305 matches
-
în această ordine - notorietatea, alergând pe culoare diferite, dar păstrând amintirea și solidaritatea blockstart-ului comun. Pe Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu îi găsim grupați în numărul dedicat de revista "Dilema" lui Eminescu, semnând texte de aceeași categorie ("iconoclaste"), chiar dacă nu și de același calibru. În schimb, Svetlana Cârstean a avut neșansa de a deveni personaj în romanul autoficțional și mizerabilist (gurile rele spun chiar: mizerabil) Luminița, mon amour al fostului soț, Cezar Paul-Bădescu. După un lung și destul de
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
aibă soarta tuturor relicvelor conceptuale care mai plutesc încă mentalul colectiv: îngroparea în cimitirul elefanților și pomenirea ei, cu reculeasă seninătate, ca drept un exemplu de eșec speculativ. Paradoxul pe care ți-l prilejuiește citirea cărții este că, în ciuda fermității iconoclaste cu care Rorty refuză adevărului orice semnificație reală, cititorul nu se poate împiedica să nu-l simpatizeze pe septuagenarul distrugător de idoli. Căci, spre deosebire de militantismul focos cu care prozelitul Engel apără dogma adevărului, Rorty are ceva din resemnarea liniștită a
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe o nouă concepție despre naționalitate, adversă și chiar iconoclastă la adresa identității naționale românești constituită în decursul secolului precedent. 3.4.3. Concepția despre naționalitate Istoria românească, din 1848 și până după cel de-al Doilea Război Mondial, a evoluat sub semnul ideii naționale. Înrădăcinată în mișcarea revoluționară inițiată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să înfrângă dorința și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii au fugit de la Constantinopol spre țări deschise și libere: în Arme‑ nia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, ceea ce contribuia la răspândirea artei bizantine. La Roma, unde papii ofereau azil politic refugiaților, erau în acea epocă zece
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
treilea moment corespunde constituirii fizice moderne de Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
valorii imaginii și chiar a funcției sale simbolice, care se bazează pe un proces de remitizare, de depășire a scientismului, un fel de "Muzeu imaginar" ca mod virtual de reechilibru. Spațiul occidental este chemat să cunoască "gândirea critică". Între tendința iconoclastă a vechii civilizații și supraabundența imaginii, specifică actualei civilizații, trebuie să existe o modalitate prin care funcția imago-ului să devină creatoare, în sensul unei deschideri spre umanismul interdisciplinar. De aceea, ne punem întrebarea firească dacă imaginile sunt generatoare de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de instabilitatea ortostatismului privitorului (Science, 290, 1299). Filtrele joase numite și stereooarbe (strat subțire de vopsea) au fost utilizate și de Rembrandt 16 Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) filosof, filolog, poet și compozitor. Întreaga filozofie a lui Nietzsche este o viziune iconoclastă: a) a lui Dumnezeu (Gott ist tot - "Dumnezeu este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a coerentului, care este un paradox; e) a rațiunii kantiene, care este un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
limbaj comun cu societatea și o sumă de reflexe de gândire, care se transmit și se fixează în imaginarul colectiv sub forma unor mituri sau a unor figuri simbolice. Conform acestei viziuni, unele teorii in nuce despre politic din textele "iconoclaste" ale anticilor (spre exemplu la Platon modelul și principiile de organizare a cetății) pot fi tratate drept structuri cu substanță imaginativă, dar și drept proiecte parțial posibile (nu neapărat viabile). În imaginarul colectiv poate ajunge apoi, prin cunoașterea teoriei respective
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
că substanțial era diferită de aceasta a dus la relativizarea și chiar la contestarea capacității ei de "probare" a obiectului, a experienței și a cunoașterii. De aici, acuzația care a planat asupra ei, în plan filosofic, apoi spiritual (la mișcările iconoclaste vom reveni în capitolul final), de înșelătorie a simțurilor și a gândirii, până la urmă și a credinței. Din cauza că se înrudește pe de o parte cu fantasma (ca viziune, somn sau fantezie), dar și cu ideea (ca reprezentare la nivelul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oglindit de mărturii, este el însuși un testimonial cu rol antropologic, istoric, sociologic, cultural și spiritual. Ceea ce interesează însă în mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diferență de cel al imperiului bizantin, spațiul românesc nu a cunoscut confruntările sau dezbaterile ideologice și teologice în jurul imaginii sacre. Preluarea de către români, parțială și selectivă, a codurilor de mentalitate de tip bizantin, se săvârșește foarte târziu față de momentele crizei iconoclaste și nimic din polemica respectivă nu răzbate până în civilizația lor. Ca atare, imaginarul în sine nu traversează crize legate de forma și de substanța sa (în măsura în care cultura locală a vremii nu a dezvoltat o pictură laică de seamă, nici nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele două secole. Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și religios) al acestui depozit ordonat de imagini și de coduri de mentalitate se pierde. De la raționalism și pozitivism, ambele iconoclaste (despărțite de copleșitoarea stilistică vizuală, în primul rând cu motivație religioasă, a artei baroce), civilizația europeană deprinde și afirmă un alt tip de gândire: științifică și, disimulant (încă), ne-religioasă. Imaginarul se diferențiază astăzi în funcție de palierele culturale cu care interferează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și gramatica imaginarului. Structurile de mentalitate, la nivelul comunității, vor fi respectate timp de încă două secole (până în contemporaneitate), iar ierarhiile politice, viața politică, angrenajul retoric răspund și în momentul de față, pe alocuri, unor reprezentări medievale ale puterii. Atitudini iconoclaste Prăbușirea civilizației grecești, a imperiului lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și instituționalizarea lui, ruptura dintre Bizanț și Roma în secolul IV, reluată apoi în diferite forme până în secolul XI, triumful Islamului, cruciadele au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și Roma în secolul IV, reluată apoi în diferite forme până în secolul XI, triumful Islamului, cruciadele au fost tot atâtea momente de răscruce, și pentru istoria imaginii, și pentru structurile puterii, reflectate deopotrivă în imaginarul politic și religios. Celebra criză iconoclastă din Bizanț, depășită în secolul IX, își va spune cuvântul mai târziu în istoria mentalităților și a artei occidentale, imediat după descoperirea scrierilor lui Aristotel de către scolastica medievală în secolul XII. De aceea, când Averroes de Cordoba îl traduce pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în secolul XVIII empirismul factual, prin David Hume și Isaac Newton, care afirmă o altă "opoziție" față de imaginar, faptul, antonim al confuziei, delirului, iraționalului și fantasmelor onirice. Derivat din percepție sau produs al observației
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
afirmă o altă "opoziție" față de imaginar, faptul, antonim al confuziei, delirului, iraționalului și fantasmelor onirice. Derivat din percepție sau produs al observației și al experimentului, faptul poate fi și un eveniment, precum cel istoric. În Secolul Luminilor, istoria înregistrează frenezia iconoclastă a oamenilor de știință, care își stabilesc o limită de nedepășit (prin filosofia lui Immanuel Kant) între ceea ce poate fi explorat (lumea fenomenului) de către percepție și intelect, cu resursele rațiunii pure, și ceea ce nu poate fi niciodată cunoscut, tărâmul marilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu poate fi niciodată cunoscut, tărâmul marilor și insolvabilelor probleme metafizice (moartea, "lumea de dincolo", divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii, pentru ca sunt un factor antinomic al rațiunii. Din factualitatea empiriștilor și rigoarea iconoclastă a raționalismului clasic reies în secolul XIX pozitivismul lui Auguste Comte și filosofia istoriei. Scientismul (adevărul unic este doar cel probant prin metoda științifică) și istorismul (cauzele evenimentului istoric sunt doar manifestările materiale) constituie alte două modalități de ignorare a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
resimțit atât de puternic în atitudinea generală, încât formele publice ale spiritului artistic (arhitectura, sculptura, arta decorativă) au fost reduse, prin politicile financiare ale cetății, la cele mai riguroase și simple expresii. Pe de o parte, aceste extreme ale atitudinii iconoclaste din cultura și din civilizația occidentală au făcut posibilă dezvoltarea științelor și integrarea lor treptată în exercițiul scolastic și în cunoașterea comună, precum și a efectelor lor tehnologice; pe de altă parte, încercarea de diminuare a rolului imaginarului în filosofia și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la o altă ipostază a europocentrismului, triumfalist și superior ca mentalitate față de restul culturilor lumii (depreciativ numite prelogice, primitive și arhaice). În realitate, gândirea "fără imagini" a coexistat cu manifestările plenare ale imaginarului; nici politicile concrete, nici religiile sau filosofiile iconoclaste nu au reușit să împiedice spiritul creștin să-și reprezinte vizual sacrul sau să recurgă la variatele forme de credință populară, compensatorii în relație cu ideologiile oficiale. Paradoxul imaginarului european vine tocmai din natura sa (fenomen mental, dar și înmagazinat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mișcări de contestare violentă a iconoduliei. Ființa proiectează/se proiectează în imagine și tot ea își distruge oglindirea, pe care o resimte ca fiind imperfectă, dar mai ales periculoasă prin capacitatea ei de a crea halucinații, uneori complet distructive. Religiile iconoclaste dezvoltă în mod compensatoriu structuri ale imaginarului laic, refuzând nu imaginea în sine (mentală sau vizuală), ci doar imaginea divinității și "pervertirea" sensului cuvântului sacru. Nici măcar prevalența scrisului nu a diminuat forța imaginii, pentru că ea supraviețuiește tocmai prin cuvânt, fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în funcție de factori zonali, temporali, culturali etc. De aceea, conceptual, apare ca un gen proxim cu numeroase diferențe specifice; în anumite circumstanțe, ele dau un caracter paradoxal formelor pe care imaginarul le ia. În ciuda tuturor atacurilor ideologice sau raționaliste din perioadele iconoclaste, imaginarul colectiv a continuat să se manifeste și să se îmbogățească; chiar dacă imaginea religioasă a fost retrasă și negată, temporar sau definitiv, din clădirile de cult, funcția imaginației și mentalitățile care susțin imaginarul s-au manifestat permanent. Oare afirmarea și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
parte dintr-un studiu pe care l-am publicat sub titlul: "Imaginarul identitar românesc, între visul basileic și realitățile locale". Mesina (coord.), Discursul identitar la români 125-50. 20 Oikonomia: concept discutat de Marie-José Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei iconoclaste bizantine (secolele VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării (imaginea naturală a divinului) și a icoanei (imaginea artificială) cu planul politic creștin de gestionare a bunurilor terestre de către instituția imperială și ecclesie. Conceptul este fundamental pentru constituirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]