726 matches
-
stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru sine și prin sine, ci prin voința Creatorului său și pentru semenii săi. Dependența de Dumnezeu
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
Bastardul Moto: „Nu te învinovăți pentru ce s-a întâmplat în trecut!”. Se chircea pe priciul de lângă soba încinsă și văruită cu grijă în alb și-și domolea imaginația debordantă înlocuind învălmășeala din clișee cu emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu ca pe o sleire așteptată ci ca pe încărcare de energie voluptuoasă, ambițioasă, dătătoare de speranțe. Atunci, în prezentul acela, făcea exerciții de memorie, nici nu-și mai căina
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
de 7 Septembrie, la ora 6 pm, la Crowne Plaza Time Square Manhattan, 1605 Broadway, 4th floor (Broadway Ballroom). Această nouă colecție a designerei românce are ca sursă de inspirație Muzeul de Artă Universală. Creatoarea proiectează, în creații unice, elemente iconice din istorie, civilizație și artă. Alexandra Popescu-York evocă în creațiile sale o multitudine de civilizații și artiști din toate timpurile. Ea acordă o atenție deosebită în această nouă colecție Egiptulului și Greciei Antice, ca perioade istorice de referință. Arta triburilor
ALEXANDRA POPESCU-YORK LA COUTURE FASHION WEEK 2014 DIN NEW YORK de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362175_a_363504]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. Ceaușescu, Ilie; Constantiniu, Florin; lonescu, Mihail E., 23 août 1944: 200 jours en levés à la guerre, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. Chiper, loan; Constantiniu, Florin; Pop, Adrian, Sovietizarea României. Percepții anglo-americane, București, Editura Iconica, 1993. Ciorbea, Valentin, "Aspecte privind contribuția Dobrogei la mișcarea de rezistență (1940-1944)", în Revista de Istorie, nr. 7, iulie 1984. Cretzianu, Alexandru, Captive Rumania. A Decade of Soviet Rule, Londra, 1956. "Din documentele rezistenței", în Arhiva Asociației foștilor deținuți politici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se remarcă o oscilație între a reflecta respectarea normelor recunoscute și a fi original, atipic în actul comunicativ; astfel, subiectivitatea locutorului se manifestă în alegerea manierei de a transmite un anumit mesaj, în codul valorificat de exemplu, cuvinte sau elemente iconice; mesaj verbal sau gestual, prin intermediari tip melodie, secvență de film etc. Dintr-o perspectivă similară, pe aceeași axă se situează subiectivitatea interlocutorului, concretizată în însăși atitudinea pe care acesta o manifestă față de mesajul care i-a fost transmis într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jocuri de construcție; bidimensionale: planșe, jetoane, diapozitive, filmulețe, desene; simbolice: mulțimi, scheme, buline, floricele, mașinuțe-,,stimulente", tabele etc., încadrabile, de asemenea, în tipologia 230: modele obiectuale: jucării, corpuri geometrice (caracterizate printr-un grad mare de similaritate cu elementul real); modele iconice: machete, mulaje, scheme; modele simbolice: formule, scheme bazate pe convenție (plusuri, minusuri, bila albă, bila neagră prin convenție asociată pozitivului, respectiv negativului) etc. ( În activitățile de educare a limbajului desfășurate în etapa preșcolarității, metoda modelării ia forme specifice prin: reprezentarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
principal purtător de informație în cadrul comunicării" (Cerghit 2006: 111). 154 Cerghit 2006: 112 sunt aici prezentate și metodele de comunicare interioară (reflecția personală, experimentul mintal), pe care însă nu le asociem ca metode didactice etapei preșcolarității. 155 Metode intuitive sau iconice vezi și Boca-Miron/Chichișan 2002: 49, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17 etc. 156 Cerghit 2006: 114 sistemul metodelor de predare-învățare în reprezentare grafică. 157 Vezi și Secrieru 2004: 230-232. 158 Ezechil 2003: 54-55. 159 Boca-Miron/Chichișan 2002: 57, Voiculescu 2003: 74-75. 160
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentărilor verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care le au termenii (semnele dintr-un text, ca o emisiune de televiziune) pot fi evaluate intensitatea pozitivității violenței (să spunem, folosirea violenței pentru a pedepsi și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
