770 matches
-
anul 1896 (de către episcopul Ioan Mețianu). Este construită după proiectul ing. Paul Rozvan, din România. Are următoarele dimensiuni: lățimea interioară 9 m. ; lungimea interioară 18, 5; grosimea zidurilor 1 m; înălțimea interioară 7, 8 m; iar înălțimea turnului 36 m. Iconostasul este confecționat din lemn. Se află aci picturi și de la biserica veche, dar și picturi murale executate în urmă cu cca. 40 de ani. Dacă biserica veche avea doar un clopot, cea actuală are trei. Cel mare și cel mijlociu
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
reclădită în ograda de astăzi a bisericii, pe locul marcat azi de piciorul Sfintei Mese, care se păstrează și de două cruci vechi de piatră, care marchează colțurile vechii biserici de lemn a leșenilor. În anul următor s-a ridicat iconostasul. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762 de Gavrilă Văla și un Pentecostar “din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
general în care se desfășoară activitatea preotului leșean. A fost preocupat de educația religioasă a școlarilor leșeni, predând cu entuziasm și rigurozitate elemente de catehism și realizând periodic inscpecții catehetice. Din timpul preotului Vasile Coșbuc, biserica din Leșu un nou iconostas, despre care sătenii spun că a fost adus de la Viena. În anii ’30 a existat ideea de a se construi o nouă biserică, lângă cea veche. Nu s-a ajuns însă la un acord, deși s-a propus ca ridicarea
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
învățători), desființată ulterior de autoritățile comuniste. Reședința episcopală mutată la Cluj a fost stabilită în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu de pe strada Moților nr. 26-28. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Față din Cluj a fost prevăzută cu un iconostas. În calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea și integritatea țării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ținută în Piața Centrală
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Neagu, s-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare a acestui monument istoric. Aceste lucrări au făcut ca Biserica Socola să-și recapete forma arhitectonică în stil ștefanian (propriu epocii sale de construcție) din vremea ctitorului ei, domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Iconostasul vechi a fost restaurat și donat Mănăstirii Miclăușeni. Au fost efectuate următoarele lucrări principale de restaurare: De asemenea, s-a reamenajat și spațiul din jurul bisericii, care a fost extins pe aproximativ un hectar de teren. S-a construit un zid
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile iconostasului a realizat în anul 1827 și trei tablouri în ulei pe pânză, care au fost încadrate în rame de lemn și atârnate pe pereții pronaosului. Două dintre tablouri sunt identice ca mărime, iar al treilea este ceva mai mic. Pe
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin planul cu tinda mai largă decât restul încăperilor și prin elemente decorative, accentuate la pridvor și mai ales la iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Drăcești, din satul Cocu, zona Argeșului, la circa 80 de km depărtare. Radu
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată a iconostasului, care amintește oarecât atât prin decor cât și prin pictură bisericile de lemn din Valea Cucii și Izbășești. Afară, se înșiră pe linia pridvorului șase stălpi puternic profilați.
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
construcția a fost acoperită cu „ostrețe”, adică cercuită, și apoi tencuită, atât pe interior câtși pe exterior, cu scopul de a imita bisericile de zid din zonă. A fost adăugat pridvorul de zid și probabil turnul. Proscomidia de zid și iconostasul precum și întreaga zugrăveală interioară și exterioară datează de atunci. Peste o parte mai ștearsă a pisaniei vechi au fost adăugate informații despre o reparație mai nouă: "„Renovată în anul 1976 preot paroh Petre Ionescu, consilier Banu Constantin, din îndemnul loc.
