1,474 matches
-
Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui Lupu moșia Prunișor, cumpărată de la Ilinca, fata Țochii, cu 2800 aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.O. p. 156). Al treilea document este un hrisov din 13 februarie 1621 prin care se întărește jupânesei Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81) Note Înrudirea Urdărenilor cu moșnenii Izverceni și disputele dintre cele două părți pentru hotarul Izvernei sunt clar atestate de hrisovul din 25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin care se recunoștea lui Nicola și feciorilor săi, partea Badei Urdăreanu din Izverna, aceasta din
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile lăsate să intre armata îndrăgostiților cu pletele argintate de stele și brațele pline cu roadele cîmpiilor întinse în inima noastră. Eminescu pași de aur ce se aud trecând din istorie în limba
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
grafia în care litera „I” românesc s-a transformat în litera „J”(Iota) îndreptățeau cuvântul „Jepi”? Citise diverse scrieri privind vechile nume locale („Gorștila”, ce a devenit apoi cunoscuta „Coștila”), istoria scrisă de foștii stăpâni ai domeniilor din Bucegi, prin hrisoave vechi... Cine mai știa azi de „Podu' lui Mucea” care se afla ]n marginea de jos a unei poienițe și a purtat după al doilea război numele de „Cabana Nemților” deoarece acolo a fost o tabără de soldați ? ) Și totuși
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
finele sec. al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte de semne (Treptenic), manuscris aparținând lui Constantin Aninoșanu, tatăl lui Petre Aninoșanu, talentat caligraf. Un alt manuscris de 15 file, o Cronologie alcătuită de Petre Aninoșanu între 1842-1848 „după hrisoave și Letopisețul Țării Românești” și care cuprinde anii 1290-1802; Manuscrisul românesc; o Orație de nuntă (2 pagini) scrisă în 17 august 1839, precum și o poezie populară (20 versuri) scrisă caligrafic cu litere chirilice. Referință Bibliografică: La Rucăr-Muscel, un muzeu particular
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât înființarea acestei școli și cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala fiind destinată a fi de folos „și
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala fiind destinată a fi de folos „și săracilor”). Alte documente, de acum, în totalitate originale, pun în evidență unele privilegii acordate rucărenilor. Astfel, hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament, în limba slavonă, menționează scutirea de dări de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc gândurile primenite-mireasă. cu sufletul scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc- Fecioarei MARIA- Cea pururi Aleasă. Cu ele mă rog și mă-nchin, cu ele îmi cânt viața mea, cu ele mă-mpărtășesc-cer senin în ele sunt pâine și vin, sunt codru și grâu, țărână și stea. Cu ele alaiul de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr-o horă în Vestea cea Bună, credința, nădejdea în Tine le-adună, cu harul iubirii în Tine înfloresc. În stihuri de aur graiuri românești se preling în vinul Sfintelor Potire. Ctitorii, pisanii, hrisoave cerești, stiharul ce-nbracă Dacoromânia să liturghisească aleasă mărire Prea sfintei Crăiese- Fecioara MARIA! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 15 August 2014 Ziua Sfintei Marii Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEȚI CREȘTINI / Gheorghe Constantin Nistoroiu
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
doar o tentativă provincială pe lângă statura imperială a clădirilor arhitectonice din Cernăuți, adevărate amprente ale istoriei fabuloase, chiar dinainte de secolul de dominație habsburgică, cel mai marcant pentru el. Nicolae citise că prima atestare documentară a așezării, a reprezentat-o un hrisov emis de Alexandru cel Bun. Prima clădire din Cernăuți, pe care a dorit să o vadă Nicolae a fost Universitatea „Regele Carol l din Cernăuți”. Construcția era o bijuterie construită în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, pe
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
că mai bine de jumătate din cărțile tipărite la Râmnic pe parcursul secolului XVIII au fost distribuite în transilvania.Barbu Theodorescu scria că Ardealul devenise o adevărată comoară de cărți râmnicene. Seriozitatea, documentația,acribia cu care au fost scoase la lumină hrisoavele vechi, modul de interpretare, face din Costea Marinoiu un autor de care istoria literaturii române ar trebui să țină seama. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Costea Marinoiu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine s-o plec și s-o fac să rămână... Camelia Radulian Referință Bibliografica: Cântec de ea / Camelia Radulian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
CANTEC DE EA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368132_a_369461]
-
până când în fruntea acestei mitropolii se va mai afla colaboraționistul Vasile Mangra și până când Transilvania nu va trece sub stăpânire română”. A urmat apoi o mare solemnitate la Youngstown,unde în fața unei asistențe de mii de români,s-a citit ,,Hrisovul de închinare și supunere a românilor ortodocși din Statele Unite” care se legau de mitropolia din București. A doua zi, la 12/25 februarie,protopopul Ioan Podea a remis lui Wilson acest act solemn. Președintele, care încă la 30 ianuarie /11
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE CEI DIN GROPILE COMUNE, PE CEI
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
uric la 24 noiembrie 1492 lui Ivancu și Vascu - fii lui Leu, în 1458, acest Vascu - scris Vasco Leu după grafia poloneză, se află la Camenița în bejenie cu Petru Aron, iar în divanele lui Alexandru cel Bun și Iliaș, hrisoavele îi pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438, 24 februarie 1437, 23 mai 1436, la 10 februarie, 3 iunie și 1 septembrie 1429, la 15 aprilie și 16 februarie 1428, în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie miluită cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug și bici, înfășcat de ceafă, cine poftește. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Ștefan? ? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete șterse de sânge?” După 23 August 1944
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]