332 matches
-
E., Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003; 112. Simion, E., Întoarcerea autorului, Editura Cartea românească, București, 1981; 113. Sonneson, G., That There Are Many Kinds of Icon Signs în International Journal for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998; 114. Spridon, M., Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984; 115. Spridon, M., Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994; 116. Stanzel, F. R., Die typischen Erzählsituationen
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mediul originar al diferențelor. 173 Cf. Mircea Eliade, Comentarii la Legenda Meșterului Manole, în ediția citată, p. 422 174 Camil Petrescu, Parafă... în vol. Patul lui Procust, ediția citată, p. 299 175 G. Sonneson, That There Are Many Kinds of Icon Signs în International Journal for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998, p. 32 176 Cf. Ch. Sanders Peirce, Ecrits sur le signe, Editura Flammarion, Paris, 1970, p. 11 177 Fereastra este, după o tradiție care datează din Renaștere, o metaforă a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
revarsă/ pe ochii mari, bătînd Închiși/pe fața ei Întoarsă” Își găsește ca Într un speculum dublul chaucerian. De unde se poate concluziona că În cadrul imaginarului colectiv tehnicile și modalitățile de expresie converg către un același centru ordonator de sensuri și iconuri. Intre eminescianul ochi Închis afară dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este realizată de mai vechea scolie biblică unde ni se relatează „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.” Iov
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
contextul preciziei oferite de aplicarea dimensiunilor, combină precizia dimensionala cu flexibilitatea modelarii spațiale pentru a accelera proiectarea și a scurtă timpul necesar implementării produsului pe piață. 1.1.1 Module cuprinse în Solid Edge ST3 Pornirea programului se face din icon-ul de pe desktop, creat la instalarea programului său din Start/All Programs/Solid Edge ST3. La deschiderea programului, apare fereastră inițială, fereastră organizată pe secțiunile Create, Tutorials, Recent Documents și Favorite Links și din care vom deschide modulul care ne
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
fișierelor aflate în lucru sau a ultimelor fișiere lucrate pentru a le revizui. Secțiunea Favorite Links permite lansarea browser- ului de Internet, pentru a accesa o anumita pagina. 1.1.2 Funcțiile mouse-ului și tastele utilizate Pentru acționarea meniurilor sau iconurilor se utilizează mouse-ul. Comenzile executate cu mouse-ul sunt: - Selectarea elementelor click-buton stânga; - Selectarea opționala a mai multor elemente tasta Ctrl + click-buton stânga; Selectarea elementelor aflate într-o zonă de lucru (fence) click-buton stânga și deplasarea mouse-ului cu butonul apăsat, în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
mai multor elemente tasta Ctrl + click-buton stânga; Selectarea elementelor aflate într-o zonă de lucru (fence) click-buton stânga și deplasarea mouse-ului cu butonul apăsat, în zona selectata care poate fi dreptunghiulara sau poligonala; - Selectarea meniurilor și comenzilor; - Acționarea butoanelor și iconurilor de comandă; - Selectarea și tragerea elementelor selectate (drag); - Acționarea obiectelor legate Dbl-click; - Tasta Shitf + buton mouse dreapta realizează rotirea interactivă a modelului; comandă este echivalentă cu deplasarea mouse-ului având rozeta apăsata; - Tasta Ctrl + buton mouse dreapta realizează un zoom dinamic
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
meniuri sau de butoane. În plus, comenzile conținute în meniu, sunt specifice fiecărui modul în care lucrăm sau pot fi adăugate, scoase sau așezate la dorința, prin apelarea comenzii Customize din bară de titlu a programului - săgeată de derulare de lângă icon-ul Open. Se accesează opțiunea Customize the Ribbon și în fereastră deschisă, apăsam Radial Menu. Aici, prin Drag & Drop, tragem comenzile dorite din fereastră All Tabs în inelul și pe poziția dorită din meniul radial. Meniul Radial se customizează în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
