174 matches
-
mai mult la mingea de fotbal, decât la pașii de unu cu unu și doi cu doi. Apropierea spectacolelor o găsea pe bunica într-o stare paroxistică de agitație, ocupându-se de procurarea costumului popular format din: cizme din piele, ițari, cămașă de tort, chimir cusut cu mărgele, bundiță cu dihor și căciulă de astrahan, toate împrumutate de la o rudă apropiată, Nelucu lui Arcadie Baltag, un băietan mai mare decât mine cu doi ani. La școală, în pauzele dintre ore, cei mai mulți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung lângă o casă care seamănă perfect cu cea a lui Ion Creangă, cel mai mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La început am crezut că-i Nică, dar apoi nu prea mai credeam același lucru. Totuși, l-am urmărit pe ascuns. S-a dus la o casă țărănească, să-l ceară pe Ion, vărul său, de la mătușa Mărioara, pentru a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
o bodegă din Lipova prin anii ’80, printr-un testament pe o bucată de hârtie. Omul nostru din capitală i-a dat mai multe rânduri de monopol cu dulce fascinat de engleza lui oxfordiană și de faptul că umbla în ițari ponosiți pe care îi primise de la țăranii valahi din Căpălnaș, care l-au și învățat cu „ginarsul“ încă de când era doar un june conte. În momentul de față, Direcția sanitară Arad refuză să retrocedeze bucureșteanului parcul și castelul - devenit încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
limba, putea el să o tot tragă de șnur. — Vasâle! - striga Sima-Vodă. Vasâle, feciorul de casă, apăru din odaia de-alători, cu ochii umflați de somn, împleticindu-se. Arăta ca vai de el, cu un surtuc verzuliu ponosit și cu niște ițari arnăuțești pe care, la genunchi, cândva fuseseră brodați cu fir negru doi zimbri. Acum, din zimbri nu mai rămăsese decât niște ață destrămată. — Dormi, ai? - făcu Sima-Vodă. Vasâle se uită tâmp la Vodă, apoi își descleștă cu greutate buzele: — Boruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
veche, tîndălea prin saloanele vilei, dormita pe terasă, juca bacara și canastă, dădea mese și primea din cînd în cînd în audiență tot felul de dascăli de țară, popi ori agitatori politici cu priviri tulburi, îmbrăcați ostentativ în sumane și ițari. Se putea foarte bine ca Basarab Cantacuzino să nu aibă nici o legătură cu complotul militarilor din Aeronautică și Arsenal, să nu aibă habar de Comitetul de la Vladia, iar totul să nu fie decît produsul unor deducții construite pe o premisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aproape pe Dragoș, altfel decât culcat pe masă; fără demnitatea stării de mort sau inofensiva încremenire moale a păpușilor de ceară, părea un bătrânel oarecare; era încălțat cu opinci din piele de porc întoarsă cu porii în afară, purta niște ițari și o cămașă lungă, de in, costumația lui ar fi putut părea la fel de normală și cu câteva mii de ani în urmă, și astăzi, în vreun cătun de munte; avea părul lung, până peste umeri, alb-gălbui, zâmbea înfiorător de blând
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cu blăniță de jder, chimiruri bătute în mărgele de toate culorile, așa cum nu se mai găsesc, astăzi, pe la noi... Se uitau cu atenție și la pozele de tinerețe ale Trandafirei și ale lui Vartolomei, la cadrele vechi, cu flăcăi în ițari albi, purtând Steaua Magilor, ori căiuți înstelați cu hurmuz și șiruri de oglinzi, având pe cap, cu toții, comănace înalte, chipiuri cu pampon, de ofițeri de pe timpuri, săbii de lemn și alte armamente din astea, de odinioară... În fața unor cadre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
șoapte Curge prin veacuri ziuă și noapte, Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde-npărat e cavalul. Eu vin de-acolo de unde cu drag Cântă ciobanii din frunza de fag, Din fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari, în cojoc și-n opinci. Eu vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
unde reci Și cu apă moartă... Dânsa se-nchircește, se-nnăsprește- Ca un trunchiu uscat cu noduri pe isvorul mort plutește. 575Și acum se sfătuiră veseli ei și bucuroși Ca fărtatul lui să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și trecând pintr-o pădure din ținutu - mpărătesc, Din tufari cu crenge grele el s-apucă să adune În
