392 matches
-
în tabelul periodic al lui Mendeleev. Astfel, pe baza dezvoltării experimentale a aparaturii ultrasensibile de spectroscopie X, Hulubei a trecut la cercetarea prezenței elementului cu numărul atomic 87, mai întâi în compușii comerciali de rubidiu și de cesiu. Din nefericire, Hulubei nu a dispus de cantități de polucit (un mineral) mai mari de 10-15 kg, pentru a putea aduce o confirmare definitivă a prezenței elementului 87. El a studiat, însă, un mare număr de minerale și a avut certitudinea existenței unui
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
definitivă a prezenței elementului 87. El a studiat, însă, un mare număr de minerale și a avut certitudinea existenței unui izotop stabil 87, în natură. Mai târziu, M. Perey a identificat un izotop radioactiv al elementului 87 în familia actiniului. Hulubei a dorit să dea acestui element numele de moldaviu, în semn de omagiu pentru Moldova, provincia istorică în care s-a născut, „leagăn de gândiri și simțiri generoase”, așa cum îi plăcea să spună despre acest ținut românesc. Din nefericire, cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
istorică în care s-a născut, „leagăn de gândiri și simțiri generoase”, așa cum îi plăcea să spună despre acest ținut românesc. Din nefericire, cu toată munca depusă, meritele au fost atribuite altcuiva și elementul a căpătat denumirea de franciu (Fr). Hulubei a avut, de asemenea, o contribuție importantă la identificarea unui izotop natural al elementului cu numărul atomic 85. În ciuda interesului manifestat față de acest izotop, un halogen greu, „ekaiodul”, nu s-au putut obține informații precise despre el. Primele rezultate au
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
contribuție importantă la identificarea unui izotop natural al elementului cu numărul atomic 85. În ciuda interesului manifestat față de acest izotop, un halogen greu, „ekaiodul”, nu s-au putut obține informații precise despre el. Primele rezultate au fost publicate în 1939, de Hulubei și Cauchois, care identificaseră două linii de emisie, în domeniul radiațiilor X ale elementului 85. Mai târziu, ei au completat studiul, au controlat rezultatele, dovedind astfel existența elementului 85. M. Valdares a confirmat rezultatele lor, iar B. Karlik a arătat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
controlat rezultatele, dovedind astfel existența elementului 85. M. Valdares a confirmat rezultatele lor, iar B. Karlik a arătat că izotopul natural al elementului 85 are masa atomică 218. Teoria existenței izotopilor cu durata de viață lungă a fost urmărită de Hulubei și în cercetările privitoare la elementul transuranian cu numărul atomic 93. După studiile lui Fermi asupra reacțiilor nucleare cu neutroni, prin care s-a confirmat bănuiala că există elemente transuraniene, în lumea fizicienilor era o mare dezorientare, găsindu-se puține
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
atomic 93. După studiile lui Fermi asupra reacțiilor nucleare cu neutroni, prin care s-a confirmat bănuiala că există elemente transuraniene, în lumea fizicienilor era o mare dezorientare, găsindu-se puține informații asupra acestor elemente. Este momentul în care Horia Hulubei și Yvette Cauchois au pornit în căutarea acestui element. Considerându-l ca „ekarheniu”, ei l-au căutat în minerale de uraniu și rheniu. Primul eșantion a fost obținut de la o veche mină, Harete Vienne (Franța). Radiațiile X detectate au fost
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
atomice superioare lui 92. Această lucrare a fost realizată la Paris. Am dori ca, dacă existența acestui element va fi confirmată, el să fie numit Sequanium (Sq), ca un omagiu adus curajoasei civilizații care a înflorit pe malurile Senei.” [H. Hulubei, Y. Cauchois, C. R. Acad., Sci., 209, 476 (1939)]. Menționăm că, într-o antologie științifică publicată în Statele Unite după război, în legătură cu acele lucrări care se ocupă cu problema eliberării energiei nucleare, este citată și nota prof. Hulubei din „Comptes Rendus”. Ceva
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pe malurile Senei.” [H. Hulubei, Y. Cauchois, C. R. Acad., Sci., 209, 476 (1939)]. Menționăm că, într-o antologie științifică publicată în Statele Unite după război, în legătură cu acele lucrări care se ocupă cu problema eliberării energiei nucleare, este citată și nota prof. Hulubei din „Comptes Rendus”. Ceva mai târziu, acest element a fost produs în reactoare nucleare în cantități mari și a fost denumit Neptuniu (Np). Cercetările de fizica razelor X, inclusiv studiul unor elemente radioactive (Ra, Po), punerea în evidență a elementelor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în unele publicații ca nefiind concludente) au continuat până în anul 1939. Menționăm, de asemenea, punerea în evidență a unor abateri de la legea lui Moseley pentru atomii gazelor nobile. În ce privește studiile din domeniul spectroscopiei Raman, este cunoscută instalația experimentală concepută de Hulubei (împreună cu Yvette Cauchois). Instalația, foarte ingenioasă, constă într-o oglindă cilindrică, care avea plasată în focar o lampă excitatoare sub forma unui tub de descărcare cilindric (în vapori de Hg), sistem ce trimite lumina într-un reflector conic. Radiația excitatoare
