262 matches
-
conturarea specificului românesc. Textele scrise de Dumitrescu-Bușulenga nu se limitează la critica formelor artistice românești și la folosirea metodei comparative pentru obținerea de rezultate științifice fructuoase. în demersul de acest tip, justificator, trebuie căutate neapărat cauzele, aproape obligatoriu externe (vecinii hrăpăreți, interesele marilor puteri, fatalitatea istoriei etc.), care explică evenimentele, mai ales pe cele considerate „stânjenitoare” pentru orgoliul național. Funcția acestui tip de cauzalitate este de a atenua realele, dar deloc „stânjenitoarele”, controverse care sunt prezente în istoria României: „Apariția și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care se conturează În cadrul grupurilor, asociațiilor sau societăților și care ne permite astfel să vorbim despre societăți inteligente și societăți stupide. Societatea spaniolă din secolul al XVIII-lea care striga „Trăiască lanțurile”, societatea franceză care a aprobat furia războinică și hrăpăreață a lui Napoleon, societatea germană care Îl aclama pe Hitler și se lăsa contaminată de delirul lui, societatea industrială avansată care clădește o economie ce secătuiește În mod ireversibil natura și impune un sistem ce face ca viața profesională să
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
străin; pe străinul fără patrie, pe grecul corcit, pe care îl renegă Grecia și pe care îl disprețuiește turcul; grecul parazit, Graeculus esuriens, care, pentru a avea un nume, îl împrumută de la un cartier din Constantinopol 111, lașul și trufașul, hrăpărețul și josnicul fanariot. Principatele Dunărene nu vor mai avea domn, ci fermieri generali, escroci în haină de mătase... Ca o culme a deprecierii, nobilii moldoveni și valahi vor deveni lingușitorii acestor tirani, sclavii acestor servitori... Înainte de sosirea fanarioților, grecii din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a întâmplat și cu marele logofăt Antiohie Jora, nepot al marelui vornic Gavril Costachi și însurat cu Ecaterina, fiica soției lui Grigore Ghica) își zălogeau averile pentru a achita acele sume de bani, dar nu scăpau de presiunea unor Domni hrăpăreți. Ignorând porunca biblică (protejarea văduvelor și a orfanilor era un comandament scripturistic, pe care Neagoe Basarab îl asculta: „Și dărui pre toți, pre cei mici și pre cei mari, pre săraci și pre văduve, pe mișăi, pe cei neputincioși...”) și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că este simpatizant al lui Constantin Șerban). Cronicarul ne spune că hrăpărețul Voievod inventase chiar o boală - „supărul Ducăi Vodă”, „maladie” de care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș (care a lăsat în urmă o văduvă, căci a avut copii) și marele paharnic Chiriac Sturza, cel însurat întâi cu Alexandra
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
respir infinitul din punct. Particula este împărăția lui Dumnezeu. Format din particule, eu sunt poporul lui Dumnezeu. Poporul ales. Mîntuirea vine prin mine. A mea, desigur. Cineva m-a făcut creatură, dar eu sunt creator, mă autocreez, nu-mi luați, hrăpăreț, această iluzie. În caz contrar, mă supăr și plec în alt univers, unul deja mîntuit, sau mîntuitor. Ăsta e unul mîngîietor. Așadar, mîngîiați-vă cu un gest, cu o privire, cu o răsuflare, mîngîiați-vă pe buzele obosite, pe ochi ce-au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
crăițe, petunii și regina nopții. Deși, evident, abia sădite, florile erau smulse sistematic și îndesate în pungi de plastic. Un bătrân care făcea parte din grupul lor rămăsese la margine, nepăsător. Motiv de optimism: făcea parte din altă categorie decât hrăpărețele. Respecta munca altuia, nu fura, nu strica. "Hai și tălică, nea Gheorghe, și ia niște flori să le duci babii să le pună în grădină!" Fără ezitare, moșul le-a retezat-o scurt: "Nu iau! Eu nu sufăr florile!" Spre deosebire de
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
sinceritate cotropitoare și o energie demnă de marii sănătoși ai lumii. Prosperitatea i se citește atât în obrajii umflați, cât și în mașinile de lux cu care-și plimba prețiosul trup dintr-un loc în altul. Deși în particular e hrăpăreț și lipsit de scrupule (cine nu-și amintește episoadele preluării moșiei Butimanu!), pe scena publică mimează generozitatea, dezinteresul și un "creștinism" ale cărui precepte le știe doar el. Să le luăm pe rând. Lașitatea. Nu e prima oara că Vadim
