198 matches
-
și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
M-am văzut „deștept” (mai ales că pe baza acestei experiențe am întocmit anexa privind protecția animalelor, la Regulamentul de protecție a trupelor împotriva A.N.M.), dar au început surprizele. Am încercat să repet experiența și pe micuții și harnicii huțuli (cărăușii de bază în teren muntos), dar în grajd. Am pus masca contra gazelor unui cal, dar când ceilalți cai, la vederea ,,mascatului”, au ieșit din conovețe și au umplut, razna, curtea B.V.M. Bineînțeles cu replicile de rigoare între comandantul
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
Pr. A. Ch., care în lucrările de mobilizare avea destinat un cal pentru transportul rezervei de materiale pentru 30 de zile de război. Am socotit, cântărit, așezat gospodărește materialele în cele două samare pe care le căra micuțul, dar puternicul huțul. Am constatat cu surprindere că până la mine nu se făcuse un bilanț între trei factori și anume: cal, greutatea lui și greutatea materialelor de transportat. Există un secret, dar și o relație om - animal; acest animal (calul) nu cară mai
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
În satele unde și-a desfășurat activitatea profesională, a cules cântece populare, publicând două culegeri de folclor ucrainean din România: ""Oi kovala zozulecika"" (1974) și ""Spivanociki moiy liubi"" (1977). Cei doi soți au organizat la Nisipitu un muzeu etnografic al huțulilor. Într-un interviu din 1982, se destăinuia astfel: "„De origine, eu nu sunt huțanca. Când am împlinit patru ani, părinții mei, care erau învățători, au fost transferați într-un sat de munte, Berhomet / Siret. Și astfel, toata copilăria și adolescență
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
se destăinuia astfel: "„De origine, eu nu sunt huțanca. Când am împlinit patru ani, părinții mei, care erau învățători, au fost transferați într-un sat de munte, Berhomet / Siret. Și astfel, toata copilăria și adolescență mea s-au desfășurat printre huțuli, în munți. Astfel am putut cunoaște obiceiurile lor, viața cotidiană, am reusit sa pătrund în sufletul lor curat. De atunci, le-am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
pătrund în sufletul lor curat. De atunci, le-am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții, Miroslava Șandru a cules peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. Femeile din Nisipitu și din împrejurimi îi aduceau cămăși și prosoape moștenite de la străbunice și bunice. Ea a realizat un album de cusături huțule, care a fost publicat abia după 22 ani
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au publicat postum cartea "Cusături huțule" (în ), cu texte trilingve (în ucraineană, română și engleză). Aceasta
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
PRM) - Colegiul 1, Camera Deputaților OSEȚCHI VLADIMIR (PRM) - Colegiul 2, Camera Deputaților GRIGORAȘ PETRU (PRM) - Colegiul 3, Camera Deputaților BOLEA MARIA (PRM) - Colegiul 4, Camera Deputaților DRAGOMIR IULIAN (PRM) - Colegiul 5, Camera Deputaților FRUNZETE IOAN (PRM) - Colegiul 6, Camera Deputaților HUȚUL FLORIN (PRM) - Colegiul 1, Senat STOLNICEANU SERGIU - (PRM) Colegiul 2, Senat CĂLIN STROE (PRM) - Colegiul 3, Senat Brașov PETRAȘCO VASILE (PRM) - Colegiul 6, Camera Deputaților Buzău SPIREA ION - OVIDIU (PRM) - Colegiul 1, Camera Deputaților COSTEA IONUȚ - DANIEL (PRM) - Colegiul 2
Pactul cu Basarabia, semnat de 462 de candidați la parlamentare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40706_a_42031]
-
serie de represalii pentru susținerea Germaniei în război. Herta Müller, spre exemplu, provine dintr-o astfel de familie de șvabi, populație minoritară de origine germanică, trăind într-un spirit mitteleuropean în proximitatea imperiului, o enclavă de care Europa este plină: huțuli, ruteni, evrei etc. Prinsă între resentimentele polonezilor care le reproșează simpatiile naziste unor familii care participă din obligație la un război absurd, și revanșa sistematică, de o ferocitate fără precedent a rușilor, pe care o descrie și Ernest Jünger în
