10,678 matches
-
umaniste" și "științele umane", viziunea profesorului Solomon Marcus asupra cunoașterii este una de factură sinergică. Potrivit ei, știința și arta pot merge mînă în mînă și fiecare dintre ele se poate îmbogăți din experiența celeilalte, așa cum marea poezie s-a hrănit din teoriile matematicii sau noul roman francez din cele ale fizicii. Pentru a înțelege lumea în care trăiesc oamenii trebuie să se aplece cu egală atenție, fără complexe, asupra tuturor domeniilor cunoașterii, inclusiv asupra științei și artei. Marii artiști trebuie
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
universului." (p. 63) Concluzia acestui fragment, care îl privește pe Eminescu, dar, care i se potrivește de minune și lui Solomon Marcus este aceea că "universul imaginar al poeziei" (prin extensie, al întregii literaturi și, de ce nu, al artei) se hrănește din "întreaga diversitate a umanului, în manifestările sale multiple, logice și intuitiv-emoționale, empirice și teoretice" (pp. 63-64). Toate demersurile literaro-științifice ale lui Solomon Marcus au un singur scop: acela de a-l face pe autorul lor să înțeleagă lumea în
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
și zvonurile substanța lor, pe care Alexandra Târziu o gustă, în America precum în România, ca pe untura de pește. Rea la gust, nesuferită, ți se dă cu lingurița și ești convins, puțin cîte puțin, că face bine. La fel, hrănite cu știri prefabricate, personajele dintr-un soi de junglă ultracivilizată (dar tot junglă...) ajung să aibă blîndețea letargică a animalelor de cîrpă. Care seamănă cu bunătatea cum seamănă cu pacea răgazul dintre două bătălii. Despre asta e, de fapt, vorba
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
mărețul lui proiect de a construi o lume cutremurată pînă în străfunduri de frisoanele unei acuplări cosmice, însuși actul fondator al suptului, adică al candidei mozoliri a sfîrcului matern, se naște la intersecția principală a nevoii oarbe de a te hrăni cu impulsul surd de a te reproduce. Indiferent dacă este așa sau nu, vreau să zic, dacă țipătul sugarului este simptomul unei colici precoce sau al unei ejaculări apriorice, rămîne hotărît că arealul fantasmării erotice seamănă leit cu o stepă
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
poate pentru ca să însemne perseverența și verticalitatea unei coloane! Vertebrară sau vertebrală? Voi reveni. ZIUA 27-a. Într-un reportaj tv mi se spune că noi, urmașii daco-romanilor, suntem atât de viteji și de viguroși, fiindcă majoritatea alimentelor cu care ne hrănim sunt din import: mere din Polonia, carne franco-germano-olandeză, zahăr din Brazilia, morcovi din Turcia, cartofi din Serbia... În compensare, din același reportaj înțeleg că ne-am dat pe brazda străinilor exportând carne de vită și de oaie în Egipt, Italia
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost spus. Probabil și pentru că cele din urmă zbateri ale postmodernismului - transavangarda și globalismul - se hrănesc din resturile tuturor avangardelor, iar aceste resturi se vor epuiza și ele nu peste multă vreme. Transavangarda însăși va deveni un rest. Și tot așa pînă cînd resturile vor fi atît de mărunte și de insignifiante încît se va uita
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
vine mai întâi de la noi. De nicăieri nu se naște această boală uricioasă, decât de la deprindere, de la vorbe lingușitoare, de la lene și nelucrare, de la a nu avea nimic de făcut 97. Același autor patristic, în alt loc, precizează: desfrânarea se hrănește cu traiul bun, cu petrecerile și cu convorbirile necontenite cu femeile 98. Dar și simplele cuvinte necuviincioase introduc în suflet sămânța desfrânării, și cuvintele puse pe muzică stârnesc focul firesc și din lăuntru 99, pentru că astăzi există o muzică care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de fier sap adică groapa adîncă și largă cu dinții cu limba/ pun apoi în fundul ei literele una cîte una litere sobre întunecate de fier le-nvelesc meticulos cu țărîna neagră le ud cu sîngele/ să aibă cu ce se hrăni pînă cînd încolțesc pînă ies din pămîntul de fier la lumină pînă le dau primele frunzulițe de fier/ apoi mi-e iarăși foame mănînc iarăși arbori beau din nou dîmbovița mă-nvelesc încă o dată cu surîsul monei-lisa". Nici unul dintre magnifici nu
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
Hole in the Flag, că prin gaura din steag vă întoarceți la locul nașterii. Este vorba de clasica întoarcere simbolică la "origini"? Despre revizitarea Sibiului, a României? E un mare mister pentru mine acest lucru, o forță magnetică. Voi îmi hrăniți spiritul.
