1,472 matches
-
consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81) Note Înrudirea Urdărenilor cu moșnenii Izverceni și disputele dintre cele două părți pentru hotarul Izvernei sunt clar atestate de hrisovul din 25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin care se recunoștea lui Nicola și feciorilor săi, partea Badei Urdăreanu din Izverna, aceasta din
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
marcheze renașterea orașului nostru. Dragășaniul să ajungă repede, la fel de frumos ca această clădire nouă a Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și neamurile lor, toți
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1406440636.html [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc gândurile primenite-mireasă. cu sufletul scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc- Fecioarei MARIA- Cea pururi Aleasă. Cu ele mă rog și mă-nchin, cu ele îmi cânt viața mea, cu ele mă-mpărtășesc-cer senin în ele sunt pâine și vin, sunt codru și grâu, țărână și stea. Cu ele alaiul de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr-o horă în Vestea cea Bună, credința, nădejdea în Tine le-adună, cu harul iubirii în Tine înfloresc. În stihuri de aur graiuri românești se preling în vinul Sfintelor Potire. Ctitorii, pisanii, hrisoave cerești, stiharul ce-nbracă Dacoromânia să liturghisească aleasă mărire Prea sfintei Crăiese- Fecioara MARIA! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 15 August 2014 Ziua Sfintei Marii Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEȚI CREȘTINI / Gheorghe Constantin Nistoroiu
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
de cetate veghetoare Revarsă stropi de lacrimi sfinte în izvoare Sub streașină de cetini de codru secular Un templu de iubire - mirific sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre rucărenii de demult, nemuritorii Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Sanctuar_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
în mână în aleea victoriană lăsată deoparte pentru pietoni aleea pietruită ducea spre teii proaspăt plantați gata-gata să-mbobocească timid sub coroane de frunze reclamând imunitate vis-à-vis de adulți În mintea ei măicuța gândea la iubirea eternă a cavalerilor din hrisoave cu praf, la iubirea imaterială născută în formatul pe care-l știa din cărți - În tăcere-aștepta metalul coclit pentru costume din carton și zale. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Gata să iasă din casă, Domnișoara Jackie
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Română. Nu este întâmplător că autoarea acestei Antologii, ce și-a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456980889.html [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile lăsate să intre armata îndrăgostiților cu pletele argintate de stele și brațele pline cu roadele cîmpiilor întinse în inima noastră. Eminescu pași de aur ce se aud trecând din istorie în limba
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420962149.html [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
expresie, un colț de rai în care te farmecă interioarele caselor țărănești, obiceiurile și tradițiile populației acestei zone, portul, arta, cultura în general, muzeele și toate manifestările culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele menționate în hrisoave. În acest sens, au fost descoperite urme ale activității omenești, în zona Capu’ Satului, care atestă epoca fierului și a bronzului încă din sec. II-III î.H. În apreciata sa lucrare, „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir evidenția faptul că „această zonă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
că mai bine de jumătate din cărțile tipărite la Râmnic pe parcursul secolului XVIII au fost distribuite în transilvania.Barbu Theodorescu scria că Ardealul devenise o adevărată comoară de cărți râmnicene. Seriozitatea, documentația,acribia cu care au fost scoase la lumină hrisoavele vechi, modul de interpretare, face din Costea Marinoiu un autor de care istoria literaturii române ar trebui să țină seama. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Costea Marinoiu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ovidiu_dinic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ovidiu_dinic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
schimnice, cunoscute și necunoscute care au renunțat la exoticul vremelnic și neliniștit al vieții pentru pustia trăirii, transformată prin nevoință, rugăciune, o supremă renunțare de sine și bucuria jertfei, într-o oază de cer sub pulsul ascetic al isihiei, constituind Hrisovul vieții cerești al Neamului dacoromân: Cuv. Casiana Schimonahia-Scit. Casiana Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Sofia Schimonahia-Schit. Sofia Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Melania Schimonahia-Schit. Durău Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Mavra-Schit. Ceahlău-sec.XVII-XVIII; Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
