304 matches
-
țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și, arată el, „prin ofisul Domniei noastre s-au pus înaintea Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti; și al 3-lea; că între ceea ce să atinge de prigonirea dintre Bârlădeni (Podelenii actuali I.S.) și între partea de sus a Umbrăreștilor pentru înpresurare, în privirea învechitei hotarnice a lui Zbere, care pururea au fost neprihănită și lucrătoare asupra moșiei Umbrăreștii”, dacă există și alte pricini neaduse „încă la cunoștința Domniei noastre”, să se facă acest lucru în viitor, dar, deocamdată, „luând în de iznoavă tratație pricina prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să să urmeze și de acum înainte precum de în vechime, întocmai după osăbirea făcută de către răposatul aga Petrache Negre, pe temeiul hotărnicei Zberei, priimită cu mulțămirea amânduror părțile” în anul 1817, an în care a lucrat la Umbrărești, ca hotarnic, cel amintit mai sus. Din cele reproduse aici reiese cum nu se poate mai clar că, până în anul 1704, stăpânirea moșiei Umbrărești a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele de hotar menționate de hotarnică din 1817 precum: „capătul despre răsărit într-o poeniță și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele de hotar menționate de hotarnică din 1817 precum: „capătul despre răsărit într-o poeniță și bour într-un copaciu chiar în malul Bârladului, la fântâna lui Goniș (Guneș) unde este și piatră hotar; (punctul unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele Ionașco Dolea (și Dolii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i se părea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în pădurea Umbrăreștilor, confirmându-se specificul locului de construire a caselor pe la margine ori interior de pădure; -introducerea agrimensurii moderne, măsurarea suprafeței locului în pogoane, „pogănește”, și nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat nelegal un stânjen și jumătate de pământ „din hotarul Umbrărești, din bătrânu Azimioară” de la răposatul Toader
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu în douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică măsură de lungime din sistemul stânjenului” și-i dă o „echivalență metrică de 0,0029 m”, neamintind că ar fi o măsură și mai mică decât linia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat precum Stamate Goe, Juncu, Bulcoiu (derivat poate din Buculeiu), Vițenchie, Ochi Albi, Ionașco Doli. O eventuală descoperire și a altor țădule întocmite în 1817, de hotarnicul Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele vetre de sat având propria construcție. Din această cauză este greu de distins care anume preot slujea exclusiv la Boziești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută de doi ingineri - unul legist și unul hotarnic - Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu, curmându-se astfel judecățile între răzeși și mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
limba slavonă veche și avea pecete domnească și peceți boierești atârnate, toate pierdute. A fost scris de uricariul Ion, iar mare logofăt era boierul Dobrul. Ultima dată acest uric a fost p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nui sprijinitor tot la fel. Important a fost că m am aflat în mijlocul bucovinenilor, iar cartea mea tocmai despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aproape nevăzute, pogorâte parcă din văzduh, conduceau destinul familiei Borza. Aceștia nu-i admonestau și nu-i certau pe cei doi copii ai lor, ci din contra, îi serveau regește cu tot ce le poftea inima. Intelectuali get-beget: tatăl inginer hotarnic sau cadastru la Direcția Agricolă, mama profesoară de sport, aveau gânduri mari cu copiii lor; cu alte cuvinte, atât posibilități materiale cât și spirituale de a le transpune în practică. Reședința permanentă a familiei era un imobil suficient de mare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]