393 matches
-
mult meditațierana păsării e zborula omului dorula pietrei stâncaa râului locul deschisalbia, lunca ...lacrima zborului e cerula lucrurilor aerul, misterul universului nemărginireaa stelelor depărtarea,veșnicia, sclipirea ...culoarea cerului e-azurula rugăciunii umilințaa ochiului zareaa humii-așteptareatihna, plecarea ...zbuciumul mării-i furtunacorăbiei pe hulă catargul înaintând spre senina casei natale praguldorul întoarcerii, lin ...lacrima Domnului e omulpăcatul, pământul, stelele,a graiului cuvântula suferinței uitareatăcerea, îndurarea ...rostul credinței e Cerulîmpărăția, calea, misterulfirea și pacea întru Domnuluneori ruga, teroareade a întârzia plecarea ...păcatul trebuie să fie
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
zborul - la început legănat, apoi pieziș și în cele din urmă în picaj - unei paseri uriașe și nemaivăzute pe aceste tărâmuri plescăi cu zgomot și se năpusti cu ciocul prelung pentru a se cufunda cu aripile strânse și puternice în hula adâncului învolburat și negru al apei amestecate cu nămol, un fel de ritual care nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon al minții lor de dinaintea acestor fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
subțire ca o geană, dar profundă ca un ochi, gi la Murăș la Petrari, cu poveste, snoavă, satiră a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului de arhaisme, de către cine n-are sângele îndoit cu vinul de viață bănățeană, dar pentru bănățeanul neaoș e o aducere aminte de graiul mamei
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MARINĂ Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se agită marea-n hule Și își sparge val cu val În spumoase molecule Ori mărgele de coral. * Și nervoasă, nărăvașă, Se-nfruptă cu saț din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. * Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită
MARINĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374724_a_376053]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂND... Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CÂND... de Nicolaie DINCĂ Când eu te strîng la piept, tu freamăți toată - O frunză-n vânt în hula dragostei - Și mintea-ți lași de dragoste purtată Spre lumi de vise cu miros de tei. Când mâna mea te pipăie hulpavă Și-ți gustă din căldură și parfum Tu gemi încet (de parc-ai fi bolnavă) Și te-nfășori
CÂND... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378657_a_379986]
-
van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire" (Memento mori). Nu e de așteptat decât ca omul eminescian să simtă tot mai acut distanța așezată între el de divinitate: "Tu nedând vo dezlegare..."; "... Mută / La rugare și la hulă idola de ei făcută / Rămânea ..." (Memento mori). Observația lui I. Bianu 31 ni se pare întemeiată: "... O teamă decisivă din faptul că omul își dă seama de împrejurarea că viața e domeniul întrebărilor neurmate de clarificări; e domeniul "zădărniciilor". Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ție, Te-au săpat în munți de piatră, te-au sculptat într-o cutie, Ici erai zidit din stânce, colo-n așchii de lemn sfânt; Ș-apoi vrură ca din chipu-ți să explice toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămânea!... Un gând puternic, dar nimic decât un gând." (Memento mori) Tragicul eminescian nu își menajează și nu își alege cititorii: "...E o picătură-n vinul poeziei ș-a gândirei, Dar o picătură numai. Decât altele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cultural); infixul -ahface parte dintre acele particule lingvistice, prezente în onomastica lui Blake (vezi Luv-ah, Beul-ah, etc.), care sugerează ideea de spirit / inspirație / suflare a vietii (cf. ebr. ruah = duh de viață). Sufixul -hoola credem că poate proveni din cuvîntul hula, care semnifică un sinuos dans polinezian-hawaiian al ploii, dansat de aborigenele din Hawaii (îmbrăcate în niște fuste făcute din tulpini lungi de iarbă strînse la mijloc printr-o betelie), care constă în legănarea ușoară a soldurilor și în mișcări complicate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cf. Damon); Bowlahoola, pronunțat [ba-ulahu:la]: H-ulahula ENGLEZĂ EBRAICA POLINEZIANA HAWAIIANA POLINEZIANA HAWAIIANA Bowl-ah: < bowel subst. sing. parte internă a corpului; parte interioară; (fig.) inima, emoțiile, localizate în pîntece; bowels pl. intestine, mate; infixul -ah: v. Luvah, Beulah Sufixul -hoola: < hula subst. dans polinezian-hawaiian sinuos al ploii, dansat de aborigenele din Hawaii, pe bătăi ritmice de tobe și cîntece; hula-hula v. hula Cathedron: pîntecul femeii, uterul, sau trupul femeii (cf. Damon); se află în Poarta Luban-ului (Sex); Cathedr-on [ființă bisericii, tronul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
