260 matches
-
ca ’’respirări ’’ vitale. Autorul scrie cu lejeritate despre oriceîi cade sub ochi și în oglinda memoriei afective, consemnând - uneori cu precizie jurnalistică - faptele neașteptate ori banale ale existenței tinerețe și iubire, singurătate, banii și viața, zgârcenia și moartea, eșecuri matrimoniale, hrăpărețul, pușcăria și pușcăriașii, viața infantilă, vânătoarea, hoția la români, Fata Morgana, răzbunarea, alunecările de teren, moartea năprasnică a: unui localnic, alegerea mireselor,îmbogățiții, al doilea război mondial, taxe, violența în școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
capitolul întâi; la celălalt - vom trăi și vom vedea. OMU’DRACULUI Fănel Gologănel era om în etate de aproape jumătate de secol. Trăia ca mai toți ceilalți membri ai comunității. Doar, că, era deosebit de zgârcit și certat cu cei leneși, hrăpăreți, hoți, derbedei și certăreți. Din toate aceste motive, i se dusese vorba de Omu’dracului. Și porecla i s-a transformat în renume folcloric și-n nume propriu. Dar asta n-avea a face. Nu mai interesa, de multă vreme
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a năpustit peste Țară o haită de zmei. Ca să nu fie descoperiți de oameni, zmeii și zmeoaicele s-au ascuns sub înfățișări felurite: unii dintre ei au luat și ei chip de om, dar cei mai mulți s-au transformat în omizi hrăpărețe care rod frunzele verzi și fructele, sau în microbi ucigași care atacă și distrug ființele vii. Cei care au chip de om sunt mai marii tuturor zmeilor și fiecare își are „specialitatea” sa. Printre cei mai periculoși și mai învechiți
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
zmei au adus cu ei topoare și securi, mașini mari de doborât arbori. Aceștia nu se vor lăsa până nu vor rade toate pădurile și nu vor dărâma toți munții din Țara noastră.... Da, Lăcomia, e o zmeoaică rea și hrăpăreață. Mi s-a prezentat drept o veche prietenă a Țării noastre și a familiei mele. Mi-a promis că, împreună cu copii ei, va face din acest pământ o grădină cum nu s-a mai văzut. Și eu și oamenii ne-
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
angajam ramele și apoi înaintînd, într-o diagonală ascendentă, scufundîndu-se, accelerînd. Depășită iarba, depășit stufărișul, ca o știucă tînără care urmărește o pradă care nu-i mai poate scăpa, chiar sub suprafața apei, urmărită din adîncurile întunecate de nenumărați pești hrăpăreți. Dar, desigur, nu făceam astfel de comparații, pentru că totul s-a petrecut de la sine. Am simțit apa revărsîndu-se prin părul și peste fața mea. Dacă aș fi vrut să plîng, nu mi-aș fi dat seama. Într-o clipă, ploaia
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ploile au produs degradarea gardului de lemn, așa încât porcii și găinile vecinilor intrau dinadins. Magazia de lemne a poetului a fost și ea agresată de anumite "ghimirlii", adică ceva ca niște cocioabe cu acoperiș de hârtie gudronată aparținând unor oameni hrăpăreți care se întindeau anapoda și din curtea cărora au năvălit în ograda poetului o serie de șobolani de mahala, animale rozătoare care își vor încerca hărnicia demolatoare pe aceleași uluci ale gardului. Pe tot întinsul străzii, ne spune doamna, vecini
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
face și el util, dar așa ceva nu s-a întîmplat. Iar Eldred, Gosseyn oftă. Tăcerea se prelungi între ei. Cu fiecare minut care trecea, Gosseyn se simțea tot mai hotărât, mai neînduplecat. Se terminase cu iluziile. Era calmul dinaintea furtunii. Hrăpărețul Thorson fusese deturnat de la scopul care determinase invadarea sistemului solar. Astfel că lumii non-A i se oferise o șansă de a se înarma iar Liga mai avea timp câteva săptămîni ca să înțeleagă în sfârșit că Enro vrea războiul. Thorson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
