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului atât de multe frunze colorează gândurile încât copil fiind în spațiul lacrimilor prind în mine bila de pe holul casei de munte odată timpul prindea din hornul casei fumul altădată prindea cuvintele rostite îndelung la ceas de taină deasupra poveștilor El culege prin prisma de nisip gândurile oamenilor anină clopotele de firele de argint simplă suflare și totul se rostogolește în alt anotimp fără nume cântecul munților
ROSTOGOLIRE PE VĂILE CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384120_a_385449]
-
-or plânge și poate-or vrea să vie... Și trist intră pe ușa ce greu se deschidea. Luă din tinda mică o cioată noduroasă Ca viața lui de aspră, de lungă și de rea, În sobă o va pune, pe horn fumul să iasă, Să fie cald în casă, să uite viața grea. Și-intră bătrânu-n casă slăbit și obosit... Gândindu-se cu dor la pruncii cei plecați, Pe-un scaun lângă sobă un timp s-a odihnit, Privindu-și bieta
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
nici el nu își explica cum de-i rămăsese atât de bine imprimată în memorie. Mergea greoi însă ajunse într-un târziu la adresă se opri în fața casei, totul pe acea stradă era pustiu nici un trecător, nici macar un câine, din hornurile caselor ieșea fum iar după luminile de la geamuri se vedea că oamenii erau în case la gura sobei. Privi stelele ce străluceau pălind a ger, stând în fața porții cumpănii puțin încă odată dacă să intre sau nu însă instinctul său
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
putea ca să lucrezi / Și noaptea. De aceea, vezi Că piua-i în căsoaia mare. Adu-o-ncoace, după care Cată sub pat. Vezi că-i un loc, / În cari este un oboroc Cu fuse plin. Apoi te duci / Și din horn, furca o aduci. Astfel, dacă te-ai plictisit / De-atâtea pene de strujit, Te-i odihni și până stai, / Te-apuci și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Referință Bibliografică: Cana cu fluturi rotunzi / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII, 05 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului se pregătesc fuioarele acasă prin hornuri risipite peste sat din lemnele aprinse vor să iasă spre ceruri la moment de înserat când se așterne-n suflete odihna din bucuria trudei adunate iară căldura împlinește tihna și ochii pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383208_a_384537]
-
poartă în poartă cu urletul ajustat : „Bună ziua la Ajun!...trei, trei!” Dar parcă era un făcut! Nu ne răspundeau decât câinii, care lătrau ca turbații, și găinile, care cârâiau speriate, de parcă intrase dihorul în ele. Fumul tot agale ieșea pe horn, casele rămâneau tot mute, nepăsătoare la durerea noastră. Numai burnița ne mai mângâia năsucurile înciudate. Preocupați cu colindatul, nici nu am observat că se întunecase și că am ajuns la capătul uliței. -Nu se poate! Sări enervat Ilie. Trebuie să
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-mi batăla ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic,îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute,și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalniccînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute.... II. SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Domnul Dobrescu și madame Clemance locuiau undeva pe fundul bălții înconjurate de papură și stuf. Cîndva, o țigancă bătrînă le spusese
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
țin afară / Pe mama, până către seară! Când coada-i cap, ce să mai spun? / Poate ieși un lucru bun? Mâncare însă vrei în blid! / Mă duc degrabă să deschid!” Pe cel mic frica l-a pătruns / Și iute-n horn el s-a ascuns: Tăcut ca peștele era / Și precum varga tremura. Dar frica-i bună câteodată, / Că ea este din rai luată. Iedul cel mijlociu, la fel, / În grabă s-a ascuns și el Sub un cherșin; s-a
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
se vădeau, / De parcă vesele râdeau Privind afară-ndepărtare, / Să vadă capra când apare. Cu sânge, lupul a mânjit / Pereți-apoi, căci a voit, Caprei, pe lângă necaz mare, / Să-i facă multă supărare. Molcom ca peștele tăcea / Iedul cel mic și-n horn ședea, Că frica îl încremenise / Și parcă sufletu-i pierise. Lupul văzând că nu-i nimic / În casă, să-și mai prindă-un pic Foamea, a stat ce a mai stat, / A pierdut vremea și-a plecat. Iedul cel mic
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
încremenise / Și parcă sufletu-i pierise. Lupul văzând că nu-i nimic / În casă, să-și mai prindă-un pic Foamea, a stat ce a mai stat, / A pierdut vremea și-a plecat. Iedul cel mic iute-a ieșit, / Din horn, și ușa a trântit, Trăgând zăvorul. S-a uitat / Apoi în jur, înspăimântat, Plângându-i pe ceilați doi frați, / Care au fost de lup mâncați. „Vai! Dragii frățiori ai mei! De nu s-ar fi-nduplecat ei Ca să deschidă ușa-ndat’, / Nănașul
