1,133 matches
-
neprezentat, 4 respinși 21. LICEUL TEHNOLOGIC GIURGIU 32 înscriși, 6 neprezentați, 26 respinși 22. LICEUL TEHNOLOGIC "ARETA TEODORESCU" GRIVIȚA, județul Ialomița, 5 înscriși, 5 respinși 23. LICEUL TEHNOLOGIC "SAVA BRANCOVICI" INEU, 62 înscriși, 31 neprezentați, 31 respinși 24. LICEUL TEHNOLOGIC "HORTENSIA PAPADAT BENGESCU" IVEȘTI, județul Galați, 8 înscriși, 2 neprezentați, 6 respinși 25. LICEUL TEHNOLOGIC IZVOARELE, județul Olt, 14 înscriși, 7 neprezentați, 7 respinși 26. LICEUL TEHNOLOGIC LOPĂTARI comună LOPĂTARI, județul Buzău, un elev înscris, un elev respins 27. LICEUL TEHNOLOGIC
Bacalaureat 2013. Vezi cele 56 de licee unde nimeni nu a promovat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77889_a_79214]
-
Gheorghe Grigurcu Creator incontestabil important, Liviu Rebreanu ne apare totuși nu îndeajuns de bine plasat în epocă. Contemporan mai curînd cu Ioan Slavici sau Emile Zola decît cu Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, M. Blecher, Anton Holban, autorul lui Ion a fost continuat de acei prozatori care, dedicîndu-se lumii rurale, s-au mișcat cu stîngăcie în cea urbană, precum Marin Preda sau Zaharia Stancu. Complexitățile vieții lăuntrice, acele "deplasări nevăzute
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
Iaru. De la aceștia avem mărturisiri directe, explicite. Putem face niște deducții. O categorie aparte o constituie acei scriitori, filosofi, teologi etc. proveniți din vechiul regim, considerați incompatibili cu ideologia comunistă: Lucian Blaga, V. Voiculescu, Ion Barbu, Dan Botta, Victor Papilian, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea, D. Popovici, Alice Voinescu, Constantin Noica, D. Stăniloaie, Petru Caraman, Vladimir Streinu, C. Tonegaru, N. Carandino etc. Cred că nici Tudor Arghezi nu avea de ce să fie membru PCR. Scriitorii liber-profesioniști (Adrian Marino, Alexandru George, Șerban Foarță
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
la fel - și în cazul scriitorilor mari, și în cazul celor mici, tentația compromisului e aceeași. Avem însă și cazuri de mari spirite, suportând cu o mare demnitate sfârșitul aproape în anonimat. Chiar dacă mă repet, îi reamintesc cel puțin pe Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955), Victor Papilian (m. 1956), Ionel Teodoreanu (m. 1954). Îi adaug pe filosofii P. P. Negulescu (m. 1951), Mircea Florian (m. 1960), Ion Petrovici (m. 1972), Constantin Rădulescu-Motru (m. 1957). Pe lângă aceștia, alți filosofi nu au căutat compatibilizarea
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
postuniversitar l Pe teme de hematologie În perioada 1-2 iunie 2006, Disciplina de hematologie a U.M.F. „Victor Babeș” Timișoara organizează un curs de perfecționare pe teme privind stabilirea diagnosticului și monitorizarea stărilor trombofilice ereditare. Șeful disciplinei, doamna prof. univ. dr. Hortensia Ioniță, ne-a informat că, prin conținut și structură, cursul se adresează medicilor rezidenți și specialiști de hematologie, ginecologie, chirurgie, neurologie, oftalmologie, medicină internă, generală și de laborator. Astfel, vor fi abordate probleme de actualitate din domeniile: fiziopatologiei trombozelor (fiziologia
Agenda2006-20-06-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/284955_a_286284]
-
plecat dintre noi unicul nostru fiu și tată, GAL ALEXANDRU Junior, după o lungă suferință. Îl vor plânge mereu mama, tata și fiicele Timea și Kitty. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi la pierderea celei care a fost HORTENSIA TEODORA BALEA. Slujba de pomenire de 6 săptămâni de la trecerea în neființă, sâmbătă, 20 mai, ora 11, la biserica din Piața Dacia. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia Balea. V DECESE V Înregistrate la Timișoara în perioada 11 - 18
Agenda2006-20-06-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284957_a_286286]
-
prof. dr. Constantin Chilărescu, prorector relații internaționale, prof. dr. Pia Brînzeu, prorector, Kathleen Kavalec, atașat cultural al Ambasadei S.U.A. la București, Barbara Nelson, director executiv al Comisiei Fulbright la București, prof. dr. Maria Țenchea, decanul Facultății de Litere, prof. dr. Hortensia Pârlog, șeful Catedrei de Engleză și secretar al European Society for the Study of English. Conferința se desfășoară pe secțiuni - literatura britanică, literatura americană, studii culturale, studii de gen, lingvistică, metodica predării -, iar prelegerile în plen vor fi susținute de către
Agenda2006-20-06-general 5 () [Corola-journal/Journalistic/284953_a_286282]
-
