286 matches
-
aceast? aritmetic? se deschide rapid ?i c?tre alte subiecte, precum studiul cre?terii economice, al bog??iei statului � prin analiza finan?elor publice � sau c?tre cel al randamentului rentelor viagere. �ns? trebuie s? a?tept?m sf�r?ițul secolului al XVIII-lea pentru că aceast? voin?? de a calcula s? se aplice cu adev?raț problemelor sociale. ?i nu numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sistemul capitalist �n loc s?-l distrug?. Pentru Marx, ca ?i pentru succesorii lui, nu �nc?pea nici un compromis cu capitalismul; acesta trebuia s? dispar? cu necesitate din fă?a unui nou mod de produc?ie socialist. Sf�r?ițul istoriei se realiza odat? cu venirea societ??îi comuniste. Se st?ruie mult asupra p?r?îi consistente pe care ?tiin?ele sociale au ?tiut s? o ia din aceste idei. Un num?r de concepte forjate de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră?ie ?i prin con?inut. Dar, de la origine, ea mo?tene?te trei �tradi?îi� � pozitivist?, administrativ? ?i politic? � care mai �nt�i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
VILLERM� Louis (1782-1863): Tabloul st?rîi fizice ?i morale a lucr?torilor din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin Universitatea renovat?, trebuia s? permit? constituirea ?i l?rgirea unei elite bazate pe merit (?colar) ?i mai pu?în pe na?tere. Cel pu?în această eră opinia lobby-ului scientist ?i reformist care se constituia la sf�r?ițul anilor 1870 ?i la care s-a asociat spontan Boutmy [Favre, 1989]. Dar care erau referin?ele ?tiin?ifice at�ț de des invocate? 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale Am putea spune, chiar dac? nu to?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul la concepte, utilizarea modelelor inspirate direct din biologie, nu le afl?m doar �n opera lui Spencer, care apare că un moderat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
galit�s des races humaines (1855), afirm? c? factorul ras? este criteriul esen?ial �n expansiunea (sau decaden?a) societ??ilor umane. Cum? Evolu?ionist, cu un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
decaden?a) societ??ilor umane. Cum? Evolu?ionist, cu un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i posibile ale liantului social. �nainte de afirmarea solidarismului la sf�r?ițul secolului, un filosof ast?zi neglijat, Alfred Fouill�e, �i deschide calea. Acest eseist stimabil, care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n realitate de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n fiecare zi tot mai mult, sensibile la libertate ?i spiritualitate. Emfaza stilului este incontestabil?, dar nu trebuie s? ne oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pretextul c? lua prea mult partea subiectivit??îi. Atunci c�nd pasiunea pentru metaforă biologic? va fi trecut, plec�nd de la aceste puncte de vedere contradictorii asupra naturii (psihologice sau nu) a faptului social, se va organiza, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea � �n Fran?a ?i Germania mai ales � dezbaterea modern? asupra construc?iei obiectului �n sociologie. 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n anii 1880 Expunerea doctrinelor �n vigoare eviden?iaz? fream?tul cert al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie conjunct?, pe care psihosociologul trebuie s-o explice. Putem s? m?sur?m, chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de secol. Dar acesta nu este singurul exemplu pe care-l putem invocă. Comunitarismul lui Ț�nnies Acest savant pu?în marginal, cu o cultur? enciclopedic?, ?i-a urmat �ntreaga carier? � din 1881 p�n? �n 1933 � la universitatea din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?ele comerciale, ea trece sub tutela filosofiei �n cadrul c?reia reu?esc s? p?trund? sociologi tineri, precum Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband la Strasburg. Cu toat? produc?ia important? atestat? �nc? de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi autentici, va trebui s? a?tept?m �nceputul secolului urm?tor pentru că sociologia s? cunoasc? debutul structur?rîi. Astfel, �n 1903, Max Weber