parte interioară; (fig.) inima, emoțiile, localizate în pîntece; bowels pl. intestine, mate; infixul -ah: v. Luvah, Beulah Sufixul -hoola: < hula subst. dans polinezian-hawaiian sinuos al ploii, dansat de aborigenele din Hawaii, pe bătăi ritmice de tobe și cîntece; hula-hula v. hula Cathedron: pîntecul femeii, uterul, sau trupul femeii (cf. Damon); se află în Poarta Luban-ului (Sex); Cathedr-on [ființă bisericii, tronul bisericii, poartă bisericii: vezi o ilustrație pentru Vala, în care pîntecul femeii este reprezentat că o catedrală] ENGLEZĂ LATINĂ GREACĂ LATINĂ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a poetului, relevată deplin în poeziile de după 1920, adunate în Țara de peste veac. Precumpănitoare este în continuare trăirea religioasă, care devine însă mai complexă, incluzând tensiuni puternice. Evlavia, fervoarea creștină lasă loc câteodată neliniștii metafizice, îndoielii și chiar începutului de hulă; icoana lui Iisus, a cărui vorbă „înomenea dumnezeirea și îndumnezeia pe om” (Iisus prin grâu), ori a Tatălui ceresc, în suprema-i bunătate (Cântecul apei, Troița, Dezmărginire), alternează cu icoana celui „ce s-arată puternic în moarte” (Molimă), care e
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra puterii stârnesc vituperația și cheamă pedeapsa divină. A. opune pe a avea plinătății existențiale a lui a fi. El proslăvește bucuria gratuită, acceptarea smerită a darurilor vieții. Dragostea, familia
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
peric... periclisează Regala-mi inocență, de care nici că-mi pasă. R[EGELE] Dacă nu-ți pasă ție, da' mie încă, leică. [REGINA] Ia dă să trag o dată din proasta ta ciubeică. [REGELE] Aud? o vorbă crudă... aud? o crudă hulă! Mai bine voi găina-n regala mea căciulă Ca să clocească ouă... decât, suflet avan, Să-ți dau de bunăvoie o lulă de duhan. [REGINA] Duhan! duhan numești tu acea dulce aromă Ce-originea își trage chiar de la vechea Romă?... Istorie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai după prostie. Nu-i om cu minte-n țară-mi și mă mândresc că nu e De le-i găsi ți-dau voie să-mi frigi nasu-n cățuie, Și nu numai atâta, ci și acea friptură, În calendar, drept hulă, [tu] scoate [-o] în gravură. {EminescuOpVIII 356} CONVORBIRI LITERARE: ROMANCERO ESPANOL 2257 [Argument] Copii de pe natură Furtișagurile literarii ale lui Cocovei Moretto sau Vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de signorul don Lopez de Poeticales Motto: Stehlen ist seliger denn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asta e, asta ne face a ne opri în cale! Ce fel de visuri or fi în somnul acela când scuturăm de pe umerii noștri greutatea existenței (Lizetta intră) Asta-i considerația ce aduce mizeria la bătrânețe, căci cum ar suferi hula și biciul lumei, mândria celui putinte, maltratările celui mare? " LIZET[TA] (apart) Ce-o fi vorbind el singur? HISTR[IO] "Durerea amorului disprețuit, amânarea dreptului, obrăznicia judecătorilor, disprețul vil arătat meritului ce tace? Cine ar mai purta greutăți, ar mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru continuarea muncii Domnului prin crearea cât mai multor noi elemente, aici fiecare caută să expună un lux cât mai mare, pentru a-i întrece pe ceilalți. "Din care pricină, iată, sărăcia și stângerea de familii ne-au călcat, în hula gurii lumii am căzut, și condeie străine ne-au zugrăvit. (...) ... căci luxul și luarea cea făr' de dreptate ne-au stins din fața pământului, rădicându-ne din toată lumea cea mai puțină cinste ce poate avea orice nație" (Golescu, 1963: 77). Lipsa de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la probleme colective apare și la boierul român, care arată că "în obșteasca fericire va găsi fieșcare și pe a sa, iar în parte numai struduindu-ne, avem destule pilde; că ne-am pierdut slava, starea și cinstea, ajungând și în hula lumii" (Golescu, 1963: 201). 