I“ -, prof. Tamás Bényei, Universitatea din Debrecen (Ungaria) - „Metamorphosis and Representation“ -, și prof. Isil Bas, Universitatea Bogaziçi din Istanbul (Turcia) - „Post-Porn-Modernism: Death and Desire are Back, but with a Twist“. Coordonatorii ediției de anul acesta ai conferinței sunt prof. dr. Hortensia Pârlog, prof. dr. Pia Brînzeu, prof. dr. Reghina Dascăl, conf. dr. Luminița Frențiu, lect. dr. Loredana Frățilă. IOAN BÎTEA Intervenții ale „Poștei Române” l Criza timbrelor judiciare și fiscale În cursul acestei săptămâni, de la Direcția Regională de Poștă Timișoara am
Agenda2006-20-06-general 5 () [Corola-journal/Journalistic/284953_a_286282]
-
Editura Minerva, una dintre cele mai exigente case editoriale din România acelor ani. Riguroase și impresionante, din perspectivă exegetică, sunt studiile introductive, prefețele și postfețele pe care le-a elaborat și publicat la unele dintre cărțile scriitorilor: Mihail Steriade (1971), Hortensia Papadat-Bengescu (1972-1979), Mihail Săulescu (1974), Tudor Vianu (1974), Lucian Blaga (1975), N. Davidescu (1977), Eugen Barbu (1977), Mihail Sadoveanu (1981, 1991, 1996), Magda Isanos (1988) și alții. Istoricul și criticul literar Const. Ciopraga s-amanifestat, în tot ceea ce a întreprins, ca
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
Toader, 79 ani l Badea Gheorghe, 63 ani l Marișescu Constantin, 73 ani l Roman Dorothea, 12 zile l Berar Carmen, 35 ani l Costin Rujuța, 75 ani l Csortan Emeric, 77 ani l Szücs Maria, 88 ani l Olariu Hortensia, 77 ani l Costache Năstica, 80 ani l Balaban Floare, 83 ani l Mezei Ioan, 59 ani l Galoș Margareta, 95 ani l Avram Ioan, 58 ani l Jivan Ioan, 58 ani l Lazar Marie, 78 ani l Ploscu Petru
Agenda2006-33-06-01-mica publictate () [Corola-journal/Journalistic/285124_a_286453]
-
ARGUMENT Studiul literar asupra prozei de început a scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu realizează o analiză literară cu aplicație pe opera , evidențiind imagini ale alterității în proza de început a scriitoarei. Lucrarea de față surprinde imaginile personajului feminin Manuela, în raport cu sine, cu lumea exterioară, cu spațiul claustrant al orașului de provincie, cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
față de care se simte străină, cu ipostaza femeii în general, pe care o suportă ca pe un corsaj inadecvat, cu timpul ce rămâne un etern pierdut. Lucrarea a fost elaborată prin studiul lucrărilor de specialitate referitoare la viața și opera Hortensiei Papadat-Bengescu. Opera scriitoarei este de referință pentru perioada interbelică, prin originalitatea și caracterul ei feminin numai o femeie cu personalitate puternică se va putea sustrage influienței modelelor masculine. După cum remarca Garabet Ibrăileanu :„ea nu ne dă melodii, ca să deseneze evenimentele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
prin lirismul prozei sale, reflectat în viziune auctorială. Autoarea a căutat în fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării feminității într-o lume a dominării masculinității. “De la iubirea paradisiacă la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile subterane, e o adevărată resurecție de viziune. Până la 1920 romanul românesc nu avusese timp să parvină, nici să se îmbuibe cu prejudecăți estete.”¹ Hortensia Papadat-Bengescu renunță din vreme la tipul de samariteancă al Laurei din Balaurul. În cele din urmă romanciera abandonează ceremonia egolatră și se dedică lumii, cu toate că grația și suspinul își trag rădăcinile din „cuibul fatal” al subconștientului. Cum sar putea reflecta
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
zăgazurile de până atunci. De aici aerul poematic al stilului și frecvența procedeelor retorice, scriitoarea mizând mai mult pe discursiv decât pe sugestie, deși începuturile ei stau indiscutabil în strânsă legatură cu epoca de înflorire a poeziei noastre simboliste. Intențiile Hortensiei Papadat Bengescu merg însă mai curând spre luminarea adâncurilor inconștiente decât spre aproximarea lor prin mijloacele metaforei. Figurația e pusă în slujba demersului investigativ, introspectiv și mult mai puțin în slujba efectelor estetice. Dacă totuși textul produce impresia de estetism
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stilul unor asemenea mari scriitori întrunește condițiile necesității și ca atare nu se pot presupune nici un fel de alternative. Tot astfel stau lucrurile și la autoare: “Abundența de senzații și mai ales, puterea de incizie a observației au la doamna Hortensia PapadatBengescu proporții ce i condiționează și forma: pletoric prin exces de adjective, supărător prin abuz de neologisme, obscur prin îngrămădirea notațiilor, pedant prin științism și exuberant prin lirism, stilul scriitoarei poate fi lipsit de calitățile obicinuite ale clarității și sobrietății
