200 matches
-
Ioan. Bogdan remarca faptul că satul Ulmi și jumătate din Huseani se află „din jos de gura Sărății, și cu Sărata, care au aparținut lui Stanciul Husea”. Am văzut că Melchisedec nu era de acord cu ipoteza numelui dat de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el considera că uricul lui Ștefan cel Mare din 13 martie 1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut, „unde a fost târgul Sărății, din sus de gura Sărății”, cumpărată de la nepoții lui Oană vornicul și de la „Stanciul, fiul lui Jurja Husea.” (subl. ns.). Trecând în revistă cele două ipoteze privind originea numelui orașului Huși, cea referitoare la husiții (maghiari care au renunțat la religia catolică, în favoarea celei fondate de Jan Hus) stabiliți în zonă și cea referitoare la boierul Husul, se poate conchide că istoricii nu au găsit încă o explicație finală. Din perspectiva documentelor menționate, este încă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stăpânitor al acestor locuri, Husul”, dar că „Moșia Husului a devenit prin răscumpărare domnească”. Și el era de părere că târgul Sărata a fost desființat din cauza năvălirilor din afară, iar locuitorii de acolo s-au mutat pe teritoriul actualului oraș. Husiții nu ar fi putut impune un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un grup social numeros și majoritar față de localnici, ori dacă ar fi trăit izolați, fără legături cu aceștia, ceea ce este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un grup social numeros și majoritar față de localnici, ori dacă ar fi trăit izolați, fără legături cu aceștia, ceea ce este foarte greu de crezut. Dacă husiții ar fi denumit așezări în spațiul românesc de la numele reformatorului Jan Hus, ori de la numele religiei lor, cum s-a afirmat în cazul orașului Huși, atunci târgul medieval Huși ar fi trebuit să aibă omonime ori nume asemănătoare și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sub aspect logic, este mai credibilă, până când lingviști și istorici vor aduce noi argumente și, eventual, vor formula o nouă ipoteză. Totuși, în România se cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și istorici vor aduce noi argumente și, eventual, vor formula o nouă ipoteză. Totuși, în România se cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia, în Sălaj, pe râul Someș, pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău. Harta rusă din 1835 menționa localitățile Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu numele noilor veniți, a fost dezaprobată de Anton I. Popescu, care considera că aceștia trebuiau să dea denumirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-ești, -eni, precum Iașii, care derivă dintr-un Ias, Tamașii de la un Tamaș (ung. Tamas - Toma), Târzii (de la Târziul) etc. Iorgu Iordan, care este de aceeași părere cu Melchisedec, arată că între ele există o simplă legătură etimologică: numele de husiți este apelativul < vechi și dialectal ceh. - hus, ucr. hus - gâscă (гyси) și reprezintă forma de plural al lui hus(ul)>. Hus este numele pe care l-ar fi purtat reformatorul religios ceh și care, de origine slavă, înseamnă în limba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hus, ucr. hus - gâscă (гyси) și reprezintă forma de plural al lui hus(ul)>. Hus este numele pe care l-ar fi purtat reformatorul religios ceh și care, de origine slavă, înseamnă în limba cehă gâscă. Etimologia motivată de prezența husiților aici a avut și mai are o anume credibilitate, deși nu se poate susține lingvistic și istoric. Locuitorii considerați atunci eretici, adepți ai doctrinei lui Jan Hus, nu s-au numit niciodată în românește huși, iar derivatul latin cult husites
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pascu - Pășcani, Birău - Birăești, Nicoară - Nicorești, Pogan - Pogănești (Fălciu). Se observă și fenomenul contrar (în secolul al XIX-lea), în care proprietarul lua numele de la moșia ce o poseda, spre a se deosebi de ceilalți, care aveau același nume. Stabilirea husiților într-un loc ce poartă numele unui vechi întemeietor de așezare rurală, Hus, poate fi o simplă coincidență. Până la descoperirea de noi izvoare istorice și la elucidarea problemei originii numelui și a întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Pâhnești. Averești. Sufixul acestui toponimic are drept temă un nume de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială, aparține familiei substantivului avere. Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Formele de locativ plural Huso presupun un nominativ plural Husi, pe care românii l-au românizat sub forma Huși” (vezi și prima ipoteză din lista de față). Pentru Emil Petrovici era greu de acceptat ipoteza originii numelui orașului Huși de la husiți, având în vedere că Huși (< Husi) era la origine, așa cum am văzut, un hidronim, semnalând și existența unui sat de lângă Fălticeni cu același nume. De asemenea, el își exprima îndoiala cu privire la originea numelui târgului Huși de la o persoană Hus, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi Șara. Din punct de vedere administrativ, Cornii au făcut parte din comuna Epureni, nu din orașul Huși, până în anii 1926-1927. Cârța. Tradița locală confirmă existența unei vechi așezări cu același nume, situată între satul Epureni și Huși, locuită de husiți, veniți odată sau aproape în aceeași perioadă cu ceilalți, statorniciți în așezările din zonă. Cotroceni. Nu este exclus ca numele localității să provină din verbul a se cotroci, a (se) ascunde, generat fiind de vechea strategie a populației autohtone de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul că târgul Huși devenise loc de adunare, de odihnă și de pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au păstrat numeroase informații în documente dintre cele mai variate. Amintim, de pildă, Codex Bandinus, Raportul din 1693, sau descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și husiți. Dintre istorici, amintim episcopul Melchisedec, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Gheorghe Ghibănescu. Deosebit de utilă pentru cunoașterea catolicilor din Huși este colecția Călători străini despre țările române, coordonată de Maria Holban Menționăm, de asemenea, studiile preoților catolici: Iosif
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
români din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1437, nemulțumiți de opresiunea unor episcopi catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely Istvan, în Cronica ungară (1599), arată că husiții au venit în Moldova în anii 1420-1460, în timpul domniei regelui Sigismund. Refuzând condițiile de împăcare propuse de papă în Sinodul de la Bâle (1433), o parte dintre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely Istvan, în Cronica ungară (1599), arată că husiții au venit în Moldova în anii 1420-1460, în timpul domniei regelui Sigismund. Refuzând condițiile de împăcare propuse de papă în Sinodul de la Bâle (1433), o parte dintre protestanți au trecut în același an în Moldova, unde s-au stabilit „căci vedeau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut în același an în Moldova, unde s-au stabilit „căci vedeau în Români oameni, care țineau neatinse preceptele lui Crist”. Din alte documente rezultă că nu Baia, ci Trotușul ar fi fost primul târg în care s-au așezat husiții în 1437 și că de aici s-au răspândit spre Huși, Bacău, Roman, Târgu Neamț, Cotnari și Ciubărciu (pe Nistru). Marea nemulțumire a papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]