272 matches
-
și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu și din orașul Huși (din 30 ianuarie/ 11 februarie 1859) către Adunarea Electivă a Moldovei, sunt redate entuziasmul și simțămintele patriotice ale hușenilor față de noul domnitor ales și față de Adunarea Electivă: „Patriotismul, demnitatea și dreptatea cu care onorabila Adunare Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a știut nimeri pe unsul lui Dumneseu și alesul nației, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și pătruns de cel mai mare patriotism” (Zoe Sturza, sora lui Costache Negri, 1881). Această minunată generație, din care făcea parte și ilustrul domnitor, poate fi un model, un îndemn la unire, înțelegere și fapte mari. Ca semn al prețuirii hușenilor pentru Domnitorul Unirii, în 1918, vechiului Gimnaziu «Anastasie Panu» din oraș i s-a schimbat numele în Liceul de Băieți „Cuza-Vodă”, iar astăzi poartă numele de Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot la Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Panu» din oraș i s-a schimbat numele în Liceul de Băieți „Cuza-Vodă”, iar astăzi poartă numele de Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot la Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul în piatră al marelui domnitor, lucrare aparținând sculptorului hușean Vasile Aciobăniței (1959), același artist care avea să creeze bustul lui Mihail Kogălniceanu, din fața Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși (vezi Anexe). 7.Hușeni în Războiul de Independență a. Contribuția militară a populației orașului Huși și a județului Fălciu la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol, colonelul George Slăniceanu, ministru de Război, considera că „organizația actuală a dorobanților reprezintă inconveniente ce în mare parte au întârziat dezvoltarea acestei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
umblă decât după interese personale”. Publicul, dezgustat de confruntările politice, ce deveniseră „o luptă pentru ciolan”, era hotărât să nu mai citească ziarele. Situați la porțile Orientului, cultura politică și spiritul civic erau puternic grevate de moștenirea practicilor orientale. Publicația hușeană își îndrepta atacurile dure împotriva nonvalorilor și a corupților, care formau la Huși o clică, „o castă foarte numeroasă și periculoasă pentru acei care îndrăznesc să le arunce pe obraz adevărul”. Alianțele politice au scos la iveală „toate putregaiurile care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bună știință și cu intențiune răutăcioasă, fără a fi contrânși la aceasta de nevoile războiului și ale conducerii lui”. Străzile cu trotuare și poduri erau într-o stare de degradare. La începutul secolului al XX-lea (1906), după cum remarca presa hușeană, șoseaua Huși-Fălciu nu era întreținută corespunzător, iar numeroase poduri erau deteriorate. În cursul anului 1918 nu s-a executat nici o lucrare mai importantă, din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-un timp scurt să realizeze o lucrare de mult așteptată. Totuși, problema apei la Huși nu fusese rezolvată, ci doar ușor îmbunătățită. În doar trei ani, presa hușeană avertiza autoritățile locale asupra necesității aprovizionării orașului cu apă. Pentru a ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă câte-va fântâni, câteva sacale care se care apa și se se vânză din casă în casă, căci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a asigura apa suficientă pentru întreg orașul”. Aducerea apei potabile în cantități suficiente unei populații în creștere avea să fie rezolvată cu adevărat decenii mai târziu, când va fi realizată canalizarea localității. La început de secol, presa sesiza publicul hușean asupra unor dificultăți de aprovizionare, acuzând autoritățile, conform tradiției. De pildă, în 1905, primarul D. P. Andriescu era făcut vinovat de urcarea prețurilor la carne: „își petrece mai mult tinerețele pe la București, iar ajutorul său D-l Tomiță Chisacof să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator -, dincolo de rivalitățile politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care au dorit să-l vadă introdus în România. Din păcate, cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devotament, rugând Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie”. La scurt timp, în 1907, avea loc marea răscoală a țăranilor. Care