580 matches
-
-și sare În cafea sau turnându-și În cizme Înghețata de fragi și vanilie care i se servea la Tortoni. Nici ducele de Brunswick nu face o figură mai bună atunci când năvălește ca un nebun la Horace Viel-Castel Îmbrăcat În husar, pomădat, fardat, Împopoțonat ca o marionetă. Și nici lordul Egerton, când pune zi de zi o masă cu 12 tacâmuri pentru cei 12 câini ai săi. Sau marchizul d’Anglesey, care organizează funeraliile propriului picior pierdut la Waterloo. Dar nici unul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ce avea spiritul mai superficial; nu sârguința minții Îl făcea superior celorlalți, ci felul de a se purta În lume. Plecând de la Oxford trei luni după moartea tatălui său, Brummell s-a Înrolat cornet În Regimentul al X-lea de husari, comandat de prințul de Wales. Mulți s-au străduit să explice atracția atât de vie pe care Brummell i-a inspirat-o brusc acestui prinț. S-au povestit chiar anecdote care nu merită a fi pomenite. E oare nevoie de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Nu există oare prietenii ce-și află rădăcinile În tot ce ține de corp, de grația exterioară, așa cum iubirile se leagă de suflet, de acel farmec inefabil și tainic? Aceasta a fost prietenia prințului de Wales pentru tânărul cornet de husari: sentiment care era și senzație, singurul, probabil, care a putut Încolți În străfundul unui suflet obez, care fremăta de dorință. De aceea, rarele favoruri pe care un lord Barrymore, G. Hanger și atâția alții le smulgeau prințului s-au revărsat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pus să i se sculpteze mâna, ca fiind cea mai frumoasă din Anglia. X Deși Alcibiade fusese cel mai frumos dintre generali, George Bryan Brummell nu avea spirit militar. Nu a rămas prea mult În Regimentul al X-lea de husari. Poate că se Înrolase acolo cu un scop mai serios decât s-a crezut - pentru a se apropia de prințul de Wales și să Înnoade relații care să-l scoată repede În evidență. S-a spus, cu destul dispreț, că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
estetice ale lui Al. Dima, ST, 1976, 2; Ion Zamfirescu, Profesorul Al. Dima, LL, 1976, 1; Constantin Ciopraga, Despre rigorile actului critic, RL, 1977, 37; Dumitru Micu, Metodologia critică, CNT, 1977, 39; Mircea Vaida, Primatul criticii, TR, 1977, 39; Al. Husar, Al. Dima și estetica literară, CL, 1979, 4; I.C. Chițimia, Al. Dima (1905-1979), RITL, 1979, 2; Marcea, Varietăți, 291-293; Constantin Ciopraga, Viziunea cosmică în poezia românească, ATN, 1983, 10; Velea, Universaliști, 39-48; Mănucă, Perspective, 198-210; Dicț. esențial, 248-250. St.V.
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
premiați la concursurile de literatură pe care le organizează. Interesante sunt - dintre studiile de critică literară - Postmodernismul, Dimensiunea narativă a lui Codrin Liviu Cuțitaru și Condiția biografiei literare semnat de Constantin Parascan. Printre colaboratorii permanenți se află Gavril Istrate, Al. Husar, Elvira Sorohan, Petru Ursache, D. Irimia, George Popa, Florin Faifer, Ioan Holban ș.a. Se pot remarca de asemenea locul acordat artelor plastice (numărul 30/1998, dedicat lui Brâncuși) și prezentarea grafică a revistei ce conține ilustrații adesea inedite. La apariția
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
atât litera cât și spiritul acesteia. Sectorul critic este, de aceea, cel mai consistent. Cum se spune într-un articol de bilanț intermediar, „Echipa critică, de la Dan Mănucă la Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea, Irina Mavrodin, Ioan Holban, Constantin Ciopraga, Al. Husar, Petru Ursache, Cristian Livescu, Ion Bălu, Emil Iordache, Nicolae Crețu, Liviu Papuc, Florin Faifer, Mircea Ghițulescu, Bogdan Ulmu, Ștefan Oprea, Valentin Ciucă ș.a., are și o generație mai nouă, afirmată, în principal, în paginile noii serii a «Convorbirilor», de la Mircea
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Făclia”, 1970, 9 august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul roșu”, 1982, 11 970; Al. Jebeleanu, Elogiul simplității, O, 1985, 12; Al. Husar, Pavel Bellu, „Lebăda solară”, CL, 1985, 4; Valentin Tașcu, Poezie și simplitate: Pavel Bellu, O, 1985, 37; Nicolae Țirioi, Un poet de viziune metaforică, O, 1988, 5; Dicț. scriit. rom., I, 257-258; Popa, Ist. lit., II, 393-394. N.M.
