753 matches
-
simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională, include în conca altarului pe Maica Domnului „Platytera” flancată de doi arhangheli, de doi regi (David și Solomon) și doi profeți (Zaharia și Ieremia), iar în registrul inferior șase ierarhi liturghisitori
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în lumina lui Iisus Hristos s-a menținut împreună cu isihasmul și spiritualitatea filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
din stațiunile balneare climaterice din Ardeal. Stațiunile principale din Vechiul Regat, Basarabia și Bucovina, București 1921. Dan Zamfirache Berna 2012 Ankara 2015 Dacă tot ați găsit răgazul necesar pentru a zăbovi câteva clipe peste această lucrare - în fapt o reprezentare iconografica a unui Călimănești de altădată - atunci trebuie să aflați că respectiva monografie se bazează pe cărțile poștale ilustrate emise într-o epocă pe care putem să o considerăm de pe acum deja revoluta, adică pe ceea ce noi numim îndeobște cartofilie. Ea
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
fundamentale ale Ministerului Culturii. (2) Criteriile și punctajele aferente în baza cărora are loc selecția/finanțarea proiectelor editoriale sunt următoarele: Nr. crt. Denumirea criteriului Punctajul maxim 1. Valoarea și ponderea conținutului cultural al revistei 30 Echilibrul dintre expresia textuală și cea iconografică 10 Coerența structurii și calitatea conținutului edițiilor/numerelor care alcătuiesc proiectul editorial propus 10 Publicarea de recenzii 10 2. Notorietatea revistei 10 3. Originalitatea sau raritatea produsului editorial 15 4. Continuitatea periodicului și tradiția 10 5. Tirajul și/sau media vizualizărilor, pe
SCHEMĂ din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287805]
-
cca 4-6 m mai jos decât în prezent acum cca 1600-2000 ani - rezultând în vestigiile construite submerse cunoscute ale orașelor antice Callatis, Tomis, Histria, Orgame/Argamum - cartarea acestor vestigii ar trebui continuată; ... – traficul naval comercial și militar antic - documentat epigrafic și iconografic în această parte a țării - a generat complexe arheologice închise de tip epavă (unele dintre acestea fiind confirmate prin cercetări arheologice sau evidențieri de altă natură); ... – procesul geologic de formare al Deltei Dunării conduce la ipoteza că există vestigii construite
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
remarcabilă, Carmen Voisei a absolvit Facultatea de Artă din Iași la clasa pictorului Ilie Boca și Facultatea de Psihologie a Universității Petre Andrei din Iași unde a și rămas un timp ca asistent universitar. Câțiva ani buni a făcut pictură iconografică și decorativă la New York, dar a și tradus din poeziile sale, iar americanii i-au răsplatit corect munca și talentul. Calificarea în finala celebrului concurs organizat de THE NATIONAL LIBRARY OF POETRY, i-a adus premierea poemului TENDER AUTUMN care
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
artistică). Întrucât imaginea artistică se bazează o configurație structurală autonomă și pe o viziune cognitiv-existențială la nivel individual, noi propunem, pentru percepția și analiza operei picturale, doar activarea a trei coduri esențiale: 1) coduri senzoriale; 2) coduri iconice; 3) coduri iconografice. Acestea au valori denotative și conotative corespunzătoare. În genere, opera de artă, indiferent de gen, stil, epocă sau calitate, include trei tipuri de valori: 1) valoare istorică (încadrare sociologică, mentalități, mijloace tehnice, context politic etc.); 2) valoare materială (opera în
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră ar fi arătat altfel. Creștinii de astăzi din această
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
cum s-ar spune cu o favorită expresie a lui Marin Sorescu -, Monografia comunei Brădești, județul Dolj, de Rodica Florescu și Gheorghe Luță, lucrare interdisciplinară întocmită după toate rigorile științifice, conținând o remarcabilă bogăție de informații, de documente, de material iconografic etc., este gata să intre și să ocupe un loc de frunte în marea competiție a monografiilor de localități din România (competiție ce trebuie să fie patronată de incoruptibile, competente și adevărat-național-valahe Guverne, Academii, Ministere ale Culturii etc.). Lucrări ca
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
a reușit a se reda Putnei strălucirea de odinioară, când era „tot cu aur poleită zugrăveala, mai mult aur decât zugrăveală și pre dinăuntru și pre denafară...” (cronicarul Ion Neculce). Abia în 1972, mitropolitul Iustin Moisescu, pe baza unui plan iconografic întocmit de părintele Sofian Boghiu, a binecuvântat proiectul de refacere a picturii din biserica mare a mănăstirii. Cu toată strădania mitropolitului, lucrările au început la 10 iulie 2001, când pictorii Mihail și Gavril Moroșan au trasat primele linii la noua
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
se îndreaptă către mulțimi, cu mâna dreaptă binecuvântând, iar în mâna stângă ține volumenul închis, simbolul Evangheliei; cu toate că privirea se îndreaptă către mulțimi totuși meșterul iconar nu înfățișează fața Mântuitorului din profil, față de noi care Îl privim, ci, potrivit rânduielii iconografice și datorită neîntrecutului său meșteșug artistic el înfățișează fața din trei părți încât cu privirea Sa ne cuprinde și pe noi cei care stăm în fața icoanei. În unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
publicată în 1927, considerată cea mai responsabilă și mai ambițioasă biografie formală de după apariția cărții lui Gilchrist (BCH: 12)71. În 1959, Șir Anthony Blunt, în studiul The Art of William Blake, l-a plasat pe Blake ferm în tradițiile iconografice europene. Publicată tot în 1959, lucrarea lui Mark Schorer William Blake: The Politics of Vision, examinează forțele socio-politice care au contribuit la crearea artei lui Blake. G.E. Bentley Jr. a publcat în 1969 o primă biografie completă, Blake Records, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
credințelor, de comuniune a simbolurilor. În Dacia, imaginea Bunului Păstor de pe unele geme evoca creștinilor episoade din mitologia orfică sau cea a lui Hermes, era popular cultul zeiței egiptene Isis. În provincia nord-dunăreană, figurile fantastice, șerpii au contribuit la fundamentarea "iconografică" și chiar lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al III-lea, a început să se generalizeze și sensul creștin al termenului înger
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1927, interesul revistei pentru domeniul cultural descrește în favoarea politicului și socialului. Sunt însă de remarcat intervențiile lui Ioan Lupaș, Ion Dongorozi, Nestor Urechia, G. Bogdan-Duică, Miron Cristea, Ilie Dăianu. C.p., care apare în condiții grafice excelente, dezvoltă un puternic segment iconografic, reprezentând astfel o sursă importantă pentru imaginile fotografice ale unor oameni de seamă ai timpului. De altminteri, conform intenției de a apărea duminica, revista își păstrează ținuta festivă, de sărbătoare. V.T.