2. Falansterul de la Scăieni Unul dintre cele mai interesante proiecte sociale care s-au dezvoltat vreodată la noi este reprezentat de falansterul de la Scăieni, o comunitate de tip asociaționist (nființată (n 1935 ș( purt(nd numele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Heidegger și lui Hans Jonas): „În lume multe-s mari minuni;/ Mai mari ca omul însă nu-s!”. Despre ce anume e vorba aici? Filosofului îi atrag atenția versurile următoare: „Purtat de vânt (el, omul - nota mea), străbate mări,/ Prin hulă și prin val spumos, / Prin val vuind vijelios”. Departe de-a fi o simplă figură retorică, pentru Patocka, acest pasaj are meritul de-a indica în mod precis condiția omului: aceea a unui navigator pe valurile mării care - prin abilitatea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în Honolulu în paginile «Scrisorii internaționale de poezie Mele» (cuvânt care în limba hawaiană înseamnă poezie) și acest efort a însemnat afirmarea celei dintâi generații de poeți tineri într-un stat al Americii, cunoscut mai mult pentru ananas, turism și «hule» din Waikiki. Cam în același timp am risipit în reviste și suplimente literare din America Latină și Europa numeroase traduceri, mai cu seamă din poeți tineri din România [...]. Caietul de față cuprinde o parte din activitatea aceasta și n-are alt
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
infructuoase. Activitatea lui de prozator și de critic literar a trecut neobservată. Pe I.-C. îl încercau febrele unui delir de grandoare. Într-un articol se compara cu Napoleon Bonaparte și se închipuia, la fel ca împăratul francez, înconjurat de hula și invidia pletorei de „analfabeți și bastarzi ai talentului”. A fost redactor, redactor-prim sau colaborator la „Adevărul”, „Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/ Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/ Se-ntinde peste viața-mi, ca hula negrei mări,/ Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze, / O-nvolburare de precipitări” (Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
care boieri vicleni râvnesc, trădări, comploturi și alte mișelii. Altfel decât în nuvela lui C. Negruzzi, cel ce regizează sinistrul masacru din sala de ospețe nu este voievodul, ci armașul Bogdan, care prin sângeroasa faptă chitește să-și expună stăpânul hulei tuturor. Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați și pentru că prin ambițiile lor piezișe primejduiesc țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade de vibrantă încărcătură a trăirii
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
Tudor. Articolul-program, Prolog pentru ceasul acesta, schițează, într-un stil metaforic, atitudinea ofensivă, polemică, a revistei: „O spunem răspicat: venim ca tulburători, cu sabia cuvântului și floarea de flacără a propriei noastre inimi în palmă, cu o binecuvântare și o hulă pe buze.” Efortul poetului de la „Gândirea” de a aduna în jurul său talente tinere și viguroase, spiritul nonconformist al publicației, efervescența culturală ce tinde să anuleze convingerile politice provenind din întregul spectru doctrinar conferă paginilor un aer impetuos. Dorința de afirmare
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
nu existăși așteptarea stă pe sufletca o eternitate straniece plânge cu ochiiînchișiiar a găsi iubirea perfectăe ca și cum ai căutametafora supremăîntr-o glăsuire fărăcuvinte... XIII. MARINĂ, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015. Se agită marea-n hule Și își sparge val cu val În spumoase molecule Ori mărgele de coral. Și nervoasă, nărăvașă, Se-nfruptă cu saț din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi să ții măsura. De n-o ții, suporți supliciul: O să-ți... strepezească gura. *** Fesul si căciula De mulți nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]