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
avut grijă să arunce acest nume care promitea în cea mai urâtă deriziune! (... Cuibărit în buricul Bucureștilor, în casa unui oportunist de marcă din altă epocă, M. Ralea, ajunsese de poveste prin câștigurile de bani și bunuri adunate cu mâini hrăpărețe de pe cuprinsul întregii țări, pe care o străbătea cu aroganța unui vechil învestit cu încrederea stăpânului abuziv din care-și făcuse icoană.” Diatriba necruțătoare a lui Gheorghe Grigurcu este cu atât mai convingătoare cu cât reprezintă reacția unui om care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4444_a_5769]
-
Năstase îi curtează cu asiduitate. Sunt nelipsiții licitatori la privatizări, posesorii de firme-fantomă în țări dominate de politici financiare dubioase, „spălătorii de bani” gen Matser. Aceștia e posibil să fie interesați de-o Românie murdară, condusă de-o clasă politică hrăpăreață, cinică și iresponsabilă. Dar nu țin minte ca românii să-și fi dat votul pentru a fi integrați în acest gen de „străinătate”. Dacă nu mă înșel, vrem în NATO și în Uniunea Europeană, și nu să asităm la partide de
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
fapt rarisim, creatorul unei școli gratuite pentru săteni pe moșia sa, la Golești. La cei mai mulți dintre oamenii avuți a dominat latura negativă și dorința de a-și mări averea. Poate de aceea literatura i-a prezentat, de cele mai multe ori, ca hrăpăreți, asupritori, avari și... inculți. Așa stând lucrurile, ne apare azi cu totul excepțional gestul unui urmaș al lui Udriște Năsturel, care a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române în condiții de real sprijin material, cum vom arăta ceva mai jos. Udriște
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și funest, amarnicele "coarne", ca și, apoi, deriva, deboșul și ruina (nu fără, știm, concursul cutărui 'Nea Scarlat) și, în sfârșit, psihoza suicidă, de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu face alta decât tocmai să "închidă" zisele case de prea răi auguri, mutându-se intempestiv "în Mântuleasa". Că, între altele, "Cișmeaua Roșie" nu este o ficțiune mateină, dar un loc
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
din prima zi lucrătoare a lui 2003: „Dacă nu vreți să intrați în NATO, atunci nu faceți nimic!" Ceva mai clar, mai direct și mai apăsat e greu de transmis unei clase politice levantinizată până în vârful unghiilor. Adică: leneșă, mincinoasă, hrăpăreață, lipsită de caracter. Dl. Guest a dovedit că ne cunoaște bine. Știe că nu suntem capabili de progres decât împinși de la spate. La noi, nici morcovul nu mai constituie o motivație. Doar biciul câte unei amenințări, doar dușul rece al
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
vreme. Și lui Liviu Rebreanu, de asemeni, filogerman, i se părea în 1938 că "războiul parcă e în aer." "Pretutindeni, pregătiri intense de război..." Noi suntem într-o situație cum nu se poate mai încurcată." "Ne aflăm între doi uriași hrăpăreți", garanțiile Franței și Angliei rămânând pe hârtie, atât timp cât, sub ochii lor, în mod cinic Hitler și Stalin, dușmani declarați, semnează un pact de neagresiune, (același pact Ribbentrop-Molotov, n.m.). Germanii tunau și fulgerau până mai ieri contra bolșevicilor, iar sovieticii, mai
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
său autoritar. Critică, de asemenea, politica interbelică a României, care ar fi trebuit să se apropie de puterile capabile s-o apere, mai exact, de Germania. După el, nota la 11 iulie 1940, întreaga clasă politică a fost coruptă și hrăpăreață, singurii cinstiți fiind legionarii. Cât de integri erau gardiștii avea să se convingă scriitorul numai peste o jumătate de an. După Diktatul de la Viena, din august 1940, Rebreanu se simte cu inima sfâșiată: S-a consumat și ciopârțirea Ardealului. Vom
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
gândeam, mi-a venit în minte o poveste veche care mi s-a părut instructivă. S-a întâmplat cam în anul 70 i.d.Cr. Până de curând Roma fusese sub dictatura lui Sulla, o dictatură dură care favorizase o oligarhie hrăpăreață. După retragerea dictatorului în anul 80 și moartea sa în 78 sistemul s-a relaxat, dar facțiunea care-l susținuse a păstrat poziții dominante în stat. Între cei care sprijiniseră dictatorul s-a aflat și Caius Verres. Cvestor, adică funcționar