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Germania dinainte de 1914 putea s? se �mp?uneze c? are sociologi prestigio?i, printre cei mai asculta?i din lume, �ns? sociologia german?, ca un corp constituit, practic nu există. 3. Sociologia că ?tiin?? general? a socialului La sf�r?ițul secolului al XIX-lea, concep?ia dominant? despre faptul social era c? �tot ce este general a fost mai �nt�i individual�. Aceast? afirmă?ie f?cut?, la 1896, de c?tre un ț�n?r universitar, Charles Andler, germanist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu at�ț mai pu?în, chiar �n frac?iunea lui mai luminat?. Editorii �n?i?i se ar?tău circumspec?i �n fă?a unei �mode�, c?reia, �n fond, nu-i sesizau bine sensul. �ns? la sf�r?ițul secolului, măi mul?i dintre ei au �ncercat s? ocupe un crenel ce le p?rea totu?i promi??tor. Felix Alcan, cel care a preluat casă Germer Baill�re specializat? �n editarea ?tiin?ific?, p?streaz? majoritatea colec?iilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se l?mure?te mai bine atunci c�nd anumi?i intelectuali se rup de mediul lor de origine, c�teodat? de ?ara lor, pentru a c?uta s? fondeze un demers sociologic personal. Un exemplu edificator, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, �l reprezint? Maxim Kovalewsky. Via?a cosmopolit? a acestui ț�n?r jurist nu poate fi disociat? de voca?ia să sociologic?. Dup? o c?l?torie �n Europa occidental?, la �ntoarcerea �n Moscova se pasioneaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o perioad? de circa zece ani foarte fecunzi �n timpul c?rora a publicat principalele elemente ale operei sale economice ?i s-a deschis c?tre sociologie, care �i ap?rea că o voca?ie tardiv?. C?tre sf�r?ițul vie?îi, Pareto, vechi liberal, s?a raliat fascismului mussolinian, ?i discreditul a fost aruncat peste o ambi?ie insolit? de a construi o sociologie ?tiin?ific? bazat? pe observarea faptelor, dar care conducea spre dogmatism ?i abstrac?ie, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintr-o perspectiv? strict evolu?ionist?, ca transformare automat? a moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist?, sociologia este deja o ?tiin?? social? aplicat?. Nu e de mirare c? aceast? disciplin? n?scut? la schimbarea secolului ?i punctat? de dou? r?zboaie mondiale, iar la sf�r?ițul anilor treizeci, de cotitură economic? ?i cultural? a societ??ilor occidentale � ofer? trei perioade destul de diferen?iate. Vizit�nd aceste perioade vom �ncerca s? culegem r?spunsuri la �ntreb?rile de mai sus � f?r? s? ignor?m totu?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
va ajunge niciodat? s?-l elaboreze. Doar c�?iva sociologi (Duprat, 1919; Essertier, 1927; Richard, 1937; Maunier, 1929) se vor mai reclamă, pe parcursul anilor dou?zeci, de la o institu?ie al c?rei rol �n popularizarea disciplinei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea n-a fost neglijabil, dar �este pu?în probabil că ea s? fi contribuit cu ceva la dezvoltarea [să] intelectual?� (Geiger, �n [39]). La moartea lui Worms, �n 1926, �durkheimianul apostat� Richard � cel c?ruia �i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ror eforturi ar fi permis disciplinei s? amorseze în extremis un proces muta?ional indispensabil care s? o fac? s? reg?seasc ? dimensiunea empiric? �n care se ilustrase prin tradi?ia leplaysian?. 2. Sociologia german? Spre deosebire de cazul francez, sf�r?ițul primului r?zboi mondial marcheaz? �n Germania �nceputul unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț unei ordini politice �n care cea mai mare parte a inteligen?iei germane se temea mai pu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate ?tiin?ific? [10:376-379]. Totu?i, �n domenii ale cercet?rîi mai delimitate se face sim?it? amprenta � c�teodat? influen?a � weberian?. Specificarea unei sociologii a operelor culturii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a cum, măi ț�rziu, modelul organicist va orienta func?ionalismul, iar teoria jocurilor interac?ionismul [55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor li se recomand? s? citeasc? texte consacrate unui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
West, 1945). Meritul lor principal este acela de a fi subliniat existen?a claselor sociale, adev?rate caste (ale albilor ?i negrilor), ca ?i declinul relativei egalit??i a ?anselor caracteristic? societ??ilor pioniere. Atunci c�nd, la sf�r?ițul anilor treizeci, șo?îi Lynd se vor �ntoarce pe teren pentru a evalua efectele mării depresiuni, concluziile lor vor fi ?i mai pesimiste (1937), la fel cu acelea ale unui mare num?r de cercet?tori din ce �n ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]