198 matches
-
Șipotele Sucevei, întâlnit și sub forma Șipote (în , transliterat Șepit și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Andrechivsche, Ialovățul de Jos, Ialovățul de Sus și Sărata. Localitatea
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
populație . În acest sat este un punct de trecere pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49,5%), cu o minoritate de evrei (3,12%), una de ruteni (38,35%), una de germani (3,55%) și una de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (22 de persoane), armeni (4 persoane) și ruși (15
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Ialovățul de Sus (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 980 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Ialovățul de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
Hreblina-Câmpulung (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Câmpulung pe Ceremuș. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 692 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de vest a raionului Putila. Localitatea Hreblina-Câmpulung a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
Torăceni, întâlnit și sub forma de Torachi (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de orășelul Putila. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 636 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Torăceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
populația localității . În prezent, satul are 150 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Torăceni era vorbitoare de ucraineană (100%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Torăceni se ridica la 1043 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (85,62%), cu o minoritate de evrei (5,85%) și una de ruteni (7,76%). Alte persoane s-au declarat: români (6 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
Gura Putilei (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1183 metri, la confluența râurilor Putila și Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Bischiv și Șpetchi. Localitatea Gura Putilei a făcut parte încă de la înființare
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Gura Putilei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Gura Putilei se ridica la 911 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (66,08%), cu o minoritate de evrei (12,62%), una de ruteni (7,8%) și una de români (12,07%). Alte persoane s-au declarat: germani (4 persoane), ruși (4 persoane), turci (2 persoane) și polonezi (3 persoane). Din punct
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
(în ) (n. 1812, satul Plosca, Bucovina, Imperiul Habsburgic, astăzi în raionul Putila din Ucraina - d. 24 octombrie 1851, Gura Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă funcția de deputat în Parlamentul austriac (1849). S-a născut într-o familie țărănească huțulă din satul Plosca din regiunea
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
de a folosi pădurile și pășunile de către țărani, în schimbul plății unor taxe către stăpânul terenurilor respective. Un an mai tâziu, creșterea taxelor de către proprietari a dus la formularea unor noi plângeri către autorități, iar Luchian Cobiliță a fost trimis de huțuli la Viena cu o scrisoare către Parlament. Revenit în Bucovina în anul 1846, el s-a întâlnit cu huțulii și a convenit inițierea unor noi proteste. La cererea nobililor, autoritățile din Cernăuți l-au arestat din nou pe Cobiliță și
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
tâziu, creșterea taxelor de către proprietari a dus la formularea unor noi plângeri către autorități, iar Luchian Cobiliță a fost trimis de huțuli la Viena cu o scrisoare către Parlament. Revenit în Bucovina în anul 1846, el s-a întâlnit cu huțulii și a convenit inițierea unor noi proteste. La cererea nobililor, autoritățile din Cernăuți l-au arestat din nou pe Cobiliță și l-au condamnat la mai multe luni în închisoare pentru agitație. A stat în închisoare din vara anului 1847
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia), combătând astfel cu argumente convingătoare teoriile maghiare. Preocupările sale pentru dialectologie demonstrează că lingvistului bucovinean nu-i erau străine curentele de idei ale lingvisticii europene. Pe urmele lui Jules Gilliéron, el colaborează la "Atlasul lingvistic român
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
în anul 1947 cu învățătorul Daniel Șandru, având împreună un fiu - Bogdan. Și-a dedicat anii următori culegerii de folclor ucrainean, publicând două culegeri de cântece populare. De asemenea, a strâns peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. A murit la 25 martie 1983, fiind înmormântată, alături de cel de-al doilea soț, în cimitirul orașului Rădăuți. Hariton Borodai a murit la vârsta de 30 ani. El a publicat poezii și
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Casian-Gheorghe Balabașciuc (n. 7 mai 1957, Moldovița, județul Suceava) este un inginer silvic și prozator român din regiunea Bucovina. Prin activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]