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
și destine, RL, 1985, 12; Simion Bărbulescu, Profiluri literare contemporane, București, 1987, 187-206; Florin Manolescu, Despre Eminescu, LCF, 1992, 6; Dan Mănucă, Constantin Ciopraga - 80. Sensul vieții, CL, 1996, 5; Mihai Cimpoi, Un adevărat Ulysse intelectual, CL, 1999, 4; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 2000, 251-259; Dicț. esențial, 177-179; Gruia Novac, Cumințenia lui Procurante, Târgu Mureș, 2001, 40-42; Petraș, Panorama, 192-196; Popa, Ist. lit., II, 1097-1098; Constantin Ciopraga. Bibliografie, pref. Liviu Leonte, Iași, 2001; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
drumuri), cît și animale care să poată fi călărite, adică nu de tracțiune, deci o herghelie, o cavalerie militară, o armată. Că vorbim de Imperiu roman, de monarhie sau de republică, cine nu poartă războaie, nu-și face legiuni sau husari, străzi pavate sau de pămînt, nu-și poate oferi un Pliniu, o doamnă de Sévigné, sau un Voltaire. Fără aceste echipamente colective, nu există genii ale epistolei. Sîntem încă victimele unor compartimentări disciplinare. Așezăm revoluția comunicațiilor de partea istoriei sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
redactor la Editură pentru Literatură Universală. A colaborat la „România literară”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Steaua” ș.a. A semnat, la începutul activității, cateva traduceri din literatura sovietică (N. Ostrovski, A. Serafimovici), unele în colaborare. Din anul 1966, cănd publică în traducere Husarul pe acoperiș de Jean Giono, se va dedică transpunerilor din literatura franceză, afirmându-se că unul dintre cei mai talentați și erudiți traducători din câți s-au aplecat la noi asupra acestei literaturi. A tradus din Eugen Ionescu (cu „subtilitate
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
colaborare cu Valentin Chifor). Traduceri: N. Ostrovski, Așa s-a calit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Dan Faur și Andrei Ivanovski); A. Serafimovici, Torentul, București, 1946; Sarkadi Imre, În pusta, București, 1955; Abdulla Kahhar, Șaida, București, 1963; Jean Giono, Husarul pe acoperiș, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Sân Lazzaro, Modigliani. Portrete, București, 1966; R.-J. Moulin, Cézanne. Naturi moarte, București, 1966; Velásquez, Antologie de texte, îngr. V. Florea, București, 1966; J. Rewald, Cézanne. Peisaje, București, 1967; Cécile Goldscheider, Rodin. Perioadă
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
unei astfel de lucrări, căreia stilul sobru, informația bogată, bine selectată îi conferă un caracter de referință. SCRIERI: Personalități ieșene, I-IX, Iași, 1972-2001. Ediții: C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
Eusebiu Camilar), București, 1945; Țara luminii, pref. Camil Baltazar, București, 1946; Poezii, București, 1947; Versuri, pref. Veronica Porumbacu, București, 1955; Versuri, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1964; Poezii, îngr. și postfață Magda Ursache, București, 1974; Cântarea munților, îngr. Margareta Husar, pref. Const. Ciopraga, București, 1988; Confesiuni lirice, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Elisabeta Isanos, București, 1996. Traduceri: Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Eusebiu Camilar). Repere
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
introd. Valentin Tașcu, Cluj, 1972; Studii literare, Iași, 1930; Adela. Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu (iul.-aug. 189...), București, 1933; ed. îngr. și pref. Const. Ciopraga, București, 1959; ed. îngr. și pref. Eugenia Tudor, București, 1972; ed. pref. Al. Husar, Iași, 1983; ed. introd. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1998; Pagini alese, I-II, îngr. și pref. Mihai Ralea, București, 1957; Studii literare, îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1962; Adela. Privind viața. Amintiri din copilărie și adolescență, pref. Const. Ciopraga, București
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
de aur, București, 1940; Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, [1940]; Cărți și o altă carte, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1999; Jurnal, Pitești, 2000; Cruciada umbrelor, îngr. și pref. Aurel Sasu, Pitești, 2001; Narațiuni, pref. Al. Husar, îngr. Carmina Popescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: C.B. [Camil Baltazar], Constantin Fântâneru, „România literară”, 1932, 35; Mircea Eliade, Un debut: Fântâneru, CU, 1932, 2710; Al. A. Philippide, Un nou scriitor, ALA, 1932, 622; Nicolae Roșu, „Interior”, CRE, 1932, 118; Ionescu
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
fragmente din romanul Drama casei Timotei), Laurențiu Fulga (Vânt de ianuarie), Mihail Chirnoagă, V. Beneș. Articole și eseuri dau Vintilă Horia, (O nouă înțelegere a fantasticului), Ion Frunzetti (Problema tragicului modern), M. Camilucci (Nevoia de poezie). Intervenții critice fac Al. Husar („Luceafărul” și „Meșterul Manole”), Ion Șiugariu (Titu Maiorescu, criticul), Mihail Isbășescu (Schiller estetician, Hans Carossa), Pericle Martinescu (James Joyce, Portretele lui Eminescu). Cronica literară este susținută de Mihail Chirnoagă, căruia îi va lua locul începând cu numărul 1-3/1940 Vintilă
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
Culianu. Incitante sunt interviurile cu personalități literare, o scrisoare adresată de Ion Barbu lui Tudor Vianu, știrile comentate din actualitatea culturală și literară, revista revistelor, ca și segmentul de divertisment, alcătuit din aforisme, epigrame etc. Alți colaboratori: Cornelia Ștefănescu, Al. Husar, Ion Stratan, Constantin Coroiu, Florin Paraschiv, Silvia Barbu, Mihai Cimpoi, Ion M. Pușcă, Corneliu Fotea. M.W.