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
convergență a operei lor, ca să ne referim doar la reperele imediate, îl salvează din excesiva singurătate la care părea condamnat prin însuși metabolismul subtil al gîndirii sale și îl plasează într-o tipologie artistică din ale cărei resurse s-au hrănit, mai mult sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
nesfârșit drum abuzurilor, presiunilor și, desigur, șantajelor. Cu alte cuvinte, crearea unui mediu irespirabil pentru omul normal, dar perfect acceptabil, ideal chiar, pentru iubitorii subteranelor grupați în jurul tandemului Iliescu-Năstase. Politicienii puterii au dovedit de nenumărate ori că trăiesc în mit. Hrănit cu modele conspiraționale, producător în serie de diversiuni și scenarii abracadabrante, PSD-ul a ajuns să se considere un fel de „stăpân al inelelor”. În fapt, e doar stăpânul peltelelor enorme pe care le trage poporului român de ani și
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
acțiuni politice sau civice. Stalinism for All Seasons este un excepțional manual, dar și o lectură fascinantă pentru oricine dorește să pătrundă secretele aventurii comuniste în România. Orice viitoare referință serioasă la istoria — politică, psihologică și biografică — a „sectei iluminate” hrănită cu învățăturile lui Lenin și Stalin va trebui să ia în considerare ipotezele, demonstrația și concluziile celui mai bun cunoscător al comunismului românesc. Opus magnum al unui autor care a oferit și până acum câteva cărți fundamentale — Reinventarea politicului și
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații acute, rescrise într-un cod al concreteții: “oricare femeie care venea în camera lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și bemolilor, trăise în luxul imaginației,/ slujea timpul foarte precis și cu mult simț gospodăresc,/ iar la rîndul său, timpul trecea razant pe lîngă obrazul lui,/ neatingîndu-l, doar lăsîndu-i în urmă un tremur
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
doar distruge, ci... ”MUNCEȘTE”!!!). “Strigoi e acela ce se naște cu «căciulă» pe cap. Pe ce lucru Îi sparge moașa căciula, pe ce va arunca-o mai Întâi, pe acel lucru e acel om strigoi... După moarte, acești strigoi se hrănesc... cu ființe și lucruri... de acelea pe care au fost puși. Astfel, se spune că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și a murit, s-a prefăcut În lup și a mâncat toți câinii din
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
MATSYA-AVATARA ( Avatarul Pește Peștele este simbolul lui Hristos), ultimul din Avatarele ciclului trecut și primul din cele 10 Avatare Majore ale ciclului al X-lea. Ciutura și Ciubărul sunt cvasi-identice - s.n. (...) . În romanul Grand Saint Graal, toți cavalerii Graalului sunt hrăniți printr-un pește pescuit de Alain; de aceea, cavalerul acesta avea numele de le riche pêcheur, titlu care s-a transmis dinastiei Graalului. Băiatul devenit le riche pêcheur, prin darurile Peștelui, este deci Rege al Graalului(...). Ciutura cu Peștele Primordial
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
iasă din temnița sinelui și acest ecou baladesc, de o naturalețe rafinată, Întreține vraja orfica și, În același timp, obsesia lutului sexualizat, Împăcînd chiotul dionisiac cu puritatea liliala. LÎngă dulceața cîntecului de leagăn, Cezar Ivănescu Încheagă, cu virtuozitate, tablouri terifiante, hrănindu-se din esență comună a muzicii și poeziei. Căinarea pentru precaritatea omenescului, dramă spiritului și năruirea trupului converg; acest lirism thanatic face din iubire reperul existenței și invocă moartea pustiitoare că iubita, sfîrșind În Mariolatrie. Cu nostalgia Paradisului (inventat În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
încoronare înghite vrăjitor muritorii. 7 decembrie 2006 * Nimeni din cei ce au fugit din pământ Nu mai știe ce corp a avut, Ce alt corp i-a fost geamăn, Că fără vrerea sa a fost neputință. Vedeți bucăți de carne Hrănesc norii Și-i fac să devină fericiri lacome, Generoase creații, Dar cine mai poate să-și dea seama în care nor s-a întrupat, Și acum zboară din sine în sine, Cuminecătură de azur și facere A învierii. 8 decembrie
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