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu - la Fata - mpăratului Roșu. Și se iau și se pornesc. Mergând ei printr-o pădure, aproape de curtea-mpăratului, o cules CĂLIN - NEBUNUL o basma de alune. Ajungând la poartă a auzit un vuet mare. Da ei erau îmbrăcați cu ițari și cu cojoc și-ncinși cu chimiriu. Da baba cea de la poartă era de-a noastră; - Bună sara, mătușă! - Mulțămesc D-tale voinice! - Da ce-i aici, ce s-aude? - Se mărită Fata - mpăratului. - Da cine o ia? - Bucătarul, c-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vasî? Cu Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie mici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
români, În chemarea veselă a clopotelor, În special clopotul mare, vesel ca de obicei, pe mesele de lemn veselia fiind la ea acasă ca și mireasa, Înconjurată de muzicieni de data asta mai celebri, mai inspirați, mai sufletiști, Îmbrăcați În ițari și port oltenesc, mireasă ce-a participat la un moment dat magic chiar cu vocea ei la veselia generală, fiindcă s-a cîntat non-stop Într-o atmosferă de veselie după ce-n cerdacul cu mușcate mirele se dovedise vădit emoționat, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nucă, în care a pus puțină țărână. Înțeleg că îl vom căuta pe Artist. Se pare că l-am și găsit. De noi se apropie un bărbat destul de tânăr, spătos, cu barbă bogată, ușor căruntă. Poartă o cămașă albă, țărănească, ițari, un brâu lat, cu un fluier înfipt în el. Ana îl recunoaște. Artistul nu este nici el un artist oarecare ci este Artistul tuturor timpurilor. Acum el vrea să așeze în vârful muntelui Gutin o sculptură ciudată. E un fus
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
se mai poartă.... Și nu era televizor, nu era...Acuma stă și se uită la televizor și se hodinesc." (D.M.., 38 de ani, Tălmăcel). "Înainte se purta haine românești. Acum mai sunt 2-3 bătrâni care mai poartă, restul nu. Cu ițari din ăia largi, cu căciulă și cămașă, tot timpu'. Zi de lucru, zi de sărbătoare, nu contează. Tot timpul poartă." (A. N, 66 ani, Tălmăcel) 2.2 Ludoșul 2.2.1 Așezare, relief, date generale Ludoșul 8 este reședința comunei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
p. 145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu un fel de recunoștință mută spre profesori. Printre dânșii, ca niște insulițe, plutea numărul restrâns al elevilor în civil", în I. Vesper, Memorii, p. 24. 195 Din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bine legați, de statură potrivită. Purtau părul lung, lăsat În plete pe umeri și pe spate, retezat În dreptul frunții, barba mare și stufoasă. Îmbrăcămintea lor era o cămașă de in, lungă până la genunchi, strânsă cu o cingătoare peste mijloc. Purtau ițari largi, legați la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără mâneci, prinsă pe umăr. Conducătorii purtau o căciulă țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
săbii Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei; măciucă = bâtă (băț, baston, ciomag) Îngroșată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
care îl cunoaște pe Ion Chelcea: „L-am văzut atunci și pe Chelcea, lucrând și el cu o ușurință de necrezut, uimitoare mai ales pentru că lucra în lumea țiganilor. Era întotdeauna binedispus, purta un pantalon strâmt pe el, ca niște ițari” (p. 61). La facultate l-a avut ca profesor și pe D. Gusti care „strânsese în mintea lui o întreagă bibliotecă. Îți scotea autorii ca de pe fișe, autorul cutare, lucrarea cutare, tot ce vrei și mai știa și detalii din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune incomode, dar, pare-se, de sorginte dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și ițari, dar cu adidași în picioare... De-abia în al doilea rând vine meniul, care nu oferă nici o surpriză: ciorbă de burtă, mămăligă, sarmale, ceafă de porc la grătar, toate preparate fără nici un pic de inventivitate din partea bucătarului, meritul său fiind
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]