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu Isopescu, Teodor Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune de studii temeinice și bine documentate, însoțite uneori de un bogat material iconografic, se publică articole, note, cronici și recenzii. Unele studii depășesc sute de pagini, având caracterul unor veritabile lucrări monografice. Așa sunt Bucovina în războiul mondial (T. Bălan), Contribuții la istoria cărții și a scrisului în Evul Mediu (N. Grămadă), Istoria
CODRUL COSMINULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
semnate de el însuși, alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în țară, câteva, sau în biblioteci din Rusia, Germania, Polonia, Austria. Rigoarea compozițiilor, fantezia plastică, diversitatea repertoriului iconografic (transpusă în viniete, frontispicii, portrete și autoportrete) fac strălucirea unor piese unicat, împodobite cu anluminurile ierarhului, precum Tetraevanghelul de la 1609, Liturghierul din 1610 și un Apostol (din același an, actualmente conservat la Viena și provenit din fondul fostei Biblioteci Imperiale
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
și, pe bună dreptate, l-au inclus în fondul de artă traco-getică (160). Din multe puncte de vedere - proveniență (zonă traco-getă), datare (secolul al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit), tehnică de execuție (prin ciocănire, au repoussé), motive iconografice (cavalerul danubian, triskelion etc.) -, plăcu- țele de argint de la Letnița fac parte în mod cert din seria de obiecte (funerare, rituale sau votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descoperite la Letnița (o numesc convențional plăcuța nr. 1) apare, stând în picioare, un personaj feminin (161) care ține în mâna dreaptă o pateră cu mâner canelat, în timp ce cu mâna stângă ține (mân- gâie ?) gâtul unui balaur tricefal. Această reprezentare iconografică pare a fi simi lară cu cea de pe o faleră de argint (circa secolul al II-lea î.e.n.), descoperită împreună cu alte piese la Lupu (comuna Cergău, județul Alba), pe care este figurat (din față) un personaj feminin ținând într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Duceți-vă de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic care este gătit Diavolului și îngerilor lui” (Matei, XXV, 41). Ulterior, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, pe zidurile biseri- cilor din Maramureș până în Țara Românească, în reprezentările iconografice ale acestei teme se manifestă o tendință sensibil diferită, fiind înfierate, de această dată, păcatele și deprinderile rele ale oamenilor. Criteriul etnic a fost dublat de criteriul etic (200). Este perioada când simbolurile și motivele teologice tipice sunt adaptate la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ia mana vacilor”, „bosorcoaia” (34, pp. 94-95 ; 171, p. 118). Așa cum apar reprezentați într-un mare număr de biserici : Hurezu (1693), „Buna Vestire” - Rm. Vâlcea (1747), Poenile Izei - Maramureș (1794), Rotărești - Bihor (secolul al XVIII-lea) etc. În alte reprezentări iconografice ale „Judecății de Apoi” se perpelesc în „Râul cel de foc în veci”, alături de diverse păcate etico-sociale, și acelea ale „vrăjitoriei” și „slujirii idolilor”, ca în „Ikoana înfriko- șatei judecăți”, reprodusă de Simeon Fl. Marian (36, p. 456). Acest tip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Apoi” se perpelesc în „Râul cel de foc în veci”, alături de diverse păcate etico-sociale, și acelea ale „vrăjitoriei” și „slujirii idolilor”, ca în „Ikoana înfriko- șatei judecăți”, reprodusă de Simeon Fl. Marian (36, p. 456). Acest tip de reprezentări iconografice a fost influențat de texte apocrife și de legende hagiografice : Călătoria Maicii Domnului la Iad (171, p. 117), Apocalipsul Sfântului Apostol Pavel - tradus în românește în secolul al XVI-lea (37, p. 469), Viața și minunile Sfântului Vasile cel Nou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]