Ribbon și apoi Quick Acces, pentru a adaugă alte comenzi în bară de titlu. Ribbon Bar - afișează toate comenzile cuprinse în meniurile programului, se schimbă de la meniu la meniu și de la modul la modul, fiind organizată pe secțiuni ce grupează iconurile unor comenzi și ușurează căutarea unei comenzi anume de către proiectant, fără să mai fie nevoie să parcurgă toată lista meniurilor clasice. Butonul aplicației - echivalentul butonului File, permite apelarea funcțiilor clasice ale programului, deschidere fișier nou, salvare, printare, dar cuprinde și
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
și orizontală. Pentru aceasta, ne vom raporta la o fată a flanșei pătrate de la bază, vom bloca acel plan, îl vom orienta cu Ctrl+H și apoi ne vom deplasa cu cursorul pe mijlocul segmentului fetei superioare. Cand va apărea icon-ul specific (punct pe element), apăsam de două ori tasta M, pentru a specifică faptul că dorim să introducem două cote față de acest punct - de mijloc. În casetă activă vom introduce 0 (distanță față de mijloc) și în cea inactiva, în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
de dialog Solid Edge Material Table. Toate studiile definite pentru un model sunt afișate în stil ierarhic, în fereastră Simulation. Notă: Studiul activ, este aprins în albastru. Putem activă un alt studiu, dând click pe nodul/intrarea sa în fereastră. Iconul , din dreptul intrării în fereastră Simulation, a studiului respectiv, arată stadiul acestuia - la început este colorat în verde doar primul cuadrant, în funcție de evoluția studiului, colorându-se și ceilalți cuadranți, dar în sens orar. După cum am văzut deja în Ribbon
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
și stupid... Ceva transpărea, totuși, dincolo de ecranul auriu și neted, altfel nu se explică misterul durabil al legendei acestei actrițe, a cărei carieră nu s-a remarcat nici prin durată, nici prin succes, dar care a trecut rapid în rîndul icon-urilor, eclipsînd multe alte figuri cu un palmares autentic. Cert e că farmecul acestei negre poezii revărsate de rîndurile lui Simon Liberati se stinge greu și undeva, cumva, întrebări crepusculare prind contur, ca în neliniș titoarele filme ale lui David
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Londra, au propulsat scrierea autorului irlandez printre cele mai durabile producții înfricoșătoare din istoria literaturii. Portretul lui Dracula, ucigaș și seducător, îndrăgostit și damnat, a devenit un bun comun, exploatat în medii artistice diverse și elevat la nivelul unui adevărat icon cultural modern.44 Mixtura în proporții indiscernabile de eros și thanatos, de senzualitate și pericol au întreținut mitul poveștii ca atare, astfel încât prelucrările nu au nevoie de foarte multe adaptări pentru a-și scutura impresia de inactualitate. Phyllis A. Roth
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a unei état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul întregului. Cu toate acestea, o parte din picturile lui Moreau conțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întoarcerea refulatului. Ipostaza femeii ca femme fragile nu constituie atât o contrapondere iconografică a femeii fatale, cât mai degrabă un complement al ei, ambele devenind fațetele unui dezechilibru al psihismului abisal, având ca expresie isteria. Există pe de altă parte iconuri ale unei feminități intens spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine. Faptul echivalează cu încercarea de a proiecta un rol prestigios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui. Credem că este permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăzmuite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În fundal avem o pădure, un decor mai degrabă neutru, dar care în pictura unui Arnold Böcklin, precum Pădurea sacră, care-i servește de model lui Loghi, dobândește semnificația unui loc sacru, loc de desfășurare a unor rituri păgâne. Acest icon decadent al fetei care poartă în locul sexului un craniu, simbol al morții ridicată la puterea malefică a sexualității, se regăsește și în literatura finiseculară, iar Catherine Lingua îl semnalează în romanul decadent al lui Jean Lorrain, Domnul de Phocas (1901
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a Europei. Noile tipare de cultură populară americană sunt exportate în Europa și în diverse părți ale lumii ca replici subversive, ironice sau carnavalești ale modelelor europene care le inițiaseră. Supereroul modern, fie că este uman, fie că este robotizat, iconuri feminine contemporane precum păpușa Barbie sau Madonna, tiparul vampirului Dracula, personificare a răului în general sau impersonare a laturii întunecate din noi înșine sunt descrise în cartea Adinei Ciugureanu ca replici moderne, secularizate ori androgine ale modelelor arhetipale sacre, mitice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