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
citit în adolescență, avid revis-ta Sămănătorul). În La culesul viei tonul și atmosfera amintesc mult de poezia nostalgică a lui Iosif: "Am lăsat pridvorul casei sub umbrarele de nuci,/ Urmărind, urmînd poteca, șipotul de apă vie;/ Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și, sus în vie,/ Dulci se pîrguiesc la soare strugurii de pe butuci". Sau în Drumul strămoșesc: "E seară, brazii lung șoptesc/ S-așterne drumul strămoșesc/ Iar dorul lui ne poartă". În rest, tot sumarul acestui volum definitiv poartă adînc însemnele
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
pentru a-i stăpâni pe cei care produc, gratificându-i pe șefii poliției cu dreptul de a viola pe cine doresc - ceea ce e o fantezie de adolescent. Iar Aristofan îl prezintă într-o piesă în chip de homosexual obscurantist și hrăpăreț, care stă pe acoperișul unei case, ca să pară mai aproape de cer, până când un elev ieșit din minți îi incendiază casa. A fost piesa un fiasco pentru că atenienii nu i-au gustat glumele? Sau pentru că Socrate a fost prezent la fiecare
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
rămăsese fără armament și echipamente, că i-a pus o frână, că l-a îndepărtat pentru mai bine de două decenii de frontierele noastre și de țările vecine, pe lângă Ungaria, Cehoslovacia și Polonia, ultimele două redesenate pe hartă de mâna hrăpăreață a lui Stalin după al Doilea Război Mondial. Capitole târzii din viața mea este o carte pe deplin revelatoare, conturând o dată mai mult fascinanta personalitate a Reginei Maria. Fosta prințesă de Edinburgh, venită în România în 1892, prin căsătoria cu
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
și I.A.S.-urile care mai produceau câte ceva (precum faimoasele vii de la Murfatlar, intrate, cu pari cu tot, în posesia unui important personaj politic ce bâzâie necontenit de zece ani încoace), totul a fost înghițit de o subțire pătură de hrăpăreți. Îi știe toată lumea, dar nimeni nu are insomnii din cauza asta! Mai apoi, bălmăjeala privatizărilor, făcute cu o abilitate infernala, astfel încât absolut tot ce avea valoare să nu poată părăsi cercul strâmt al aleșilor. Va veni, desigur, un moment în care
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
o spun pentru că R. Moldova primește mulți bani din Vest. Integrarea în NATO și UE o doresc cel mai sincer unioniștii, care o spun deschis și consideră că fericirea poporului român nu rezidă în a suporta atîția demnitari și funcționari hrăpăreți și dezinteresați de soarta cetățeanului, ci în a avea o bunăstare și un viitor, lucruri pe care le poate oferi numai un stat suveran, independent, membru al NATO și UE, precum e Tsara noastră România. Gabriel Teodor Gherasim: Ce înseamna
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
ediția A. Toma, Flăcări pe culmi, Editura Cultura Națională, București, 1946, a fost scoasă din circuit și trecută la fondul secret al bibliotecilor.) Nu, tata n-a avut nicio problemă din cauza acestei poezii... ... deși Prutul și cnutul trimit clar la hrăpăreții noștri vecini de la răsărit! În fine. În legătură cu statutul poetului A. Toma în istoria literaturii române, Ștefan Voicu scria, în articolul amintit din Manuscriptum (nr. 4, 1983): „După ce câțiva ani de zile a fost ridicat, pe nedrept, în vârful piramidei și
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
pitorescul bunicii, îmbrăcată în crinolină, de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica mamei și a copiilor la soțul deșănțat și libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii și morfinomanii sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realității rămâne una epică, nu numai în reconstituirea genealogică a familiei sale, Rosetti-Tescani, dar și, spuneam, în observarea mediilor, a celui aurit Cantacuzinesc, precum și a celor pestrițe, modeste și chiar nevoiașe, aflate la anaghie
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
apară limpede că e de la sine înțeles să faci poliție politică, mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să fie util societății. Odată ce scumpa orânduire este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să stai cu mâinile în sân. Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]