3,687 matches
-
de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obținute cu emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva zeci de kilometri. Stolurile zboară în căutarea câmpurilor potrivite de hrănire, la o distanță maximă de 20-30 km față de zonele de înnoptare. În jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
potrivite de hrănire, la o distanță maximă de 20-30 km față de zonele de înnoptare. În jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc de hrănire. Odată cu apusul soarelui, gâștele se întorc spre locul de înnoptare dar unele continuă să ajungă chiar și după căderea nopții. Dacă condițiile sunt
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc de hrănire. Odată cu apusul soarelui, gâștele se întorc spre locul de înnoptare dar unele continuă să ajungă chiar și după căderea nopții. Dacă condițiile sunt favorabile, unele stoluri pot continua să se hrănească noaptea, ieșind pe malurile lacurilor. Observațiile și datele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
că în România, gâștele se hrănesc și în afara ariilor naturale protejate. Zone ca Insula Mare a Brăilei, Balta Ialomiței și Călărași, au fost identificate ca situri foarte importante unde efectivele pot ajunge la peste 5000 de exemplare. Habitatele de hrănire sunt zone deschise, cu cereale încolțite, pe teren plat, cu expoziție sudică sau estică. În mare măsură, disponibilitatea habitatelor de hrănire depinde atât de starea culturilor, cât și de disponibilitatea, grosimea și menținerea stratului de zăpadă. Cercetările efectuate, în cadrul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Călărași, au fost identificate ca situri foarte importante unde efectivele pot ajunge la peste 5000 de exemplare. Habitatele de hrănire sunt zone deschise, cu cereale încolțite, pe teren plat, cu expoziție sudică sau estică. În mare măsură, disponibilitatea habitatelor de hrănire depinde atât de starea culturilor, cât și de disponibilitatea, grosimea și menținerea stratului de zăpadă. Cercetările efectuate, în cadrul proiectului LIFE09/NAT/BG000230, arată că sunt esențiale în alegerea habitatelor de hrănire, vizibilitatea, zonele liniștite, prezența redusă a liniilor electrice aeriene, absența
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
expoziție sudică sau estică. În mare măsură, disponibilitatea habitatelor de hrănire depinde atât de starea culturilor, cât și de disponibilitatea, grosimea și menținerea stratului de zăpadă. Cercetările efectuate, în cadrul proiectului LIFE09/NAT/BG000230, arată că sunt esențiale în alegerea habitatelor de hrănire, vizibilitatea, zonele liniștite, prezența redusă a liniilor electrice aeriene, absența turbinele eoliene și a perdelelor forestiere (Harrison & Hilton, 2014). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Reproducerea Gâsca
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gâștele pornesc în migrația prenupțială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov – comm. pers.). Din locurile de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari aleg locul de hrănire. Cele mai importante
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari aleg locul de hrănire. Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari aleg locul de hrănire. Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
mortalitatea gâștelor cu gât roșu sau pot avea un impact negativ asupra stării de conservare a speciei. Principalele presiuni sunt următoarele: modificarea practicilor agricole actuale (înlocuirea culturilor de cereale cu alte culturi agricole sub formă de monoculturi) afectează habitatul de hrănire în locurile de iernare; deteriorarea și distrugerea habitatelor; deranjul produs de diferite activități antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă și a celor de hrănire. schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuției speciei, prin afectarea calității habitatelor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cereale cu alte culturi agricole sub formă de monoculturi) afectează habitatul de hrănire în locurile de iernare; deteriorarea și distrugerea habitatelor; deranjul produs de diferite activități antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă și a celor de hrănire. schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuției speciei, prin afectarea calității habitatelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Lacul Tătaru, Gura Ialomiței, Lacul Beibugeac, Lacul Călărași și Lacul Nuntași. Un alt aspect asociat acestor schimbări climatice, în special în perioada de toamnă, este reprezentat de dezvoltarea insuficientă a culturilor de grâu, orz și rapiță și reducerea zonelor de hrănire, în perioada de iarnă. Ierni geroase și înzăpezite Grad de intensitate - mare Iernile geroase și lungi, cu temperaturi scăzute și zăpadă abundentă, pot avea un efect negativ semnificativ asupra populației de gâscă cu gât roșu. Temperaturile mai scăzute de la