mult, devenind un adevărat centru cultural în acele vremuri, inclusiv prin acordarea unor importante privilegii. De reținut este faptul că aici se copiau și se împodobeau cărți bisericești. Ulterior, domnitorul Ștefan cel Mare a mărit sfera acestora, prin mai multe hrisoave, înzestrând mănăstirea cu 11 sate, prisăci, iezere și alte privilegii comerciale. Toate acestea au înscris-o printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova. Alunecările de teren de la sfârșitul secolului al XV-lea au cauzat prăbușirea clădirilor, ale căror ruine pot
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
biserică, adevărată bijuterie arhitectonică, iar în interior pictată și împodobită cu odoare bisericești de o inestimabilă frumusețe, după cum se poate vedea și în cele 22 de fotografii care alcătuiesc albumul de la sfârșitul cărții. Ruginoasa a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1596. Mergând pe firul istoriei până în timpuri străvechi, conform celor descoperite în situri arheologice, „ se spune că Ruginoasa este o străveche așezare românească, păstrătoare a urmelor civilizației neoliticului târziu încadrată în cultura Cucuteni A3.” (citat de la pagina 22
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1458746196.html [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
i se deschide și cum va fi o întâlnire de pace, poarta se va da larg în lături și va întâmpina cu entuziasm acest oaspete drag, venit în vizită de uniune și comuniune a celor doi mireni sortiți să scrie hrisovul vieții lor plin de patimă și dăruire sufletească. Și dorințele lor cândva ascunse în străfundul sufletului, acum când această cameră de pensiune, așezată pe malul drept al Oltului, devenea altarul în care se scria povestea unei noi iubiri adevărate, se
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455431948.html [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
cu patima cercetării trecutului descoperim în „Sarcofagul dragostei!”, un roman imposibil de rezumat, care se citește pe nerăsuflate, atât de amatorii de romane „de aventuri”, „istorice”, cât și de cei interesați de modul cum azi, în postmodernitate, istoria „pierdută” din hrisoave sau pământul locurilor încărcate de istorie poate fi prezentificată fără accentele false ale retoricii goale de conținut; altfel spus, „atitudinea” naratorului e impecabil echilibrată, dincolo de orice teză, dar și dincoace de seninătatea glacială a istoricului pentru care doar adevărul contează
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
trecutului cu pasiune și competență nu reprezintă doar o datorie profesională a oricărui istoric, ci una de interes național, deoarece „un popor care-și cunoaște trecutul va ști să-și construiască un viitor luminos” . Cunoscând nu numai din cronici și hrisoave, dar și prin contact direct, cu toate ținuturile românești, unitatea sufletului românesc și patriotismul profund al românilor, N. Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
și-a dat mâna cu apusul, când Nordul a vrut să se întâlnească cu Sudul, aici s-au întâlnit.” Localitatea Comana a fost clădită pe locul unei mlaștini, la 35 de km , sud, de București, toponimul fiind menționat într-un hrisov, la 27 septembrie 1461, de către Vlad Țepeș. Așadar, așezarea este construită pe o mlaștină, precum Palatul Versailles, cel ridicat în 30 de ani de muncă neîntreruptă și unde au murit 10 mii de muncitori dar nu în accidente de muncă
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1445280381.html [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își au etimonul în pelasgo[> valaho]-dacicele nume de plante, bradua > brad și lax > rac, apelative atestate de documente scrise încă din orizonturile anilor 50 - 158 / 400 d. H.
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
a ediției jubiliare, a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul domniei mele...”, sub coordonarea scriitorului Ioan Barbu. Numele acesteia a fost inspirat de un hrisov semnat de Domnitorul Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. Cartea a apărut la Editura RawexComs din București, în prima jumătate a anului 2015 și conține creațiile a 35 de scriitori de primă mână, din țară și din străinătate, fii
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1449067030.html [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]