14,196 matches
-
în timpul aflării lor peste hotare. Însă pe mai marii zilei nu-i doare capul de ei, de viitorul acestui colț de țară, în care interesul de partid, de gașcă, personal e mai presus decât interesul național, interesul milionului plecat peste hotare. De vină acum sunt toate cele trei partide democrate de la guvernare care au gestionat (până acum) atât de prost încrederea acordată de noi, electoratul. Să fim oare o societate condamnată? Faptul că societatea noastră este grav bolnavă de o boală
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1439128695.html [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
pătrunde în neliniștea continuă a eului, echilibrează poziția bipedă a omului și îl obligă să fie atent la fiecare curgere a mărturisirilor, țintește steaua și nu o lasă să cadă oricum pentru că Elisabeta Iosif este ea însăși o piatră de hotar între lumea de aici și cea de sus. Demult nu mai aparține, prin fiindul ei, gândirii mărunte, este un ego teluric prin trup însă prin idee despică universul unindu-se cu angelicul maestru al artei versului: Și-a legat visul
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se îngropau ouăle roșii la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paște. Este un meșteșug perfecționat
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
SĂ FACI O FIGURĂ URÂTĂ Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului să-ți vezi visul cu ochii e prea mult nu mă lua cu d-astea niciodată visele nu trec de hotarele minții orice aliniere cu viața reală este absolut întâmplătoare femeia din spatele nopților tale de singurătate moare în zori ziua desparte întodeauna apele te poți trezi vorbind singur sau cu Hristos dacă te gândești prea mult ajungi să te înfurii viața
SĂ FACI O FIGURĂ URÂTĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1483372940.html [Corola-blog/BlogPost/353223_a_354552]
-
și-au continuat apariția cele vechi: "Biserica Ortodoxă Română" (din anul 1874) "Ortodoxia" "Studii Teologice" "Glasul Bisericii" (a Mitropoliei Ungrovlahiei) "Mitropolia Moldovei și Sucevei" "Mitropolia Ardealului" "Mitropolia Olteniei" "Mitropolia Banatului" O serie de periodice editate de comunitățile ortodoxe române de peste hotare. S-au reeditat: Biblia sinodală, în două ediții (1968 și 1975); Noul Testament, toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Justinian Marina anunța pe scurt, în următorii termeni, în fața membrilor Colegiului Electoral, punctele principale ale programului pe care înțelegea să-l pună în aplicare: "Cel dintâi și cel mai de seamă lucru pe care îl voi avea de făcut, în hotarul tradițiilor noastre bisericești, este păstrarea credinței, care în decursul istoriei s-a arătat a fi o piatră de temelie tare... Deoarece credința noastră ortodoxă nu va putea să fie în sânul poporului nostru vie, energică și rodnică prin fapte de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
județene de folclor (Slatina, Caracal, Corabia, etc.). Este membru permanent al formației ,,Ethnica" al New York University. În peste 55 de ani de activitate artistică Dumitru Zamfira a primit ovațiile sincere și afectuoase ale publicului din România și ale celui de peste hotare, din Europa și de peste țări și mări, manifestându-se ca un adevărat ambasador al culturii românești autohtone. Casa de discuri Electrecord i-a editat 5 albume personale, iar Radiodifuziunea Română l-a prezentat des în concertele aniversare ale marilor soliști
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Ta! bătu călcâiele Prăpădenie, care-și zise: lasă că scot eu acum untul din ei. Îi frec eu pentru toate decorațiile pierdute. Apoi împărăteasa se adresă lui Negru-Cioară: - Transmite agenților tăi să intensifice controlul în toată țara, mai ales la hotare, să nu mai intre vreun inamic sau spion. S-a înțeles? - 'Țeles, Majestate! bătu călcâiele Negru-Cioară. - Atunci, marș la datorie, că pun mâna pe bici! Cei doi făcură stânga-mprejur și ieșiră în viteză din sală. Împărăteasa își luă biciușca
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
nu își mai poate recăpăta vederea, preciză Iuliana cu voce scăzută. Acest aspect l-a demoralizat și pe el și pe noi... Este așa, doamna aceasta, o mare specialistă? ... O cunoști de mult timp? - ... Da, este specialistă apreciată și peste hotare. O cunosc din vremea studenției sau..., cred că o cunosc, după nume, în caz că nu este o coincidență... Se putea căsători între timp și nu s-ar mai numi Pavelescu... Aceea la care mă gândesc era în primul an și eu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
