183 matches
-
latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe dobrogene folosite ca repere în hotărnicia lui Laberius Maximus, amintită și mai înainte, două au sensuri evident latine: Picusculus (lat. picus = ciocănitoare) și Turgiculus (lat. turgeo = a se umfla, cu regim torențial). Și pentru alte două se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de tineri să Învețe. Druizii se bucură de mare cinste În fața galilor. Ei hotărăsc În aproape toate dezbaterile publice și private; dacă s-a comis vreo crimă, dacă s-a săvârșit vreun omor, dacă există vreun proces de moștenire sau hotărnicie, tot ei sunt aceia care dau sentințe, fixează despăgubirile și amenzile. Particularul sau tribul care nu se supune hotărârii lor nu mai are dreptul să aducă jertfe. La gali, aceasta este pedeapsa cea mai grea. ș...ț În fruntea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor vecine la capetele lor. Pentru a înțelege pe deplin și corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu sensul de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului de reconstituire a vechilor structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate face atât pe baza documentelor din categoria acelora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categoria acelora din care am citat, cât și pe aceea a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II-a, Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în cutume. Conachi definește noțiunea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât o grupare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat Sineștii și Dumbrăvița”, se face precizarea ca el să rămână “pre unde din vechi au ținut și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii”. Costin postelnicul, părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau față de satele vecine, autoritate ce decurgea dintr-o bună cunoaștere a locurilor, iar aceasta ca urmare a dăinuirii locuitorilor umbrăreșteni pe aceleași meleaguri din vremuri foarte îndepărtate. Spre o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat și locul cu numele Agapie, situat în plan pe partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei, deși în actul de vânzare din 1602, în capul listei vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu este corectă. Cartea de hotărnicie din 1892 mai menționează pe „Ursu vel pitariu și Gheorghe vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Căuie. Astfel, singurul act în care întâlnim numele celor patru bătrâni ai Torceștilor este cel din 1697, urmat de întăritura domnească din anul urmator, care preia datele din documentul anterior. Primul document, cel din 1697, a rezultat în urma înfăptuirii hotărniciei, de către dregătorii din zona noastră, Coste Adam, logofăt al doilea, și Ion Tălăbescul, fost logofăt. Atât din documentul acesta, cât și din întăritura domnească ce a urmat, constatăm că părtășiile pe bătrâni erau inegale și au fost specificate în felul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc”, pentru care se impune acum o nouă hotărnicie. Cu câteva luni în urmă, respectiv pe data de 20 aprilie 1740, printr-o scrisoare de danie din partea lui Constantin Costin Neaniul, unchiul soției lui Toader Costache, Maria, li se încredința stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la 25.000 lei. Nu apare în acest context, la numele răposatului, moșia sa Țigăneii, din vecinătatea Torceștilor, moșie pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bani până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce moșia Torceștii în Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]