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
Alexandru Niculescu I. Una dintre problemele fundamentale ale comunităților românofone - atât în nordul Dunării (între Carpați și chiar în zonele subcarpatice de nord, ale �Huțulilor" ucrainieni), cât, mai ales, în vastele regiuni sud-danubiene și balcanice - a fost aceea de a-și demarca individualitatea etnolingvistică, de a-și afirma identitatea. Peste tot pe unde se găseau ("de la Galicie jusqu'au c�ur de la Grèce", cum scria
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli. Autoritățile maghiare îi numesc Olah, dar apare, în limba maghiară și termenul Román. Subliniem: numele generic. Este însă greu de luat în seamă ideea că asemenea nume (de tipul rumân) ar fi o dovadă de memorie colectivă a originilor romane
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
o veste. Tudor îi spunea, se-nțelege, și lui. Multiplicat în arbori și vietăți, Tudor era prezent peste tot. Cerbul care-și arunca umbra tremurată împreunată cu aroma amară întinsă până pe malul scăldătoarei ei și-a lui Tudor celălalt, calul huțul care-o purta kilometri întregi prin pădure. Calul se numea tot Tudor. Tudor stejarul. Tudor piatra din fața ușii, Tudor viezurele, Tudor coțofana ce vorbea cu vidra în lumina lunii, când luneca în apele boreale, să-și facă baia de la miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i îngreuneze capul sau picioarele, și niciodată flămânzind sau însetând mai mult decât să simtă plăcerea și bucuria mâncării și băuturii. Se culca odată cu găinile și se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare zi mai la vale de "bulboana lui Tudor", în râul în care se spăla și cerbul, frecat cu peria până-i lucea părul ca zăpada-n soare. Îi plăcea, să-i simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i postumă, se așază pe un arțar : Dar acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obiceiului funerar străvechi la condițiile noi de figurare promovate de confesiunea de stat în perioada feudală” (3, p. 118, vezi fotografia de la p. 121). Revenind la motivul paltin care crește purtând sufletul la cer din „colindele pentru morți” atestate la huțuli, remarc faptul că el este sinonim (chiar dacă nu atât de explicit) cu motivul paltin (copac) care crește („într-o zi ca într-un an”) din trupul defunctu lui, motiv din belșug atestat în textele populare româ nești și de aiurea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
peste „Marea fără nume/ L-ailaltă lume”. În unele variante, bradul cedează doar când e amenințat cu tăierea (39, pp. 439-441). în altele însă, refuzul bradului este definitiv (83, p. 337). Am văzut, de asemenea, că în „colindele pentru morți” ale huțulilor paltinul refuză să crească în vederea ridicării păsării- suflet la cer (41, p. 140). Relația dintre episodul arborilor întâlniți de suflet și cel al arborilor întâlniți de Sf. Sisinie nu este totuși perfect demonstrabilă, din cauza unor neconcordanțe (chiar dacă acestea sunt justificabile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și tatăl meu, iertate fie-i păcatele, că s-a săvârșit de inimă rea! La ieșirea din târgul Siretelui către Ruina, încă până pe vremea bunicilor noștri, mahalaua era străjuită de un holm destul de înalt și cu laturile abrupte că nici huțulii nu izbuteau prea lesne să-i atingă creasta cu talpa lor. Doar câte un afumat ce căta să-și facă sama îi cerca asprimea povârnișurilor. Acestora li s-a adăugat și tatăl meu, o bună vreme ajutat de bunicul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să declinăm unilateral Protocolul privind trimiterea la odihnă a unor