sunt defectele politicienilor români și evident a celor hușeni? Presa hușeană semnala faptul că politicienii, după ce sunt aleși, dau uitării promisiunile făcute în fața alegătorilor. Energia lor, în mod oficiel, era îndreptată servirii „cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie”. La scurt timp, în 1907, avea loc marea răscoală a țăranilor. Care sunt defectele politicienilor români și evident a celor hușeni? Presa hușeană semnala faptul că politicienii, după ce sunt aleși, dau uitării promisiunile făcute în fața alegătorilor. Energia lor, în mod oficiel, era îndreptată servirii „cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la putere să numească în fiecare județ câte un lider cu puteri discreționare, împărțind slujbe în dreapta și în stânga. „De aici - scrie medicul hușean - decurgea nepotismul, favoritismul, gheșeftul, zdrobirea carierelor, blazarea celor merituoși, stricarea caracterilor etc”. La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mult de trei sferturi din pământul agricol al județului fusese acordat arendașilor, în majoritate evrei. În arendarea pământurilor nu exista nici o reglementare, de aceea arendașii ridicau prețurile, care ajungeau între 12,50 lei/ha și 35 lei/ha. Din presa hușeană aflăm că „pentru arenda unei fălci de pământ se cere între 80-125 fr - de unde până eri era 25-30 și bietul țăran trebue să deie, căci îi trebue pământ pentru a-și hrăni femeia și copiii”. Ca și în alte zone
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12 martie, 700 de țărani din Averești au fost întâmpinați la una din barierele orașului (Corni) de două companii din Regimentul 1 Dolj. Noul prefect al județului Fălciu, dr. N. Lupu, însoțit de preotul Bernardin Just și de alte personalități hușene (dr. Boldescu, prof. Ion Zelea Codreanu) s-a deplasat la Corni, unde a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor”. Însemnările lui Bernardin Just evidențiază contribuția sa în potolirea spiritelor țăranilor și influența exercitată asupra catolicilor din Huși și Răducăneni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În urma aclamațiilor și la insistența publicului, George Enescu a mai oferit publicului Zigeunerweisen de Sarasate ca apoi, în final, să cânte la pian una din compozițiile sale, Toccata, din suita pentru piano op. 10. Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru piano op. 10. Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși în 1883. Absolvent al Școlii de ofițeri de infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre ostașii care cu prețul vieții lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M. Hodea, V.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
marii biruințe, care ne-a adus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii și-au reluat viața liniștită. 5. Hușii în perioada interbelică Prin revenirea Basarabiei la România în 1918, s-a produs o adevărată renaștere a urbei hușene. Revirimentul a avut loc, îndeosebi, în plan cultural, în învățământ, în viața politică și în alte sfere de interes economic și edilitar-gospodăresc. Populația a sporit de la 15.625 în 1912 la 20.913 în 1918. Partidele politice centrale au avut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost adepții unor personalități politice cunoscute, ca Nicolae Lupu, Mihai Ralea, Corneliu Zelea Codreanu ș.a. Mișcarea legionară de la Huși a avut ca lider pe profesorul de germană Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, ucis în 1938. În presa hușeană sunt relatate disputele politice între P. N. L. și P. N. Ț., care ajungeau uneori până la acuzații grave ale opoziției aflată la putere. Astfel, găsim articole ce conțin atacuri dure ale țărăniștilor la adresa lui Octavian Goga și a lui Alexandru Vaida-Voievod („gogo-cuziștii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu știe că D-nul Lupu a făcut din străduința lui cu tot ce a avut și a putut o biserică la Arsura cum n-a făcut nici unul din vechii proprietari de mii de fălci din județul Fălciu”. Industria interbelică hușeană a fost preponderent meșteșugărească, în prelungirea tradiției breslelor din veacurile trecute. Numărul morilor cu aburi creștea atât în Huși, cât și în depresiune (încă o moară în târgul Drânceni și câte una în satele Râșești și Pâhnești). Conform recensământului din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]