devorat de infinit. 13 decembrie 2006 * în clipa asta totul plutește, Cer, pământ, zi, noapte, lucrare divină, Am în el cu trupurile noastre înlănțuite încă în paradis și pe care prăpastia le separă. Acum suntem fără nimeni în plenitudinea spaimei, Hrăniți de sânul unei fiare, Cu ochii supți de această clipă Ce ne smulge gurile de pe sânul îmbuibării cu moarte. Ne întoarcem crucificați unul într-altul în acel loc dintâi ce ne este purificare în azi, în atunci. Ne-am iubit
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
senin. Îi răspunde răgușit și hapsân, istoria municipală, paceaura bătrână, ascuțindu-și caninii galbeni, tociți, pregătindu-se să devore ce-o mai rămâne din noi după ospățul pantagruelic, alzhimeric , de sâmbătă seara, al bunului Dumnezeu dintre blocuri. Doamne, să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu mâtza ta cu gheare și aripi și pureci mici între gherutze! Să mă salvezi toamna din tufișuri însângerate de măceși, din gura flămândă a câinilor fără stăpân. Să mă duci la tine acasă, pe acoperișul
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Să mă îngădui iarna întreagă la gleznele tale, la poveștile tale cu îngeri păzitori, cu poeți glorioși, cu nopți de iunie în care ne vom legăna împreună în hamacul de borangic al greierilor, al cicadelor. Doamne,aș vrea să mă hrănești ca și cum aș fi primul poet hămesit din pășunile tale, prima tulpină de cais răsărit copilărește din crăpăturile cămășii de beton a balconului de la etajul opt. Lasă-mă, îngere, să fiu Nu-mi mai sufla în ceafă, îngere Ioan, de cine
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
ele eram complet îngropat în mine nimic nu mai fâlfâia înapoia ființei cineva - nu-i știu chipul - mi-a dezgropat o lacrimă veche globul ei l-am măsurat noaptea întreagă demențial urându-mă urându-mă urându-mă... cheile cerului mă hrănesc din mistere gust numai miere de fluturi am deschis cheile cerului și eram viu și eram... pajiștea morții teama de somn: de moartea secundă moartea totdeauna-i fecundă pruncul adoarme în zori și seara-i bătrân regele încă mai gângurește
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
948. Deși ne credem stăpânii acestei lumi nu suntem decât niște creaturi jalnice fiindcă fiecare vietate are propria ei lume. 949. A plecat cineva din această lume cu cel puțin un fir de păr din corpul pe care l-a hrănit o viață Întreagă? 950. Care sfârșit nu a avut vreodată propriul său Început? 951. Cel mai departe de tine nu poți fi decât tot tu Însuți, precum și cel mai aproape. 952. Dovada existenței constă În Iluzia Vieții și astfel existența
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
cunosc deosebiri Între ele, fiindcă În cazul lor nu se reduce fragmentarea Timpului În subdiviziunile cunoscute de pământeni. Acest lucru este posibil Întrucât În această lume imuabilă sentimentele de nici un fel nu sunt prezente, deoarece lipsește solul care să le hrănească. Întrebarea lui George Popa, transcendentă Într-un fel realității poemului, se referă la „opțiunea noastră ca ființe umane” și la eventuala opțiune a lui Eminescu Însuși. Înainte de a Înregistra argumentele hermeneutului, să menționăm că acest capitol figura În cartea Prezentul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
ca o tăietură de ziar toxică în anticamere nu găsesc nimic intim îmi aștern propriile murdării fieste unde prietenii lipsesc. cu ei petrec pe un cer în piele roșie cu ei stau lungit exult prin pupile masculine în sepia mă hrănesc îmi umplu iubitul mă baricadez avem vedere direct în ochiul celuilalt în insectarul morții Plug in nu aștept nimic lucrurile mi se dăruiesc în fiecare clipă în care vreau suntem isterici. tot ce ne resistă e torsionarea spațiu pentru crize
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
Negustorul de vinuri Leonard Bâlbâie, reprezentantul unei firme străine în Vladia, personaj secundar care apare în Stăpânirea de sine, devine protagonist într-un adevărat roman de aventuri Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș (1990). Vladia, ca lume închisă, monotonă, hrănindu-se din propriul trecut, este termenul stabil al unei ecuații mai complicate, un fel de constantă a cărei valoare solicită recalculări periodice. Ce este Vladia nu e ușor de răspuns, dar sunt câteva lucruri sigure. E un orășel de provincie
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]