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
Iuliu Hossu beneficiind și de un timp frumos însorit de primăvară" În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, construcția bisericii a durat mai mult decât s-a crezut la început. Potrivit unui document datat 19 septembrie 1943, pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, sumă care urma a fi repartizata pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
datat 19 septembrie 1943, pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, sumă care urma a fi repartizata pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
cele trei teme obișnuite în iconografia bisericilor de lemn bihorene-„Dumnezeu-Tatăl”, „Iisus Hristos” și „Maica Domnului”. Imaginile sunt încadrate în casete rectangulare confecționate din stinghii de brad. Pe bolta absidei domină chipul lui „Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele. Iconostasul este compartimentat în mai multe registre. Sub tema „Răstignirii” se înșiră, în medalioane circulare, prorocii; urmează al treilea registru, cu portretele apostolilor înscrise în arcade. Al patrulea registru este cel al ușilor iconostasului („Bunavestire ”, „Sf. Arhidiacon Ștefan” și „Sf. Nicolae
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele. Iconostasul este compartimentat în mai multe registre. Sub tema „Răstignirii” se înșiră, în medalioane circulare, prorocii; urmează al treilea registru, cu portretele apostolilor înscrise în arcade. Al patrulea registru este cel al ușilor iconostasului („Bunavestire ”, „Sf. Arhidiacon Ștefan” și „Sf. Nicolae”). Pictura de la bolta naosului se continuă la pereții laterali prin friza „sfinților martiri” urmată mai jos de suita temelor legate de „Patimile lui Hristos”. Pe peretele de vest al naosului se detașează scena
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
drumul continuă de-a lungul străzii Floriańska și intră în Piața principală ("Rynek Glowny"), cea mai mare piață medievală din Europa. Pe partea stângă, în colțul de nord-est este Bazilica Sf. Maria, care are cel mai vechi și mai mare iconostas gotic din lume. În centrul Pieței, înconjurat de case dispuse în șir (kamienice) și reședințe nobiliare, se află Sukiennice, (Hala postăvarilor) construit în stil renascentist, flancat de Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa").
Calea Regală din Cracovia () [Corola-website/Science/329241_a_330570]
-
Toldalagy și Teleky. Biserica parohială din comuna Băla, județul Mureș, este construită din anul 1883, în locul celei dispărute anterior anului 1698, de către arhitectul Gheorghe Donaub din Bistrița, cu contribuția credincioșilor din comuna Băla, fiind adusă de la Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat de către cioplitorul Sandu Cotoară din comuna Băla, sub îndrumarea preotului paroh de atunci, fondatorul parohiei Băla, Dănilă Rusu. Biserica s-a zugrăvit pentru prima oară în anul 1888, iunie-august, de către maestrul, zugrav Teodor Tecariu și de
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
o biserică în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul 1776, probabil anul unei reparații efectuate la turn sau poate chiar momentul înălțării lui. Biserică avea un iconostas cu icoane din 1796 executate de zugravul Constantin care mai lucrase pentru acest lăcaș de cult și în urmă cu mai multe decenii. Biserică este demolată în anul 1928 când a fost edificata actuala biserică, tot de lemn, din materialul
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
Botezătorul, Sf. Gheorghe, Sf. Apostoli Petru și Pavel, Sf. Dimitrie, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Trei Ierarhi, etc. Prin sfințirea bisericii, hramul devine îngerul păzitor al bisericii, patronul său spiritual. După iconografia ortodoxă și greco-catolică, icoana hramului se așază în iconostas în rândul întâi, la dreapta, alături de "Sfintele Icoane Împărătești": Mântuitorul Iisus Hristos și Sfânta Fecioară Maria. ul Bisericii se serbează cu deosebită solemnitate, la ziua pomenirii evenimentului sau sfântului, în prezența a sute sau mii de credincioși, care vin în
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
Biserica de lemn din Valea Mare se află în localitatea Valea Mare din orașul Berbești, județul Vâlcea. Biserica a fost ridicată în anul 1776 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se regăsește în pisania nedatată de pe tâmpla iconostasului: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde să prăznuiaște hramul Sfântului Erarh Nicolae, s-au făcut din temelie de popa Andrei Roșăscu, diaconu Ioan, diaconu Nicolae, ... Pătru ereu, Matei, Pătru, Costadin ereu, ... Ion, Andreea diaconia[sa], Georgh.., Andreiu, popa Dumitru, Petiia
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
se află în localitatea Govora, județul Vâlcea. Vechimea bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției a fost adusă din satul Gurișoara, probabil înainte de 1837-1839, când i s-a refăcut iconostasul. Biserica poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn din satul Govora a fost adusă, conform tradiției, acum aproape două veacuri din satul Gurișoara. Vechimea construcției depășește probabil cu cel
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
Vechimea construcției depășește probabil cu cel puțin un secol strămutarea ei pe locul actual. Momentul ridicării bisericii în satul Govora, sau cel puțin al înzestrării ei cu toate cele necesare cultului, este sugerat de câteva pisanii însemnate cu penelul pe iconostas, între anii 1837-1839. Pe cantul de jos al ușii diaconești, din dreapta ușilor împărătești, se pot citi următoarele: "„Sau făcut de robul lui Dumnezău, pomenește D[oa]mne, Ioan, Stana, Dumitru, Matei, Mihai, Ana, Nicolae, Dumitra, Păuna, Gheorghie, Floaria, Măriia. 1838
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]