246 matches
-
Slavici, Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990. Stănoiu, Damian, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991. Teodoreanu, Al. O., Hronicul Măscăriciului Vălătuc Proză umoristică, postfață de Gh. Hrimiuc, Editura Junimea, Iași, 1989. Topârceanu, George, Opere alese, vol. I, E. S. P. L. A., București, 1959. Urmuz, Pagini bizare. Weird Pages, Editura Cartea Românească, București, 1985. Valjan, I., Teatru, Generația de sacrificiu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
selecție, Editura Eminescu, 1972, pp. 36-47). 9 I. L. Caragiale, Opere, III, Publicistică, ed. cit. p. 628. 10 I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit., pp. 104-105. 11 Idem, pp. 358-359. 12 Al. O. Teodoreanu, "Momentele" pe scenă, reprodus în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 235. 13 Paul Zarifopol, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, "Cultura națională", București, 1930, p. XLI. 14 Garabet Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 49
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 28. 79 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 143. 80 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 105. 81 Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Minerva, București, 1997. 82 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 241. 83 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 21-22. 84 Cum ar spune în registrul magic Carlos Castaneda (Călătorie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Loredana Ilie, Caragialismul în perioada interbelică, "Annales Universitatis Apulensis", Philologica, tom 1, Alba Iulia, 2003, pp. 113-119, Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor Papilian, Nuvele bărbierești, în volumul Coana Truda, Editura Dacia, ClujNapoca, 1988, p. 44. 42 Victor Papilian, op. cit., p. 48. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 50. 45 Nicolae Florescu, Postscriptum la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Opere, 1, Proză literară, ed. cit., p. 657. 81 George Mihail Zamfirescu, op. cit., p. 442. 82 A încercat să o facă, printre alții, Al. O. Teodoreanu când observa că tipurile din Momente se pot caracteriza printr-o "actualitate eternă" (în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239). 83 Costache Olăreanu, op. cit., p. 198. 84 Ibidem, p. 199. 85 I. L. Caragiale, Opere, II, Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, ed. cit., p. 178. 86 Gabriel Marcel, Essay du philosophie concrète, Gallimard
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
inedită îmbinare a ironiei, a satirei, a burlescului și a parodicului cu scopul atingerii absurdului. 142 Farias, Adelina, Spiritul parodic la I.L. Caragiale, în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LIV, nr. 1/2002, p. 81. 143 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, ed. cit. , p. 241. 144 Vezi și Loredana Ilie, Caragiale fabulist și parodist în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LV, seria Stiințe umaniste, nr. 4/2003, p. 15. 145 George Pruteanu, articolul Proteicul Urmuz, în "Cronica", 49
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
153. 36 Idem, p. 216. 37 Mircea Horia Simionescu, Redingota, ed. cit., p. 19. 38 Costache Olăreanu, Frica, ed. cit., p. 70. 39 Ibidem. 40 Costache Olăreanu, Lupul și chitanța, Editura Albatros, București, 1995, p. 219. 41 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239. 42 În Frica, de exemplu, citim: Iar lângă cafeneaua lui Friț, tot în după amiaza aceea, prinși de ploaie sub streașina mare a prăvăliei lui Stocker, [...], se aflau doi foarte onorabili cetățeni
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară Bârlădeanu, carele nezăbavă vreme au intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu toate mințile sale toate oțărâtele răutăți omenești cu carele-i Împuns senatoriul, ele fiind de altmintrelea de prisos, că doară dânsul și-a lăsat până și beșica fierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române. Cel care a preluat-o și dezvoltat-o în acest sens a fost episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Chelcea, Septimiu, „Imaginea de sine a românilor”, În Revista de psihologie, 37, 1991, nr. 1-2. Chelcea, Septimiu (coord.), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Chimet, Iordan (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Chindriș, Ioan, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977. Chindriș, Ioan, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Editura Politică, București, 1983. Chindriș, Ioan, Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003. Chindriș, Ioan; Neamțu, Gelu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Balint" . Viața și luptele lui În Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, București, 1913, pp. 51-56. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 382. Vezi și Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. V, p. 147. Vezi Ioan Chindriș, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977, pp. 94-95. Nu mă pot opri să nu divulg cititorului și Împrejurarea că astăzi, 15 martie 2005, bat aceste rânduri, pe tastatura unui laptop, Într-un birou situat la ultimul etaj al aceluiași cămin „Avram