face și el util, dar așa ceva nu s-a întîmplat. Iar Eldred, Gosseyn oftă. Tăcerea se prelungi între ei. Cu fiecare minut care trecea, Gosseyn se simțea tot mai hotărât, mai neînduplecat. Se terminase cu iluziile. Era calmul dinaintea furtunii. Hrăpărețul Thorson fusese deturnat de la scopul care determinase invadarea sistemului solar. Astfel că lumii non-A i se oferise o șansă de a se înarma iar Liga mai avea timp câteva săptămîni ca să înțeleagă în sfârșit că Enro vrea războiul. Thorson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
într-adevăr prea lacomi, draga mea! Tu te vei mulțumi doar cu Femeia lui Goya. Ți se cuvine pe drept, și știu bine că ai acționat numai și numai din considerente de ordin estetic. Nu, n-ai fost niciodată o hrăpăreață și dincolo vei fi încîntată să te desparți cât mai repede de acești domni. O societate care nu te o-no-rea-ză. Hm, zece tablouri! Poți paria pe ultimul tău leu că vor ajunge să-și spargă capetele pentru ele. Esențial, fetițo
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
noastră la fel de rău ca și guvernul legitim. Pretenția lor că nu vînd decît arme este una din cele mai mari escrocherii la care a fost supus un popor. Metoda lor este destinată în mod viclean să atragă sprijinul unor indivizi hrăpăreți din rîndul maselor. Se știe prea bine că e suficient să aduci acuzația că te-a tras pe sfoară o firmă și imediat tribunalele secrete ale Arsenalelor îți dau cîștig de cauză. Întrebarea este, cînd devine profitul legitim escrocherie? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
că vei plăti cu vârf și îndesat pentru că - zicea tata - nu e faptă fără răsplată și că uneori păcatele părinților trec asupra urmașilor până la al șaptelea neam. Nitas asculta liniștit dojana tatei, dar făcea tot după cum îl îndemna firea lui hrăpăreață. Cam prin anii 1936, pe când încă mai eram elev normalist și tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
revin asupra substanței memoriilor de război ale lui Ioan Enache și mă opresc la rolul decisiv avut de Mareșalul Ion Antonescu în calitate de conducător al României și de comandant al armatei în războiul de eliberare a moșiei străbune răpită de vecinii hrăpăreți întinși pe un întreg continent. Antonescu - cu personalitatea sa puternică, aureolată de unele calități personale care-i fac cinste - rămâne în istoria noastră națională ca omul providențial care și-a asumat responsabil soarta și destinele României într-un moment de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine. Pleava se crede bob și vrea să dea rod. În „Domnișorii”, conchide că: „Astăzi... se ridică dintre noi câte un îndrăzneț și... se năpustește împotriva scaunului domnesc al poeziei românești, vrând să-l lase fără stăpân. Câinii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cercetări, când de fapt nu fac. Pur și simplu cumpără munca altora. Pretind că au costuri de cercetare mari, când ei cheltuiesc cea mai mare parte a banilor pe reclamă. Și apoi ne mint în acele reclame. Vicleni, ticăloși, neglijenți, hrăpăreți. Ar fi un caz gata câștigat. — Nu vorbim aici despre un proces, zise Ellis. Ci despre mama. Tata e bine, spuse Jeff. Să-l lăsăm pe el să se descurce cu ea. Se ridică și plecă de la masă, ducându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Închegată ca prin vrajă, În Întregime, În ființa aceea care-mi stătea În față. Și cu toate acestea, nu puteam să-mi smulg privirea de la rotocolul de abur albicios care-i Învăluia umerii și abia reușeam să-i zăresc chipul hrăpăreț ca al unui ibis egiptean, iar În spatele lui o mulțime de chipuri, năluciri ale Închipuirii și ale memoriei mele. Contururile fantasmei, care se decupau În Întunecimea pasajului, se dilatau și se retrăgeau, de parcă o răsuflare minerală Înceată Îi Însuflețea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
apa-n ciutură. La-nceput e-un fir de iarbă, Mititel și șugubăț; Vara când îi iese-n prag, El se face un moșneag Ce nu are fir de barbă, Căci e tot numai mustăți. Iute e ca o săgeată, Hrăpăreață și șireată; Dar la câte stau și-aud, Ea mănâncă pește crud Până foamea-și potolește, Deși dansa-i tot un pește. Vreau să aflu-ntr-o clipită, De la voi, de bună seamă: După ce a fost cosită, Iarba, oare cum