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
bogația fondului și la ritmul sufletesc, e nu numai un stil necesar ci, prin armonie și echilibru intens, și unul perfect.” Pe o continuă alternare de planuri, pe o permanentă pendulare între realitate și irealitate, este construită opera epică a Hortensiei PapadatBengescu. Mișcarea ființei între acești doi poli are însă începând deja cu romanul Femeia în fața oglinzii) un vădit caracter de circularitate, fapt care poate trece drept semn al impasului, dar el poate să apară tocmai ca o depașire a impasului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la lectură datorită caracterului liniar, monoton al exprimării mesajului excesiv liricizat, dar nu doar din cauza stilului, neconsistent și liric exaltat, de care toți comentatorii au făcut caz, căci, după remarca foarte justă a lui Eugen Lovinescu din 1920, rareori povestirile Hortensie Papadat-Bengescu rămân la „exuberanța senzorială cu care ne-a învățat Contesa de Noailles; nu e langoarea vaporoasă, sensibleria rafinată și discretă a unei palide literaturi lipsite de nerv și de viață, ci apriga incizie a unui instrument de precizie în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
făcut sensibil, corporalizat. Tot restul se află înecat în ceață, o oglindă aburită ce nu mai poate reflecta nimic. Dacă trebuie să alegem între aceste procedee - exteriorizarea sufletului și interiorizare a lumii - pe cel mai plin de consecințe pentru proza Hortensiei Papadat Bengescu, căci germenele din care vor răsădi marile romane nu e acela liric și confesiv al sufletului care-și caută ieșire în lume, ci acela reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii, după cum afirma Nicolae Manolescu „Și cu asta ne
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
numai un document psihologic de mare amploare, dar și manifestarea unei femei în fond eliberată, curajoasă prin luciditatea cu care citește în sine și prin precizia cu care stabilește simptomele suferinței lor. Deci „literatura feminină” este o subestimare a prozei Hortensiei Papadat-Bengescu deoarece prin vigoarea intelectuală a analizei, scriitoarea depașește cadrele cam înguste a ceea ce se numea „literatura feminină”. Femeia în fața oglinzii nu e numai cel mai caracteristic, mai unitar și mai bogat volum al autoarei, dar și cel mai bine
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism de mare clasă, care ucide toate convențiile, toate falsele pudicități, smulgând misterul. Primele cărți ale Hortensiei Papadat Bengescu se compun din improvizații lirice pe teme variate ĂApe adânci 1925). Textele acestea sunt introspecții ale sufletului feminin deschis cu o mare foame senzorială către lume. Autoarea își ascultă atentă trupul, îi pândește reacțiile, îi trăiește cu intensitate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cărți ale autoarei, prin caracterul lor pretențios și luxos, și prin unghiul monden prin care e privit, se înrudește social cu lumea lui Proust în Les plaisirs et les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism. Când nu se exaltă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre de impresionism liric, când meditații capricioase. Le străbate un curent viu de sensibilitate și imaginație liberă, cu nostalgii dincolo de timp și spațiu, înscriindu-se pe o curbă a eternității. În esență “feminitățile” Hortensiei Papadat Bengescu rezumă atitudini în fața vieții, notabile prin francheță; autobiografie travestită, în care sub nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare un singur personaj. Literatura subiectivă sau tranzitorie spre epic, stă sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate autocunoașterea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare un singur personaj. Literatura subiectivă sau tranzitorie spre epic, stă sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate autocunoașterea. În fiecare din eroinele de tip intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre noi Ăconstata prozatoarea în roman) i s-a pus în mâini
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
tranzitorie spre epic, stă sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate autocunoașterea. În fiecare din eroinele de tip intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre noi Ăconstata prozatoarea în roman) i s-a pus în mâini o mică oglindă în care să se privească pe el și viața lui, apoi
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]