276 matches
-
mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect lateral, în sus, trecând posterior față de articulația scapulo-humerală. Inserția terminală este pe fațeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin nervul micului rotund. MUȘCHIUL ROTUND MARE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este încrucișat de mușchiul coracobrahial și biceps brahial; - medial se află între articulația scapulohumerală și grilajul costal. Mușchiul acoperă articulația scapulo-humerală între cele două găsindu-se bursa subtendinoasă. Acțiunea: - rotator intern al humerusului; - adductor când brațul este ridicat; - menține capul humeral în articulație; - capsulo-protector. Inervația este dată de nervul subscapular. MUȘCHII BRAȚULUI (musculi brahii) Musculatura brațului este repartizata în două regiuni: una anterioara și una posterioară, separate între ele de septurile musculare rezultate din fascia brațului. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Regiunea anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului medial al humerusului, poartă denumirea de mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR (m pronator teres) Originea se realizează prin două fascicule: - unul humeral, la nivelul feței anterioare a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul median, în partea distală. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi ulnaris) Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului. Acțiunea: - extensor a\ auricularului, - slab extensor al mâinii. Inervația provine nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTEROR) (mi. extensor carpi ulnaris) Originea pe: - epicondilul lateral: capul humeral, - marginea posterioară a cubitusului: capul ulnar și fascia antebrahială (Figura 113). Inserția terminală este la nivelul extremității proximale a metacarpianului V. Acțiunea este de: - extensor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația provine din ramura profundă a nervului radial. MUȘCHIUL ANCONEU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și osul radius. Acțiunea este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior: este izocentric cu cel anterior. Se stabilește anterior, având ca limite: - cranial - marginea superioară a claviculei; - caudal - marginea externă a mușchiului pe arcul lateral al coastei a cincea; - medial - 2 cm înăuntrul grilajului costal; - lateral - marginea internă a capului humeral. După chirurgia conservatoare, dacă ganglionii axilari sunt negativi și nivelele I și II au fost disecate, nu se mai iradiază axila mijlocie; tratamentul limitându-se la câmpurile tangențiale (Figura 33). Câmpul axilar posterior nu se utilizează când s-a efectuat
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică, putând fi întâlnite și în sindroamele hiperkinetice (febră, anemie, hipertiroidie, boală Paget, Beri-Beri) uneori chiar și la omul sănătos; - arterele temporale și humerale în ateroscleroză au un traiect sinuos șerpuitor și pulsatil - semnul Hippocrate, „șarpele lui Hippocrate”. În sindromul Horton-Magath (arterita temporală), artera temporală este destinsă, sinuoasă, dură și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ales la femei după vârsta de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru a palpa artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la nivelul arterei humerale omolaterale deasupra bifurcației, iar lipsa pulsațiilor la doar una din artere, este întâlnită în: trombangeita obliterantă, arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu bolnavul în decubit dorsal în expir și cu membrele inferioare flectate. Se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mase pulsatile toracice similară cu cea observată clasic în sifilis. În plus, pacienții cu anevrisme de aortă toracică descendentă pot prezenta alte semne care includ dureri toracice drepte sau stângi, durere toracică pleuritică, paraplegie sau parapareză, insuficiență renală și durere humerală, ultima probabil survenită datorită iritării diafragmului. Embolizarea distală prin trombus anevrismal nu este neobișnuită cum nu este nici apariția „degetelor albastre” ca rezultat al embolizării distale. Un anevrism rupt poate avea manifestările tipice ale colecistitei acute, ca în cazul semnului
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
și incizia intercostală favorizează apariția unor leziuni nervoase, care din fericire de obicei se remit în timp. Acestea sunt relativ comune, cel mai frecvent fiind vorba de pierderea sensibilității în dermatomul corespunzătoare nervilor intercostali lezați [130], sau elongația și compresia humerală a nervului ulnar. Sternotomiile mediane se însoțesc relativ frecvent, între 6-38%(!), de leziuni de plex brahial, deseori însă fără simptomatologie. Tromboembolismul pulmonar fatal este asemănător ca frecvență chirurgiei generale (risc mediu), între 0,1 și 0,8%, și este cert
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
caracteristic semn. Presiunea este crescută la membrele superioare și scăzută la cele inferioare, în special fiind afectată presiunea sistolică. Presiunea diastolică poate fi egală sau chiar ușor crescută la membrele superioare. Palparea pulsului pune în evidență un puls radial și humeral bine perceput în timp ce pulsul la arterele femurale, poplitee, tibială posterioară și pedioasă poate fi absent sau mult diminuat. Dacă se observă un puls arterial cu amplitudine scăzută la nivelul membrului superior stâng se poate suspiciona implicarea emergenței arterei subclaviculare stângi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică, putând fi întâlnite și în sindroamele hiperkinetice (febră, anemie, hipertiroidie, boală Paget, Beri-Beri) uneori chiar și la omul sănătos; -arterele temporale și humerale în ateroscleroză au un traiect sinuos șerpuitor și pulsatil - semnul Hippocrate, „șarpele lui Hippocrate”. În sindromul Horton-Magath (arterita temporală), artera temporală este destinsă, sinuoasă, dură și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ale la femei după vârsta de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
scapului, palpii labiali și tarsele anterioare roșcat maronii. Clipeul galben-maroniu. Pronotul aplatizat, ușor lățit în treimea sa anterioară, cu o bordură bazală mai lată decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctuație grosieră, ele prezintă câte o cută humerală alungită și câte un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior și posterior cu peri lungi, maroniu-negricioși. Tibiile posterioare relativ îngustate, ușor 8 îngroșate spre vârf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închisă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
șanț median longitudinal adâncit. Elitrele cu câte 2 benzi transversale portocalii, dintre care cea anterioară este mai lată și nu atinge sutura, iar cea posterioară se prezintă sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafața elitrelor are o cută humerală accentuată și un tubercul proeminent dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescență gălbuie, iar episternitele și epimerele meta-sternului sunt glabre. Abdomenul gălbui la vârf, este acoperit cu o pubescență neagră. Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
articole antenale și clipeul roșcate. Tâmpele sunt acoperite cu o pubescență gălbuie. Pronotul glabru, ușor îngustat posterior. Elitrele prezintă 2 benzi portocalii cu marginile zimțate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul apical, ușor proeminent. Marginea anterioară și cea posterioară a elitrelor cu peri țepoși lungi, de culoare gălbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezintă o pubescență gălbuie deasă. Marginile laterale și baza sternitelor abdominale au peri galbeni
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Suprafața elitrelor lucioasă, prevăzută cu o punctuație deasă și uniformă, cu 3 carene fine, cea externă fiind mai scurtă. Între carenele elitrelor sunt vizibile rânduri longitudinale de puncte. Corpul negru, elitrele gălbui cu câte 2 pete circulare negre: o pată humerală și o alta discală în jumătatea posterioară a elitrelor. Partea ventrală a corpului prezintă o pubescență gălbuie, fină. Coxele mediane sunt ușor depărtate între ele, iar tibiile mediane și posterioare arcuite. Tibiile anterioare au câte un șanț longitudinal adâncit. Fața
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]