9,802 matches
-
cerneala bucata de cretă (vorba reclamei tv) pe culoarul Transnistria-Moldova, creându-și astfel din nou cărare spre șoselele europene. Acest scenariu dătător de fiori pe șira spinării nu e chiar nerealizabil, de vreme ce însuși Bush-junior ne-a văzut "capul de pod" ideal spre zona stepelor... Dar să lăsăm geopolitica și să vedem ce se întâmplă dincoace de fruntarii. Dac-ar fi să credem ziarele, de când au intrat în UE, ungurii încep să moară de foame... Numai așa se explică invazia "lăcustelor hunice
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
indicării unui specific temperamental-moral al aportului nu mai puțin prețios decît corpul textual puțin satisfăcător al operei. în vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șincai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
culturale europene destinate spațiului nostru insistă asupra tinerilor. Dacă e posibil, tinerii aceștia să nu depășească vârsta de 25 de ani. O astfel de limitare are multe avantaje, dar nici dezavantajele nu sunt neglijabile. Pe de o parte, la modul ideal, toți ne-am fi dorit ca până la 25 de ani să fi avut un sprijin managerial, financiar, șanse care să ne justifice integrarea în societatea românească. Pe de altă parte, concret, e din ce în ce mai greu să găsești tineri valoroși până la această
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
căci imaginea drumului evocă un scop. Or, către ce scop duc aceste căi care nu se termină decât fortuit, întrerupte de hazardul unei morți? E adevărat că Pierre Bezuhov, la sfârșit, ajunge la o atitudine care pare a fi stadiul ideal și final: crede atunci a înțelege că e zadarnic să caute mereu un sens vieții sale, să se bată pentru o cauză sau alta. Dumnezeu este pretutindeni, în întreaga viață, în viața de fiecare zi, e suficient, așadar, să trăiești
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
indicării unui specific temperamental-moral al aportului nu mai puțin prețios decît corpul textual puțin satisfăcător al operei. în vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șicai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): "Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
pur și simplu, iar statutul său nu poate fi pus la îndoială de nimeni". Deslușim aci pe de o parte orgoliul "gospodarului" din Humulești care poftește a i se atesta înfăptuirea literară, în baza căreia pătrunde într-o altă lume, ideală, cea a semnelor, care îi permite a se desprinde de întregul nivelator, iar pe de altă parte - și Mircea Moț ar fi putut sublinia această împrejurare - întoarcerea spre obiectivitate, id est spre universul inițial, concret, din care face parte cititorul
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
orice transcendență. Este un travaliu cît se poate de actual, dar imposibil de dus la sfîrșit. Ieșirea în decor nu este absolută, expresia nu poate fi convertită în întregime în experiență. Dar chiar de-ar fi, o astfel de literatură ideală nu anulează, ci instituie propria transcendență asupra tuturor celorlalte realități pe care le incorporează ca semn, inclusiv asupra realității literare: ce altceva face un poem care recuperează prozodii istoricizate, sau romanul care pastișează policier-uri? Este momentul în care diferența
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
îmi arăta limpede în ce măsură scădea dragostea ei pentru mineť, spune Robert din Școala femeilor a lui André Gide, mărturisind o prejudecată identică față în față cu relația erotică.)". Dimpotrivă, Fred Vasilescu e un personaj artificial, care își propune o iubire ideală în felul unui pariu cu sine aidoma celui al lui Gelu Ruscanu, un fascinat al unei idei decorporalizate: "iubirea lui Fred e inumană ca și dreptatea acestuia din urmă". Premisa simțămîntului său e însă o umanizare a fețelor mărunte ale
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
poți avea în spiritul critic al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut voința de a scrie, de a fi harnic. Acest lucru are o dublă semnificație: onorariul și gloria i-au însoțit productul, primând ordinul ideal. Cuvântul lui circulă în libertate, lipsit de diletantism stimabil, de platitudini". Ce fel de ediție poate ieși cu un asemenea mod de a gândi? Una de un diletantism jenant! Cine sunt îngrijitorii acestei noi ediții Rebreanu? Ilderim Rebreanu e fiul
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