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Victor Durnea, Eugen Munteanu, Natalia Cantemir, Silvia Ciubotaru, Ion H. Ciubotaru, Lucia Cireș, Cristina Florescu, Victor Spinei, Ion Agrigoroaiei, Petru Zugun, Dorin Lozovanu, Ion Nuță, Ioan Răducea, Andrei Stratulat, Dragoș Petrescu, Liviu Papuc, Ștefan Gencărău, Ilie
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, București, 1976; Gorcea, Nesomnul, 175-214; Vlad, Lectura, 16-31; Ciobanu, Însemne, I, 239-242; Al. Andriescu, Stil și limbaj, Iași, 1977, 186-208; Vaida, Mitologii, 106-111; Piru, Permanențe, 190-260; Protopopescu, Romanul, 78-104; George, Sfârșitul, II, 198-207; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 109-118; Micu, Lecturi, 104-112; Aurel Sasu, Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; Ornea, Tradiționalism, 521-536; Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu, pref. Al. Piru, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 158-196; Sângeorzan, Conversații, 127-136
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
bibliografice: Ioan Pop-Florantin, Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1897, 73-79; N. Vaschide, „Principii de filosofia literaturei și a artei”, „Revue philosophique de la France et de l’étranger”, 1900, ianuarie-iunie; Ist. filos. rom., I, 524-546; Dicț. lit. 1900, 500-501; Al. Husar, Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei), Iași, 2001, 107-130. D.M.
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București, 1943; Carnetele unui poet căzut în război, îngr. și postfață Laurențiu Fulga, cuvânt înainte Mihai Beniuc, București, 1968; Sete de ceruri, îngr. Jon Dumitru și Lucia Soreanu, München, 1985; Țara crinilor, pref. Al. Husar, Iași, 1997; Viața poeziei, îngr. Marcel Crihană, Timișoara, 1999; George Bacovia, pref. Titu Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Trecere prin alba poartă”, F, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, „Trecere prin alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh. Bulgăr, „Trecere prin
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Gh. Bulgăr, „Trecere prin alba poartă”, „Cronica” (Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu Constantinescu, „Țara de foc”, VRA, 1943, 717; Traian Chelaru, „Țara de foc”, UVR, 1943, 15; Ovidiu Papadima, „Țara de foc”, RFR, 1943, 8; Ion Apostol Popescu
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Iordan, Limba literară, Craiova, 1977, 316-344; Pompiliu Marcea, Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Constantin Mitru, Sadoveanu despre Sadoveanu, București, 1977; Studii despre opera lui Mihail Sadoveanu, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1977; Anghelescu, Creație, 47-91; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 98-102, 119-124; Stănescu, Jurnal, I, 7-27; Ungheanu, Lecturi, 88-111; Ungureanu, Contextul, 143-147; Vârgolici, Scriitori, 114-152; Zaciu, Alte lecturi, 110-126; Virginia Mușat, Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război, pref. Al. Piru, București, 1978; Alexandru Paleologu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
curent al cronicarului, și cărțile unor autori ca Marin Preda, A. E. Baconsky, Augustin Buzura, Petre Stoica, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Sorin Titel, Ioan Moldovan, George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Petre Cimpoeșu, Viorel Savin, Zaharia Stancu, Edgar Papu, Adrian Marino, Al. Husar ș.a. S. se oprește și asupra lui Mihai Eminescu, George Bacovia sau Eugen Ionescu, realizează tablouri sinoptice (privind poezia tânără a deceniului al șaptelea al secolului trecut ș.a.), e preocupat de chestiuni cu caracter teoretic, ca în considerațiile asupra criticii
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]