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Trei iezi cucuieți, / Mamei ușa descuieți...” „Și, și?” - zise nerăbdătoare / Capra plângând. „Frate’ meu mare, Nătâng și neastâmpărat - / Precum îl știi - s-a aruncat La ușă s-o deschidă-ndată.” / „Și-atunci? Haide, vorbește-odată!” - Îl îndemna capra mereu. / „Atunci, în horn m-am ascuns eu, Iar mijlociul sub cherșin. / Cel mare-atunci, de sine plin, Merge la ușă, după care / Trage zăvorul cela mare.” „Și-atunci, ce s-a mai întâmplat?” / „Nănașul - lupul - a intrat În casă-ndată! Vezi matale? / E chiar
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Nu se poate face un caz. Mai curios este faptul că, într-o noapte, un pădurar a văzut ieșind pe coșul donjonului un vârcolac! Dacă li se va sugera, cel puțin o sută de inși îl vor zări țâșnind pe horn chiar pe Castelan... § Una din obsesii: cine a distrus Biblioteca? Nu puteai să scapi un asemenea prilej. Poți să pui în seama personajelor orice inepție: păreri proprii pe care le strecori acestora, neîndrăznind să ți le asumi. Nu poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Radu Stoenescu-Balcâzu, atinsese maxima sa înflorire. în martie 1662, la doi ani după moartea boierului, conacul, încăput între timp pe mâna unui văr de-al doilea, om delăsător, cu patima beției, a jocurilor de noroc și-a răzeșelor, îi cade hornul mare; o încercare de a pune hornul la loc, între 1693-1696, prin osârdia logofătului Gheorghe Stoenescu, nepot al lui Radu, dă greș; conacul va rămâne de-acum înainte cu hornul mic. în zorii secolului luminilor ia foc aripa din stânga, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
martie 1662, la doi ani după moartea boierului, conacul, încăput între timp pe mâna unui văr de-al doilea, om delăsător, cu patima beției, a jocurilor de noroc și-a răzeșelor, îi cade hornul mare; o încercare de a pune hornul la loc, între 1693-1696, prin osârdia logofătului Gheorghe Stoenescu, nepot al lui Radu, dă greș; conacul va rămâne de-acum înainte cu hornul mic. în zorii secolului luminilor ia foc aripa din stânga, de la un pâlc de tătari, și doar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
beției, a jocurilor de noroc și-a răzeșelor, îi cade hornul mare; o încercare de a pune hornul la loc, între 1693-1696, prin osârdia logofătului Gheorghe Stoenescu, nepot al lui Radu, dă greș; conacul va rămâne de-acum înainte cu hornul mic. în zorii secolului luminilor ia foc aripa din stânga, de la un pâlc de tătari, și doar cu mare greutate și cu ajutorul băltărețului, care sufla invers, slugile reușesc să salveze corpul central și aripa din dreapta, dinspre eleșteu, veșnic umedă. în timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
culoare albă jur împrejur. În sfârșit, finalul și convingerea că farmecele femeii care inflamează senzualitatea noastră sunt ca mirosurile de mâncare: te ispitesc atunci când ești flămând și îți produc silă atunci când ești sătul. Când am ieșit, era deja dimineață. Din hornul casei vecine ieșea un val nevăzut de căldură care clătina cerul. Străzile erau pustii, luminoase, deși soarele nu răsărise încă. Tramvaiele nu se vedeau pe traseu. Doar un paznic de stradă, încins cu o curea de gimnazist, cu o barbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pervazul de piatră, în calorifere ceva țăcăni, șopoti, se prelinse. Dintr-acolo venea o căldură înăbușitoare. Pe masă, fitilul lămpii se stingea încet. Îmi simțeam nasul umflat, nu mai puteam să respir. Dincolo de fereastră, casa vecină începu să se strâmbe; hornul se desprinse și începu să plutească umed în cerurile metalice. Nici măcar n-am încercat să stăvilesc lacrimile care-mi inundau ochii. 6 Peste o jumătate de oră, mă apropiam de casa lui Iag. La intrare am văzut un birjar încărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și coliba, cât și casa ca întocmiri artificiale, supraterane, păstrează credința străveche că spațiul închis, detașat de univers, dar păstrând legătura cu acesta, cu cerul, printr-un stâlp central sau prin deschizătura din acoperiș prin care să iasă fumul, devenită horn, alcătuiește un micro-spațiu sacru. Indiferent de gradul de complexitate al construcției, aceasta trebuia să-l apere pe proprietar și familia sa de demoni, spirite, forțe ale răului, iar în cazul în care se considera că spațiul interior a devenit impur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]