că filosoful critica, la un moment dat, de pe pozițiile unui conservatorism cu o solidă și foarte onorabilă tradiție, efectele indenegabil negative ale societății democratice, grevate de politicianism, demagogie, corupție, societate desigur preferabilă totalitarismelor, dar, să admitem, departe de-a fi ideală chiar la ora de față. în al doilea rînd, el nu făcea decît să ilustreze, prin punctul său de vedere speculativ, o trăsătură a democrației însăși, care, după cum remarcă sociologii, e unica organizare socială ce-și suportă negația, care se
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
o țară străină și ca o țară natală, ca lumea însăși, pe care nu avem cum s-o cunoaștem și să ne-o apropriem cu adevărat dacă mai întâi nu o citim ținând-o în brațe, având ea, cartea, greutatea ideală a unui sfânt copil propriu. Copilul acesta crește, crește și manuscrisul cărții frumoase, mereu, și noi ne trecem neconsolați, și totul în jurul nostru se scumpește inadmisibil și se strică, până la pierdere și renunțare" l Cu adevărat numai bună de citit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
în special în capitala ei străveche zisă și orașul lui Bucur... Totuși, cu inteligența, cu iubirea de locul natal, criticul descoperă în... orașul pe care l-am vrea,... la urma urmei în propria noastră ființă, ca geografie ontică, partea nobilă, ideală, atmosfera, nu neapărat idilică, inventată, pentru care face să recurgem la preumblări prin spațiul astfel înțeles, cu inima, cu mintea, rațional, nu în conflict cu el... Este unghiul unei priviri aristocrate... Vina orașului ajunge astfel vina, propria noastră lipsă ori
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
două tipuri de cititori: cei care gustă întâmplările "realiste și banale" și cei care înțeleg că sub ele se ascund "tipare pline de gravitate". "Pactul" despre care e vorba se stabilește între Narator (instanță superioară eului biografic I.C.!) și "cititorul ideal", care înțelege subterfugiile textului. Cu o naivitate (totuși) simpatică Mircea Moț explică, didactic, care e "esența literaturii" ("e important să reținem deosebirile esențiale dintre adevărul vieții și minciuna romanescă, substanță a operei literare") și se pune, pe sine, în postura
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
înțelege subterfugiile textului. Cu o naivitate (totuși) simpatică Mircea Moț explică, didactic, care e "esența literaturii" ("e important să reținem deosebirile esențiale dintre adevărul vieții și minciuna romanescă, substanță a operei literare") și se pune, pe sine, în postura cititorului ideal al lui Creangă. De pe această "poziție superioară" (a catedrei gimnaziale?) criticul literar ad-hoc ne aduce, tuturor, iluminarea: Creangă nu e un poporean care scrie precum vorbește, e o "conștiință cultă", așa că unele lucruri n-ar trebui luate "drept bune", iar
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
nu ridică neapărat enigme insolubile în calea biografilor și a cititorilor, cît postulează prin ele însele refuzul, energic și sublimat în literatură, de a ceda forței destructive a neantului și a morții. ,Canetti împlinește 100 de ani" ar fi deviza ideală și conformă spiritului acestui autor , sub care în Germania, Austria și Elveția este comemorat și mediatizat centenarul nașterii sale. Elias Canetti a reușit să negocieze cu moartea 90 de ani de viață , lăsînd posterității zece volume de opere complete - romane
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
spre zonele sale de expresivitate maximă. În plus unele dintre replicile din prezentul interviu conțin și o zonă de lirism difuz, ceea ce nuanțează semnificativ portretul artistului. Mereu surprinzător, niciodată banal sau plicticos, adesea teribilist, Mircea Dinescu este una dintre rețetele ideale pentru succesul unui talk-show. Ca stilistică, Adrian Păunescu este exact opusul lui Mircea Dinescu. Ironiei (auto)bășcălioase a lui Dinescu, bardul îi opune un discurs declamatoriu, grav, mereu important, fără nici o fărîmă de umor. Lamentațiile străbunicului abandonat de o tînără
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
poveste, din care un dramaturg scoate o tragedie, altul, o comedie, cu un personaj (și actriță) în comun: Melinda (Radha Mitchell). Ce-ți poți dori mai mult de la un film decât să ai tragedie + comedie, dar fără tragicomedie? Pare rețeta ideală, dar nu în mâinile acestui regizor. Elementul-surpriză e că Woody Allen e atât de versat în tragicomedie, că e incapabil să separe genurile și tocmai din eșecul acestei încercări i se trage lipsa umorului verbal care era TM-ul său
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