înăuntrul său), dar și pe acela de a lăsa să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să scoată monstrul din „vizuină”, Tezeu trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert în reprezentarea iconică a lui Bathycles (legarea Minotaurului) este subînțeles în relatarea lui Malalas, iar ceea ce este cert la acesta din urmă (sacrificarea Minotaurului în afara Labirintului) este subînțeles la Bathycles. Mă pot încumeta acum să încerc să reconstitui o posibilă formă arhaică a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aici și interdicția queipus în Peru (sforicelele cu mesaje), controlul codexurilor pictografice în Mexic și deseori distrugerea lor. Fiindcă istoria mîntuirii creștine nu este compatibilă cu un spațiu fără sus și jos, fără început și sfîrșit al simbolizării aztece, spațiu iconic, polisemic, în acord cu o concepție ciclică asupra timpului. Ea cere o transcriere liniară, și deci fonetică. Prin urmare, alfabet latin. Cine nu alfabetizează, nu linearizează, în concluzie nu evanghelizează. E o chestiune de bun-simț. Pentru ca un mesaj să aibă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
culturii de ecran, intuitivă și senzorialo-motrice. Marea Ființă nu mai este Omenirea, ci Planta, bulă divinizată, totum fetișizat, subiect de drept comun ("la grande Matrie" a lui Edgar Morin). Cînd se devalorizează linearul, valorile istorice intră în degringoladă. Cînd revine iconicul, natura și grația merg mînă în mînă. Platon disprețuia scrierea și istoria. Zeul Pan nu și-a spus ultimul cuvînt, Atena îi poate urma Ierusalimului. Metoda ecologică freamătă oare ca o Bună Vestire? Un alt ciclu urmează să fie reparcurs
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în Grădini cu râuri, în lăcașul Adevărului, la un Rege Puternic.” (GG) Este perceput ca un sinonim al lui Qadr - apare o dată în expresia în care se întâlnește acesta: ‘al" kulli šay’ muqtadir (18, 45/43), însă o formă iconic motivată (este mai lungă). Baghd"d consideră că nu poate fi folosit decât cu referire la All"h100. Apare asociat cu Malik (54, 55): „Rege Puternic”. Semnificații de bază: are capacitatea de a înfăptui și de a stăpâni toate. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
distribuite pe CD-ROM și dischete; Înregistrări multimedia destinate Învățării diferitelor conținuturi (discipline), ceea ce presupune anumite competențe de integrare a acestora În activitățile de predare/Învățare, adică: anumite abilități specifice de manipulare a informației și de comunicare; cunoașterea multiplelor limbaje (simbolice, iconice, limbaje de programare, simbolistica culorii etc.); cunoașterea potențialului informativ și formativ (pedagogic) al IAC; avantaje și limite; abilități de design al materialelor-suport complementare softurilor și - asigurarea resurselor (componentelor) orgware, adică adoptarea unor norme organizatorice și metodologice vizând un modus operandi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unui lexic. Mitul propune un limbaj, dar acesta stă mai presus de orice expresie lingvistică. În acest fel, Platon a fost constrâns să introducă o unitate intermediară între semnificat și imaginea semnificantă pentru a asigura relații nearbitrare la nivelul comunicării iconice. El operează aici, pe un alt registru, în manieră gnostică, introducând intermediarii. Imaginea mitică este o realitate intermediară care se mișcă relativ liber între oameni și zei. Levi-Strauss vorbește despre o mare unitate constitutivă numită mitem care are, în plan
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caz, trecută și înregimentată la capitolul „divertisment”. Imaginea este, în această viziune, un detaliu ludic al existenței. Totuși omul occidental se naște și moare înconjurat de imagini care îi conduc opțiunile de-a lungul întregii sale existențe. „Importanța acestei «manipulări iconice» (relativă la imagine) nu îngrijorează încă; și totuși de ea depind celelalte valorizări, incluzând-o pe aceea a manipulărilor genetice.” Care este, la drept vorbind, esența acestor manipulări și care pot fi consecințele lor imediate la nivelul cotidianului? Ne lovim
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
așa cum este Dominique Quessada pare prins în această capcană. Într-o lucrare care propune o analiză a funcționării și efectelor publicității confruntate cu proiectul platonician, acesta se face vinovat de o înțelegere deficitară a codajelor la care invită orice orizont iconic. Reiterăm aici ideea conform căreia în tradiția Academiei conceptul de eikôn are un înțeles mult mai larg decât cel acreditat prin conotațiile sale moderne. Această manieră de a privi lucrurile creează o impresie de identitate, cât se poate de falsă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a celui vizual refuzând să recunoască semnului vizual un statut semiotic deplin, cu argumentul că în cazul reprezentărilor