grupuri de copii în taberele de pionieri și școlari din România. Urmau ștampila și semnăturile de rigoare. Vijelie mare, fraților, la Cernăuți! Stopăm și noi recrutările! A conchis inspectorul general. Huțulii Noi sîntem urmașii dacilor liberi, asemănători cu cei pe care îi puteți contempla pe basoreliefurile de pe cunoscuta Columnă și pe metopele de la Tropaeum Traiani, dar ținem să se știe că înaintașii noștri munteni n-au fost îngenuncheați sau înlănțuiți vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Șipote și Seletin până hăt spre Cernahora, pentru a reveni apoi la baștina dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora de bunuri trebuincioase traiului de zi cu zi, încât nedespărțiții noștri cai numiți și ei huțuli abia mai pășesc sub povara lor. Uneori huțanul uită să revină la huțanca lui, care tânjește cu lunile, ici-colo și cu anii, dar nu-și pierde nădejdea că acesta odată și odată tot se va întoarce la culcușul lor, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
toată iarna supraveghetori la saivan numai în tovărășia câinilor și a haitelor de lupi înfometați. Iar tu, cu cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu sfârcurile băț de la sacâz pe unde mi-ai prăpădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
țipenie de om. Numai corbii croncănind și vulturii dădeau târcoale plaiurilor de altădată pline de viață. Tu Mălină! Tu să știi că trebușoara cu Balaurul nu-i lucru de șagă! Anunță băieții să-mi mâne de la saivanul de pe Măgura doi huțuli de trei ani cu tot cu tarnițe și căpestre, iar tu pregătește-mi toporișca și vreo zece cocoșei galbănuți că mă duc fuga-mare la moș Cuveică de la Negrileasa ca să ne scape de urgie. Și dacă peste mine va cădea vreo nenorocire, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cruțate de mânia monstrului cu limbi de foc, devorator de viață și de părți din natură. Da-i-ar Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva galbeni și poate un huțul mai blând ca să-l călărească spre cuibarele Balaurului când o fi de trebuință. Ori, dacă nu, măcar o holercă... Nu Trifane! El nu primește nimic-nimic. Așa l-a sfătuit bătrânul Cuveică. I-a zis că, dacă s-ar lăcomi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
chiar în momentul invocării divinității la Sfințește, Doamne, apa aceasta! Astfel, hulubul va certifica, fără putință de tăgadă, prezența puterii absolute la lucrarea de sfințire a apei. Fără îndoială că minunea de la Sadău se va răspândi în întreaga Huțulie și huțulii îi vor pune sub călcâi pe trimișii lui Anticrist cu argumente convingătoare, de netăgăduit. Trebuie să-i anunțăm, părinte, chiar de la începutul slujbei, despre înfățișarea ce se va săvârși în casa Domnului de la noi la Sfânta Liturghie pentru Agheasma Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de apă sfințită, după care și-a dat obștescul sfârșit. Feciorul i-a închis ochii și i-a așezat mâinile pe piept. Bocitoarele au bocit-o pe neneaca după vechi obicei. Tulnicăresele, cu sunete prelungi, au dus vestea jalnică la huțulii de peste șapte munți și șapte văi. Părintele Ilie i-a făcut cântarea de veșnică pomenire și a rânduit-o în cimitirul din vale alături de Cotelban al ei, călătorit din astă lume încă de acum vreo cinci ani. Taică părințele! Neneaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bani frumoși în lei și valută, a adus școlii numeroase diplome de excelență și medalii de aur de pe la mai toate concursurile și expozițiile la care a participat. Și-i frumoasă și gingașă ca o floare-de-colț... Iar ginerică este inginer de huțuli la Herghelie. Cam pute a cal, zice Oxana, da-i băiat bun, că-i huțul de-al nostru. Hop-hop! Hop-hop! Hop-șa! Huțulcuța mea! Huțulca din Brodina! Păcatul Doamne, că mult a avut de pătimit Ion al lui Tănase Chiteală din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]