amăgirea oglindirii adolescentine! Mă pătrunde, Mă ține trează. Ce semn îmi dă, ce mai ascunde? E frig în oglinda ...cea plată. Apele-s imaginare... Privesc spre amintiri târzii. Eminescu, E trist. Oglinda versului se-ncarcă în culoare Și trece dincolo de hotarul ei. Intru în lumină... Și văd cununa de stele a Eminului, mereu divină... Elisabeta IOSIF 2014 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF LUI EMINESCU OGLINZILE MELE / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul IV, 08 ianuarie 2014. Drepturi de
ELISABETA IOSIF LUI EMINESCU OGLINZILE MELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_lui_eminescu_elisabeta_iosif_1389207572.html [Corola-blog/BlogPost/363769_a_365098]
-
regionalisme. Cele din Ardeal sau din Bihor au unele cuvinte, cele de Maramureș au alte cuvinte și toate contribuie să creeze acest frumos și inedit pe care îl poartă colindul. AGERPRES: Unde sunt mai apreciate colindele, în țară sau peste hotare? În țară în ce zonă sunt ascultate cu mai mult interes și mai multă plăcere? Ștefan Hrușcă: Vreau să spun că am o mare bucurie, fără să mă laud, că de ani de zile pe unde trec cu concertele văd
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
sufletul trudit, De-aceea vreau când gânduri mă frământă, Să-ngenunchez, căci știu că sunt iubit. Privesc în juru-mi, văd doar suferință, Văd tragedii, calamități, amar, Mai știu că-n noi păcatu-a luat ființă Și de atunci suntem făr' de hotar. Ca sâmburul ce-i sec și nu dă roadă, Visând din carapacea-i un lăstar, Așa ne este viața, goală, fadă, Dacă uităm de Lege și de Har. Privim adesea plini de părtinire, Făr-să-mplinim Cuvântul bun și sfânt, Nu arătăm
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1446972363.html [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
cunoștea marginile propriei lui moșii, nici măcar nu și-o imaginase pe de-a-ntregul, dar să mai și recunoască cu de-amănuntul întinsul ei! Niciodată și cu nici un prilej, cu toate că au fost palide încercări, nimeni nu se încumetase să-i depășească hotarele, ooooh, ale pământului da, în rest chiar și vecinii săi se lăsau cu greu priviți și mai ales cercetați de iscodirile minții oamenilor. Comparând întinderea nesfârșită cu instrumentele de observație sau cu cele capabile să o străbată și să ajungă
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
și întârzie pe drumul către destinație. Însă sunt tare complicate și greu de înțeles aceste scorneli ale minții, ar costa neînchipuit de mult, și bani și muncă uriașă de lungul multor generații de oameni, care își propun să atingă marginea hotarelor. Cine însă să le fi dat lor, mă rog, Stăpânului Spațiu aceste puteri de gând, această minunată mașină care să-i ajute să-și cunoască mai bine „locul de baștină” al propriei planete pe care o locuiesc dar mai ales
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
lacuri Horia, Cloșca și Crișan, aflate printre „cele mai concentrate ape cloruro-sodice din Europa”, cu nămol mineralizat, lacuri ocrotite de păduri, înconjurate, ca orice plajă modernă, cu facilitățile de relaxare, dată în circuit publicului larg, turiștilor din țară și de peste hotare. Ocna Sibiului - o oază între dealuri - plină de lacuri, ochi ai pământului - este în același timp, locul unde pământul s-a umplut de lacrimile de sare adunate din inima sa tămăduitoare plină de mister. Stațiunea este azi acea „Terra Wiz
TEMPLUL DINTRE OCHII PAMANTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Ocna_sibiului_templul_dintre_ochii_pam_elisabeta_iosif_1346152499.html [Corola-blog/BlogPost/355291_a_356620]
-
plâns , lovit de amintireCăutându-mi consolare , trăind numai iubireRămân doar pentru tine: deschisă-i poartaDar tu mă dai uitării, pecetluindu-mi soarta.... VIII. CĂLIN MARTON, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014. Despre mine... La hotare de depărtări Pe umbre de cărări Ce duc spre mine, Găsești portal blestemat Prin care-am intrat În asta lume. Închiderea portalului aștept Să pot să deștept Privirea-mi sticloasa În vechea mea casă. Nimic nu țin minte De când am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
pot să deștept Privirea-mi sticloasa În vechea mea casă. Nimic nu țin minte De când am cuvinte Din timpul oprit De unde-am venit. În visuri de noapte Cu dulcele șoapte Mă cheamă în rai ... Citește mai mult Despre mine...La hotare de departariPe umbre de carariCe duc spre mine, Găsești portal blestematPrin care-am intratIn asta lume.Inchiderea portalului asteptSa pot să desteptPrivirea-mi sticloasaIn vechea mea casa.Nimic nu țin minteDe când am cuvinteDin timpul opritDe unde-am venit.In