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ROSPA0111 Bertești de Sus - Gura Ialomiței și ROSPA0051 Iezer Călărași - secarea lacului prin întreruperea alimentării acestuia, în august 2020 (Todorov, E. comm. pers.). Modificări ale practicilor agricole Grad de intensitate - mare Modificarea practicilor agricole poate contribui la deteriorarea habitatelor de hrănire, afectând direct starea fizică a păsărilor. Aceste modificări constau în: însămânțarea diferitelor tipuri de culturi, în perioade diferite; înlocuirea plantelor cerealiere (ca și cultură principală) cu alte culturi (vii, livezi, grădini de legume, terenuri extinse cu rapiță, terenuri cu lavandă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în perioade diferite; înlocuirea plantelor cerealiere (ca și cultură principală) cu alte culturi (vii, livezi, grădini de legume, terenuri extinse cu rapiță, terenuri cu lavandă sau altele) improprii ca sursă de hrană pentru gâște, reducându-se semnificativ suprafața zonelor de hrănire. însămânțarea întârziată a grâului, din cauza secetelor sau a ploilor abundente; la sosirea gâștelor, grâul nu e încolțit suficient și determină gâștele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de înnoptare, fapt ce contribuie la dispersia populației
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cunoscut la păsări, reprezintă o amenințare semnificativă. În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru specie. Modelul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru specie. Modelul de evitare a fragmentării elementelor peisajului efectuat special pentru gâsca
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și a zgomotului din apropriere. Sunt câteva exemple pe malul mării, unde gâștele au abandonat lacuri, precum Siutghiol, Techirghiol și Mangalia, puternic urbanizate la periferie. Construcția de parcuri eoliene și alte instalații de producere/transport a energiei electrice în locurile de hrănire Grad de intensitate - mediu Cercetările din Europa de Vest și de Nord arată că turbinele eoliene au un impact negativ asupra populațiilor de gâște. Principalul efect înregistrat este de părăsire a zonelor de hrănire care duce la pierderea efectivă a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a energiei electrice în locurile de hrănire Grad de intensitate - mediu Cercetările din Europa de Vest și de Nord arată că turbinele eoliene au un impact negativ asupra populațiilor de gâște. Principalul efect înregistrat este de părăsire a zonelor de hrănire care duce la pierderea efectivă a habitatelor cheie (Larsen & Madsen, 2000; Larsen & Clausen, 2002, Madsen & Boertmann, 2008 și etc.). Gâsca cu gât roșu este una din speciile potențial vulnerabile la coliziunea cu turbinele eoliene (Langston & Pullan, 2003). În Dobrogea sunt
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de gâscă cu gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Alungarea gâștelor din zonele de hrănire, de către fermieri Grad de intensitate - mediu Există cazuri în care unii fermieri alungă intenționat gâștele, protejându-și culturile prin evitarea pagubelor produse prin pășunat, în special în fermele cu suprafețe mai reduse. Alungarea repetată a gâștelor, în perioada ianuarie
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ianuarie - februarie, când condițiile climatice sunt grele, iar gâștele au nevoie să se hrănească mai mult pentru acumularea de grăsime necesară migrației prenupțiale, poate afecta semnificativ starea fizică a acestora, din cauza consumului energetic crescut și a timpului redus de hrănire. Deși activitatea pastorală este interzisă în perioada iernii, se înregistrează cazuri ale prezenței ovinelor în pășuni, având ca efect deranjul gâștelor. Deranjul produs de activitățile de pescuit comercial cu bărci Grad de intensitate - mediu Deranjul repetat produs prin deplasările cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
din partea de vest a lacului și o evacuează în mare, menținând salinitatea în bazinul cu apă sărată din Lacul Techirghiol. Prin achiziționarea unei suprafețe de 27,7 ha de teren și cultivarea acestuia cu cereale, au fost asigurate condițiile de hrănire în zonă pentru gâsca cu gât roșu. Gâsca cu gât roșu este specie protejată în România prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
alimentarea lacurilor cu apă din Dunăre. Totodată, în perioada 2018 – 2019, AJVPS Brăila a asigurat cu eforturi proprii alimentarea cu apă a complexului piscicol Măxineni, în scopul menținerii condițiilor de habitat pentru păsările acvatice. O mare parte din locurile de hrănire din sud-estul țării sunt incluse în pachetul 7 - ”Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu Branta ruficollis ”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală în România, pentru perioada 2014-2020, ce are ca scop asigurarea sursei de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu eforturi proprii alimentarea cu apă a complexului piscicol Măxineni, în scopul menținerii condițiilor de habitat pentru păsările acvatice. O mare parte din locurile de hrănire din sud-estul țării sunt incluse în pachetul 7 - ”Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu Branta ruficollis ”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală în România, pentru perioada 2014-2020, ce are ca scop asigurarea sursei de hrană suficientă pentru populația de gâscă cu gât roșu. În perioada 2015-2018, un număr de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
2014-2020, ce are ca scop asigurarea sursei de hrană suficientă pentru populația de gâscă cu gât roșu. În perioada 2015-2018, un număr de 1511 fermieri au aplicat și au primit peste 28 de milioane de euro pentru menținerea habitatelor de hrănire în stare optimă pentru gâsca cu gât roșu. Obiectivele de conservare sunt următoarele: Obiectiv 1. Îmbunătățirea stării de conservare a speciei și a habitatelor acesteia; Obiectiv 2 . Prevenirea fragmentării arealului, din Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (APSA/SPA-uri); Obiectiv 3
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]