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacia” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Johanes Honterus înscrie în harta sa numele Dacia B) Constantin Cantacuzino scrie “Istoria Țării Românești” C) Dimitrie Cantemir scrie “Hronicul vechimii a romano- moldo- vlahilor” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apare Supplex Libellus Valachorum B) Inochentie Micu Klein susține drepturile românilor în calitate de episcop al Transilvaniei
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
fuseseră fericiți să descopere în scrierile umaniștilor poloni sau la Bonfini temeiuri noi ale legendei care se preschimba astfel în realitate istorică, iar Cantemir avea să facă din transmiterea neîntreruptă și exclusivă a caracterului originar roman însăși ideea directoare a Hronicului său. (Pippidi 122-23) Situația paradoxală a civilizației românești deriva, așadar, pe de o parte, și din condiționările geo-politice. Dunărea, care a mărginit elanul civilizator al "noii Rome" de a reîncorpora teritoriile de pe malul stâng al fluviului, a protejat mai târziu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împăratului Mauricius (582-602). Cronica, texte și glosar de Ioan Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
picături pe geamuri, pe loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române. Cel care a preluat-o și dezvoltat-o în acest sens a fost episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cerneală, după unele nume. Unde și de ce nu figurează? Ce să însemne asta? Lista celor 257 de pușcăriași ai obsedantului deceniu impresionează și prin arbitrariul "culpelor", unele de-a dreptul hilare "huliganism politic", "legături suspecte cu străinătatea"astfel devenind un hronic al durerii, ale cărui ecouri n-ar trebui să se stingă niciodată. Și dac-ar fi să poarte un nume, acela ar fi, de ce nu, "Lista lui Dej." * D upă primul glonț, "Lucrețiu Pătrășcanu s-a mai văietat și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
III. Fragmentul Todorescu; IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor, ed. S. Toma, București: Minerva, 1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal.” (C. Hogaș, 143) • pronume: „Mama și-a făcut din soțul ei un idol, pe care îl voia al ei și numai al ei.” (L. Blaga, Hronicul..., 43) „Sunt zece la număr / Și, umăr la umăr, / Se duc, câte doi, în coșciuge.” (T. Arghezi, 88) • forme verbal-nominale: „Genul întâi le arată caracterele în toată curățenia și consecvența lor, al doilea le admite ca fiind cunoscute.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu numai inutil ci și primejdios să mai adaug ceva...” (O.Paler, Galilei, 134), „Am scris cu bunăvoință, după ce, atât eu cât și el am înțeles că facem uz de vorbele aceleiași limbi, dar vorbim în graiuri diferite.” (L. Blaga, Hronicul, 218), „Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat...” (I.L. Caragiale, II, 192) Observații: Când termenii relației de coordonare și odată cu aceștia, cei doi membri ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de îngrijit ori de o pere sunt ca și caprele negre, căci o asemenea întreprindere presupune multă și profesionistă muncă, bani fiind puțini. Însă universitarii noștri mai noi vor invers, după câte văd. Citesc apoi postfața lui Gheorghe Hrimiuc la „Hronic ul măscă riciului Vălătuc”(Junimea, 1989) , care mi se pare cel mai bun lucru care s a scris până acum despre Păstorel. Și nici mă car nu știu cine este acest autor (poate mă vor ajuta cititori i). Apoi mă cufund în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care aș ignorao. Iată însă că arhitectura planului meu inițial o modifică, nu un cultivator, ci un beletrist. Distinsul meu conf rate, domnul Șerban Cioculescu, băiat deștept și publicist apreciat, semnează în Adevărul o cronică literară relativă la volumul meu Hronicul Măscăriciului Vălătuc. Ce i drept, domnul Cioculescu, obiectiv și de o precoce comprehensiune literară, e, cu m ine, ind ulgent tare și cu o vădită bunăvoință; îmi adresează amabile cuvinte de încurajare, îi mulțumesc frumos. (Sunt foarte încântat că ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
denote proteicul, ci rafinamentul. În acest context, este vital să apelezi la mitologie, element ce demonstrează in nucce interdisciplinaritatea, căci folosești subtil întrepătrunderea artelor, care pentru lumile arhaice sunt: „Lucruri vechi și ale anilor bătranețe”<ref id=”1”> Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo vlahilor, Editura Minerva, București, 1999, p. 8.</ref> În fond, se realizează un transfer de metode pentru a concretiza, pentru a revela un sens. Lumea este o întrepătrundere de sensuri și, de aici, extrapolând, lumea contemporană este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
au simțit/ Genunile ce dorm sub limpezime", Menire). Lucian Blaga continuă să scrie și, în această perioadă, îi apar două volume de versuri, Poezii (ediție definitivă), în 1942, și Nebănuitele trepte, în 1943. Se adaugă acestora volumul memorialistic din 1946, Hronicul și cântecul vârstelor, piesa de teatru din 1944, Arca lui Noe, și studiul filosofic, Trilogia valorilor, din 1946. Amprenta sa asupra noii generații este de necontestat. Dacă pecetea epocii pe care o traversează e abia vizibilă în Nebănuitele trepte, volum
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]