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
doamnă care încântă milioane de români de pretutindeni, cu timbrul ei vocal special și repertoriul de o înaltă ținută artistică. Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, particiupă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine.. Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen
LA ANIVERSAREA CELOR ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_aniversarea_celor_sase_decenii_de_viata_.html [Corola-blog/BlogPost/355756_a_357085]
-
concretizată în: 1. Lucrări proprii; 2. Lucrări în colaborare; 3. Lucrări îngrijite; 4. Traduceri din Sfinții Părinți, din spiritualitatea ortodoxă sau din teologi contemporani cu mari deschideri față de Ortodoxie; precum și numeroase 5. Studii de specialitate, apărute în țară și peste hotare. Reținem și subliniem faptul că peste tot, în aceste lucrări și scrieri a militat în mod constant pentru acordarea și articularea teologiei în tradiția autentic ortodoxă, pentru revenirea și întoarcerea la izvoare, dar și pentru deschiderea ei spre actualitate și
PĂRINTELE PROFESOR UNIV. DR. IOAN ICĂ SN. – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 80 DE ANI DE VIAŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Parintele_profesor_univ_dr_ioan_ica_stelian_gombos_1347009519.html [Corola-blog/BlogPost/343798_a_345127]
-
nestinse-n lacrima-nserării - când din înalt ai coborît ca plat model al acătării. POZNELE TIMPULUI O comedie groaznică e vremea cu este, fuse și va fi - prezentul parcă-i o nimica, din viitor poți doar ciupi; trecutu-i fără de hotare, căci el înghite ne-ncetat istorii și-ncheiate sorți, eternu-n clipă comprimat. Să fie între timp și moarte o cârdășie de mormânt? Când el se duce, ea apare și lasă-n urmă prafu-n vânt... Iar dacă timpu-i circular, de hora morții n-
STIHURI DIN LUMINĂ (X) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_stihuri_din_lumina_x_george_petrovai_1331024940.html [Corola-blog/BlogPost/348398_a_349727]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului în coaja de azimă valorile gândului schimbă locuitorii din pământ cu pete de lumină incoloră lumină până la coacerea seminței de om lemnele trosnesc gardul sărută hotarele tu și inima petalelor reinventați versul în cântec azimă și lapte cineva spune că acel cântec e al păsării spin altcineva rostește numele lebedei negre undeva cândva cele două ecouri de cântec se reunesc în palma mamei când la sânul
AZIMĂ ŞI LAPTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1401016072.html [Corola-blog/BlogPost/350560_a_351889]
-
nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Niță alu' Dâră Foșnete-n mâlc prin luminișuri călăuzind poteci ce hașurează-n zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
Cluj, nemaicunoscându-se, până atunci, o asemenea sculptură. Românii au spiritul frumosului înnăscut, Mărite Doamne. - Aici voim a recunoște vechea Eladă. Să înviem tot ceea ce turcii au distrus prin căderea Imperiului Bizantin. Cultura noastră elenă să prindă viață între aceste hotare... Când sultanul a luat hotărârea, ca peste ținuturile valahe să fie numiți domni din seminția noastră, am simțit cum inima mea prinde aripi, cum se desface pieptul și o lasă să zboare de la Fanar, spre coastele Carpaților. Atunci mi-am
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
simplu în față să-l scoți: Muncesc, mă bucur, cânt, plâng, iubesc, deci sunt. NOI SUNTEM RĂDĂCINA Apasă greu coroana de mușatini Pe fruntea naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă Te-nvață să păzești hotar și datini. Mereu la fel să fie țara-ntinsă Ai stat de strajă fără să te clatini, Cu sângele zvâcnind și plin de patimi, Cu inima-o flacără nestinsă. Și dac-ai zis că țara nu-i a noastră, Tu
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
Memoria slovelor” unde vor fi publicate lucrările câștigătoare. Anunțul oficial al câștigătorilor se va face pe 31 august în cadrul sărbătorii „Ziua Limbii Române”, la Râmnicu Vâlcea. Comisia de jurizare este alcătuită din personalități ale culturii românești din țară și de peste hotare: 1. Al Florin Țene - președintele LSR -România 2.Traian Vasilcău - Republica Moldova 3. Helene Pflitsch - Germania 4. Viorel Ploeșteanu - Irlanda 5. Milena Munteanu - Canada 6 Dan David - S.U.A 7. Ion Nălbitoru - redactor șef „Memoria slovelor” - România Referință Bibliografică: Concurs
CONCURS MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1432218182.html [Corola-blog/BlogPost/374836_a_376165]