vizuale, demersul semiotic nu e aplicabil decât unui ansamblu, unui tablou. Se poate reproșa aici lui Eco o neatentă tratare a semnului iconic, care este în mod nepotrivit identificat cu semnul vizual. Mai bogat în sensuri și mai penetrant în planul conștiinței este iconicul. Căci, spre deosebire de intelect, ochiul nu-i refuză sensului nici un glisaj. În plus, în virtutea experiențelor istorice, omul percepe limba ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu e aplicabil decât unui ansamblu, unui tablou. Se poate reproșa aici lui Eco o neatentă tratare a semnului iconic, care este în mod nepotrivit identificat cu semnul vizual. Mai bogat în sensuri și mai penetrant în planul conștiinței este iconicul. Căci, spre deosebire de intelect, ochiul nu-i refuză sensului nici un glisaj. În plus, în virtutea experiențelor istorice, omul percepe limba ca pe un fel de metainstituție, un mediu al propagării puterii sociale și al dominației. Din start se poate vorbi de un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din această incompatibilitate: sufletul vine cu un adevăr care se naște cumva împotriva limbii. Totuși, el are ceva de spus. Cum poate deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală? Ce conexiuni simbolice suplimentare și inaccesibile logos-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul ispitit de idei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fapt mult mai multe în comun decât crede Umberto Eco. Celebrele speech acts, concept tradus cu oarecare superficialitate prin „acte de limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întrunească un cât mai larg sufragiu. Teama lui Platon față de efectul destructurant al producțiilor și artelor novatoare se explică tocmai prin această „teamă” civilă față de criterii noi asupra cărora este dificil de păstrat un control politic. Mai mult decât cuvântul, iconicul poate fi un vector de sporire a libertății: totuși în absența unei sintaxe, a unor canoane interpretative, imaginile pot da naștere unor entități semantice mult diferite pentru una și aceeași entitate suport. Imaginile vizuale se combină mental mult mai ușor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură sintactică și din cerința de consistență logică. Numai aici aflăm explicația justă a „egiptomaniei” platoniciene, a înclinației sale accentuate pentru canonism și schematism. Conectarea produsului iconic la o pedagogie convergentă a virtuții permite un anume control al interpretărilor. Și tocmai din acest motiv, fie că ne place, fie că nu, Platon nu era un adept al democrației. Gramatica limbajului e, oricum am privi lucrurile, mult mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
reciprocă. În ordinea complexității lor, putem distinge: a. Modalitatea activă realizată prin acțiune, prin manipulare liberă, prin exersare (indispensabile în formarea priceperilor și deprinderilor, dar și în achiziționarea primelor cunoștințe). Ea caracterizează cunoașterea din primii ani ai vieții. b. Modalitatea iconică bazată pe imagini, mai ales vizuale, fără manipulare efectivă (punctul maxim al dezvoltării acestui mod de cunoaștere s-ar afla între 5 și 7 ani). c. Modalitatea simbolică, atunci când simbolurile (cuvintele sau alte semne convenționale) înlocuiesc imaginile (Bruner, J., pp.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cercetători români ai segmentului de teorie literară privind postmodernismul și ideologiile tehno-culturale apărute pe suportul fluid al acestuia. Noțiuni pentru studiul textualității virtuale (2002) este o introducere densă în hyper-text. În Videologia (2003) este documentată și chestionată „relația dintre structurile iconice ale prozei postmoderne și posibilele lor modele bio-tehno- științifice ale postmodernității, de la cele mentale/ logice la cele mediatice”. SCRIERI: Ficțiuni (volum colectiv), București, 1992 ; Întâmplări din orășelul nostru, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1993; Alexandru, pref. Mircea Martin, București, 1998
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
transforma în opinii (și acțiuni) de o direcție sau alta (pro sau contra). Noțiunea „opinie publică” arată nu numai că este vorba despre opiniile unui public, ci și că opiniile sunt exprimate public. Exprimarea se face verbal (scris sau oral), iconic (afișe, obiecte simbolice) sau pe planul acțiunilor deschise (în special demonstrații). Să consemnăm însă că la baza opiniei publice exteriorizate stă opinia publică latentă. Întruchiparea opiniei publice latente în cea manifestă (exprimată) depinde de gradul de cristalizare a opiniilor, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]