astfel descrisă ca formă de reciclare voită a tiparelor culturale europene, dar și ca formă de autocitare ironică, subminantă. Ne-am putea întreba de ce americanii s-au preocupat de fragmentarea sau dezorganizarea unor forme culturale stabile pentru a obține noi iconuri, clișee și reproduceri. Răspunsul pe care îl propune Efectul de bumerang este dubla influență a culturii industriale și a interesului crescând al oamenilor pentru experimentarea plăcerilor materiale și distracția populară, într-o societate a cărei creștere economică și bunăstare generală
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-ul este menit să reprezinte o anume cultură de masă și un anume stil de viață, al căror studiu este crucial pentru înțelegerea caracterului centrifugal al culturii populare americane și a impactului acesteia asupra culturii europene. În mod similar, studiul iconurilor, cόpiilor și tiparelor noi de cultură americană este relevant pentru înțelegerea unor forme sau manifestări recente de cultură locală. Când am scris această prefață, în 2002, am avut convingerea că Efectul de bumerang nu va trece neobservat și că sintagma
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culturii populare se găsesc miturile, credințele și valorile unui popor sau ale unei comunități, care, potrivit cercetătorilor, formează "grila culturală" prin care națiunea sau comunitatea este validată. Casa este structurată pe două etaje: primul, "etajul artefactelor", include obiecte și per-soane: iconuri, stereotipuri, eroi, celebrități, reale sau imaginare. Etajul doi este reprezentat de manifestările reale ale "obiectelor și persoanelor" prin artă și ritualuri cotidiene. Acoperișul clădirii semnifică viața de zi cu zi a oamenilor, în care se experimentează concret forme mai mult
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
existenței noastre cotidiene. Ce alt motiv am avea să transformăm personajele reale sau imaginare în celebrități sau eroi și să le cultivăm în acest mod, dacă nu identificarea lor cu valori fundamentale ale existenței umane? Ce ne face să creăm iconuri și idoli și să ținem la loc de cinste simple obiecte despre care credem că îi reprezintă (ca, de exemplu, accesorii ale cântăreților rock, poze sau obiecte ce ne amintesc de staruri de cinema)? Imaginile și idolii pe care ni
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iconic al Americii exact cum se vede pe sine pură, imaculată pe fundalul întunecat al spațiului, nobilă și aducătoare de pace cu puterea de a-și sprijini credințele cu acțiuni, deschizând mereu calea cu un pas înaintea noastră 15". Alte iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pas înaintea noastră 15". Alte iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe ale Americii: mașinile și cărțile de credit. Ambele produc iluzia de mișcare și libertate financiară nelimitată. Înrădăcinate în credința puternică în libertatea individuală, aceste două imagini creează foarte bine contextul pentru unul dintre cele mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
chiar și Frankenstein al lui Mary Shelley, care este trecut de obicei la categoria monștri, prezintă câteva din caracteristicile vampirului. * Dracula este însă cel care stabilește o nouă "tipologie", urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat icon al culturii populare din secolul al XIX-lea71. Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului de tip byronian sau gotic și ceea ce numim femme fatale, îmbrăcate într-o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culture), ca de-mistificare ori "creolizare" a modelelor culturale, astfel încât să se potrivească gustului general al maselor? Capitolul 4 Fecioara-martir și doamna agresivă O componentă importantă a "etajului artefactelor" (etajul unu al casei culturii populare) este, potrivit lui Nachbar și Lause, iconul 107. Acesta este expresia credințelor și valorilor pe care le presupune baza edificiului casei culturii populare și împarte spațiul primului etaj cu "eroii și celebritățile", cele-lalte două categorii majore din clasa artefactelor. În capitolele anterioare, am discutat despre dezvoltarea eroului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]