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
toată lungimea lui, creând o adevărată „baie de lumină”. Datorită geometriei, radiația excitatoare nu este difuză pe direcția radiației emise, fapt foarte important pentru a putea fotografia „sateliți” care compun structura radiației Raman. Folosind această instalație de spectroscopie Raman, prof. Hulubei a studiat așa-numita „polimerizare” a apei - starea de concatenare a moleculelor de apă prin punți de hidrogen. Fenomenul stă astăzi la baza teoriei reproducerii acidului ribonucleic la ființele vii. În laboratorul Hulubei de la Sorbona, s-a construit unul dintre
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Folosind această instalație de spectroscopie Raman, prof. Hulubei a studiat așa-numita „polimerizare” a apei - starea de concatenare a moleculelor de apă prin punți de hidrogen. Fenomenul stă astăzi la baza teoriei reproducerii acidului ribonucleic la ființele vii. În laboratorul Hulubei de la Sorbona, s-a construit unul dintre primele acceleratoare de protoni de tip Cockroft-Walton, din Franța. Ca o recunoaștere a meritelor științifice, a fost numit director de cercetări la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice, poziție pe care o deține
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
experiențe demonstrative de descărcări în gaze, difracție de electroni, microscopie electronică, spectre de raze X etc. Drept recompensă pentru această activitate, i se decernează Medalia de Aur a Expoziției și Medalia „Henri Jovenel”. Pentru activitatea științifică desfășurată în Franța, Horia Hulubei primește Premiul „Fossignon”; Academia de Științe a Franței îi discerne Premiul „Henri Wilde” (1938) și, în sesiunea din iunie 1940, este ales membru al Departamentului de Fizică al Academiei Franceze. Între timp (25 iunie 1937), Hulubei fusese ales membru corespondent
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
desfășurată în Franța, Horia Hulubei primește Premiul „Fossignon”; Academia de Științe a Franței îi discerne Premiul „Henri Wilde” (1938) și, în sesiunea din iunie 1940, este ales membru al Departamentului de Fizică al Academiei Franceze. Între timp (25 iunie 1937), Hulubei fusese ales membru corespondent al Academiei Române (Secția Științifică). În toată această perioadă, nu pierde legătura cu țara. În anul 1936, este numit conferențiar la Catedra de Chimie-Fizică de la Universitatea din Iași, ca titular al cursului de Radioactivitate și Structura materiei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Universitatea din Iași, unde înființează, în cadrul Facultății de Științe, Catedra de Radioactivitate și Structura materiei, al cărei șef devine. În septembrie 1940 se transferă la Universitatea din București, la Catedra de Structură materiei, unde funcționează ca profesor. În perioada 1941-1944, Hulubei îndeplinește funcția de rector al Universității din București fiind, din 1943, și șeful catedrei la care funcționa. Acumulările din perioada franceză vor fi valorificate de către Horia Hulubei, atât ca profesor la Universitatea din Iași, cât și la București, prin organizarea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
București, la Catedra de Structură materiei, unde funcționează ca profesor. În perioada 1941-1944, Hulubei îndeplinește funcția de rector al Universității din București fiind, din 1943, și șeful catedrei la care funcționa. Acumulările din perioada franceză vor fi valorificate de către Horia Hulubei, atât ca profesor la Universitatea din Iași, cât și la București, prin organizarea și modernizarea laboratoarelor de fizică atomică, precum și prin organizarea cercetării științifice, mai ales în domeniul structurii materiei. Astfel, în 1948, este numit directorul primului Institut de Fizică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Fizică al Academiei. După 1950, i se încredințează conducerea lucrărilor pentru construirea unui complex științific, care va deveni Institutul de Fizică Atomică (IFA), București-Măgurele, al cărui director a fost între anii 1956 și 1968. În anul 1956, sub îndrumarea prof. Hulubei, în cadrul Institutului de Fizică Atomică, au fost achiziționate un reactor nuclear și un accelerator de ioni. Organizarea acestui mare centru de cercetare, înzestrarea tehnică, modernizarea tematică și creșterea cadrelor de specialiști se datorează în cea mai mare măsură activității depuse
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de Fizică Atomică, au fost achiziționate un reactor nuclear și un accelerator de ioni. Organizarea acestui mare centru de cercetare, înzestrarea tehnică, modernizarea tematică și creșterea cadrelor de specialiști se datorează în cea mai mare măsură activității depuse de Horia Hulubei. Practic, H. Hulubei a organizat, atât la Catedra de Structura materiei, cât și în Institutul de Fizică Atomică, adevărate centre de cercetare care rivalizează, ca nivel științific, cu marile centre din țări cu veche tradiție în cercetarea științifică. Putem spune