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
să lăsăm să treacă un an și o zi Înainte de a Împărți comoara Între noi, dar, după tot acest timp, cum el nu mai spunea nimic, Pérec și cu mine ne-am dus după el ca să ne cerem partea. Ce hrăpăreț... nu ne-a dat decît ce a binevoit el să ne dea... I-a fost ușor, era nevoie de el ca să vindem lingourile. În sfîrșit, am primit ce trebuia ca să-mi pun la cale afacerea, iar bătrînul Pérec pe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
interes pentru noua generație de lipitori. Prea o luase de tot razna și un simplu calcul de productivitate a muncii sau poate o deontologie profesională o feri de pornirile sângeroase ale semenilor ei mult mai tineri, mai zvelți și mai hrăpăreți. Călătorea și mult. Călătorea la propriu, din zori până seara, cu toate mijloacele de transport în comun dar și cu piciorul, trecea agale pe Călărași, lua apoi un tramvai către Bariera Vergului, unde nu mai era de mult nici o barieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
adevărați, iar asupritorilor sovietici să le spuneți: zi de zi, voi urlați despre pace și despre prietenie. Dacă, Într-adevăr, voi doriți pacea, dovediți asta prin faptă și lăsați-ne În pace. Nu vrem pe pământul nostru scump armatele voastre hrăpărețe și asupritoare, politrucii voștri sălbatici și hoții voștri, care nu ne-au adus decât violență, foamete și suferință. Atâta vreme cât veți rămâne În mijlocul nostru, va fi război, nu pace; ură, nu prietenie. Plecați! Ieșiți din țara noastră! Duceți-vă acasă! Biata
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dintr-o suită de interogații care reprezintă tot atîtea aproximări ale sentimentului: „Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune? Arată ce te muncește, Ce boală te chinuiește?...” Într-un loc (Zilele ce oi fi viu), Ienăchiță dezvăluie În acrostih identitatea hrăpărețului canar: Zoica, urmată de Îndată de un cuvînt ce traduce starea psihică a stihuitorului: mor. Poetul se hotărăște, așadar, să dea pe față lucrurile și să privească de aproape ceea ce pînă acum refuzase: obiectul pasiunii. Însă Zoica, din pricina căreia versificatorul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care se conturează În cadrul grupurilor, asociațiilor sau societăților și care ne permite astfel să vorbim despre societăți inteligente și societăți stupide. Societatea spaniolă din secolul al XVIII-lea care striga „Trăiască lanțurile”, societatea franceză care a aprobat furia războinică și hrăpăreață a lui Napoleon, societatea germană care Îl aclama pe Hitler și se lăsa contaminată de delirul lui, societatea industrială avansată care clădește o economie ce secătuiește În mod ireversibil natura și impune un sistem ce face ca viața profesională să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
vede, riscul să ne îngrășăm cu toții ca porcii, iar Nikita grăsana de la TV să devină modelul absolut de frumusețe - asta ca să nu dau exemple mult mai „dezvoltate”! - e direct proporțional cu datoria la FMI și cu rămânerea la guvernare a hrăpărețului guvern PDL cu marinarul de uscat la cârmă. Iar dacă neapărat vrem s-o impresionăm la modul plăcut pe țața Ileana cu idei nemaipomenite ce se consideră a fi o cale de a evita acest dezastru național, nu avem decât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
respir infinitul din punct. Particula este împărăția lui Dumnezeu. Format din particule, eu sunt poporul lui Dumnezeu. Poporul ales. Mîntuirea vine prin mine. A mea, desigur. Cineva m-a făcut creatură, dar eu sunt creator, mă autocreez, nu-mi luați, hrăpăreț, această iluzie. În caz contrar, mă supăr și plec în alt univers, unul deja mîntuit, sau mîntuitor. Ăsta e unul mîngîietor. Așadar, mîngîiați-vă cu un gest, cu o privire, cu o răsuflare, mîngîiați-vă pe buzele obosite, pe ochi ce-au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
zări îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]