trupurilor. Secrețiile dragostei nu pot fi decît sacre, scabrosul se sublimează căci impuritatea a fost sanctificată. Femeia este o divinitate sexuată ale cărei acte fiziologice apar ca primordiale. (Cu toate acestea nu mă risc să citez Sonetul XLII (elogiul iubitei ideale), un poem-imn care, practic, spulberă noțiunea de licențios și care, deocamdată, trebuie citit în gînd, într-o cameră încuiată, visînd la iubita ideală.) Există în aceste sonete o senzualitate senină a eroticului care vine din nostalgie, din livresc, din umorul
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
acte fiziologice apar ca primordiale. (Cu toate acestea nu mă risc să citez Sonetul XLII (elogiul iubitei ideale), un poem-imn care, practic, spulberă noțiunea de licențios și care, deocamdată, trebuie citit în gînd, într-o cameră încuiată, visînd la iubita ideală.) Există în aceste sonete o senzualitate senină a eroticului care vine din nostalgie, din livresc, din umorul ce însoțește îndeaproape fanteziile sexuale. Cred că aici trebuie căutat secretul acestor extraordinare sonete. Imaginația lui Emil Brumaru este debordantă și, fără îndoială
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
Herculane. Ultimul e bun de test al atenției spectatorului: recunoașteți cele două contexte în care apare! Iar dacă faceți și ,racordurile" între ce bălmăjește Lăzărescu cufundându-se din ce în ce mai mult în afazie, și vorbele celor din jurul său, atunci chiar sunteți spectatorul ideal! Acestea find spuse, să mai adaug câteva cuvinte despre mizanscenă. Jocul actorilor e motivat mai degrabă psihologic decât diegetic cu toate că nu e timp să construiești personaje (repet, chiar în contextul acestor crochiuri, prestația thespiană se apropie de perfecțiune). Alt atribut
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
nu mi se pare un semn de slăbiciune. Autorul nici nu este cu totul izolat: Ioan Lăcustă sau Ioan Groșan merg în aceeași direcție, îndepărtându-se de nucleul dur al textualismului și descoperind în existența și experiența omului simplu zone ideale de observație prozastică. Dar, dacă aceștia nu își pot reprima întotdeauna impulsul de a-și destructura postmodernist textele, dezvăluindu-le artificialitatea inerentă, Cristian Teodorescu se plasează cu consecvență într-o postură reportericească, mergând cu camera ascunsă pe urmele celor mai
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
sentimentele pentru bunul mers al companiei, retrăgându-se la sfârșit din combinație, ca să-și găsească împlinirea profesională în firma unui italian homosexual. Acesta, temător că pasionalitatea i-ar putea fi speculată de parteneri de afaceri masculini, găsește în Laura coechipierul ideal. La timpuri noi, oameni noi. În fine, Internet și Sfârșitul călătoriei lărgesc cadrul, personajele, apăsate de propriul trecut, fiind urmărite și într-un alt decor decât cel autohton. Plecând din România, ele mențin totuși o complicată relație de dragoste/ ură
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
ingrată conotație marginală. De facto însă, un editor de calitate se cuvine a fi un istoric literar cu o temeinică pregătire, nu doar dedat la migala trudei pe porțiuni specializate, ci și dispunînd de-o perspectivă asupra ansamblului. în cazuri ideale, să fie dublat de un moralist și de un scriitor. Un atare caz ideal să recunoaștem că este dl N. Gheran. Puterea de muncă benedictină, impresionanta tenacitate, meticulozitatea pilduitoare pe care le învederează au ca suport o personalitate acuzată, o
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
un istoric literar cu o temeinică pregătire, nu doar dedat la migala trudei pe porțiuni specializate, ci și dispunînd de-o perspectivă asupra ansamblului. în cazuri ideale, să fie dublat de un moralist și de un scriitor. Un atare caz ideal să recunoaștem că este dl N. Gheran. Puterea de muncă benedictină, impresionanta tenacitate, meticulozitatea pilduitoare pe care le învederează au ca suport o personalitate acuzată, o reactivitate dintre cele mai vii, mergînd pînă la a pune în relief, alături de figura
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
în numele tuturor membrilor cooperativei agricole Hunguan, din satul Siaohun, să-i fie "transmisă cavalerului Stelei de Aur, Tutarinov", recunoștința pentru ajutorul dat în făurirea unei vieți mai bune. Literatura era regina ogorului ideologic stalinist și avea nevoie de un scriitor ideal. Semeon Babaevski a răspuns acestui imperativ. După cum, pe bună dreptate se scria în critica acelei vremi, reușita literară a lui Babaevski "se explică, înainte de toate, faptului că scriitorul a fost condus în munca sa de mâna diriguitoare a partidului bolșevic
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]