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au fost achiziționate un reactor nuclear și un accelerator de ioni. Organizarea acestui mare centru de cercetare, înzestrarea tehnică, modernizarea tematică și creșterea cadrelor de specialiști se datorează în cea mai mare măsură activității depuse de Horia Hulubei. Practic, H. Hulubei a organizat, atât la Catedra de Structura materiei, cât și în Institutul de Fizică Atomică, adevărate centre de cercetare care rivalizează, ca nivel științific, cu marile centre din țări cu veche tradiție în cercetarea științifică. Putem spune, fără teama de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la Catedra de Structura materiei, cât și în Institutul de Fizică Atomică, adevărate centre de cercetare care rivalizează, ca nivel științific, cu marile centre din țări cu veche tradiție în cercetarea științifică. Putem spune, fără teama de a greși, că Hulubei a avut o contribuție decisivă la dezvoltarea cercetărilor de fizică și, mai ales, de fizică nucleară în țara noastră; de fapt, prof. Hulubei este creatorul școlii de fizică nucleară din România. În „The Physical Review” apar rezultatele studiilor pe care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
centre din țări cu veche tradiție în cercetarea științifică. Putem spune, fără teama de a greși, că Hulubei a avut o contribuție decisivă la dezvoltarea cercetărilor de fizică și, mai ales, de fizică nucleară în țara noastră; de fapt, prof. Hulubei este creatorul școlii de fizică nucleară din România. În „The Physical Review” apar rezultatele studiilor pe care le întreprinde cu grupul său de colaboratori, în vederea înțelegerii mecanismului reacțiilor nucleare cu protoni și a descifrării schemei nivelelor a numeroase nuclee atomice
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
duce la scăderea secțiunii de ciocnire a nucleului compus, ceea ce permite manifestarea reacției directe, fapt confirmat de măsurători. Este demn de remarcat că nicăieri în lume, acest efect nu fusese înainte tratat nici experimental și nici teoretic. Ca profesor, H. Hulubei a continuat să se ocupe direct și stăruitor de modernizarea învățământului universitar de fizică nucleară, adaptându-l la nevoile momentului. Sub îndrumarea lui, se organizează secția de Fizică nucleară a Universității București, cu două subsecții: Fizică nucleară propriu-zisă și alta
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
două subsecții: Fizică nucleară propriu-zisă și alta, la care se țineau cursuri cu caracter aplicativ, necesare viitoarelor cadre care vor lucra în energetica nucleară. Întotdeauna cu perspectiva viitorului în față, cu preocuparea consecventă de a forma cadre de cercetători, profesorul Hulubei a condus peste 50 de doctorate. Aici este bine să amintim cuvintele unui colaborator apropiat al prof. Hulubei: „Niciodată nu am văzut mai pregnant speranțele de viitor în acțiunile prezentului”. Insufla energie tinerilor, spunându-le că „va veni ziua când
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
care vor lucra în energetica nucleară. Întotdeauna cu perspectiva viitorului în față, cu preocuparea consecventă de a forma cadre de cercetători, profesorul Hulubei a condus peste 50 de doctorate. Aici este bine să amintim cuvintele unui colaborator apropiat al prof. Hulubei: „Niciodată nu am văzut mai pregnant speranțele de viitor în acțiunile prezentului”. Insufla energie tinerilor, spunându-le că „va veni ziua când va trebui să facem treabă serioasă, pregătindu-ne mai bine pentru a face față problemelor pe care știința
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
referiri la descoperirile din domeniul radioactivității, a izotopilor și aplicațiilor lor, acceleratorilor de particule, reactorilor nucleari. Insufla încredere în viitorul cercetării în acest domeniu. Activitatea deosebit de bogată din domeniul cercetării, ca și pe tărâm didactic, nu îl împiedică pe profesorul Hulubei să participe activ la viața științifică și socială atât în țara noastră, cât și peste hotare. Astfel, face parte din colectivul de redacție și apoi devine editor-șef la cele două reviste de fizică ale Academiei. De altfel, încă din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
hotare. Astfel, face parte din colectivul de redacție și apoi devine editor-șef la cele două reviste de fizică ale Academiei. De altfel, încă din 1940, împreună cu Victor Vâlcovici, înființează revista științifică, de înaltă ținută academică, „Disquisitiones mathematical et physical”. Hulubei a fost ales membru al multor instituții științifice străine (New York Academy of Sciences, 1960; American Physical Society; Consiliul Științific IUCN, Dubna; Societatea de Fizică din Elveția; Societatea de Fizică din Franța; Societatea de Fizică din RFG). În 1958, Horia Hulubei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]