KorAP: Find »[drukola/base=idiș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...35 >

858 matches

Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886

a comunicației ca știință socială. Vorbind despre propria sa formă de cercetare, autoarea subliniază că structura acesteia urmează o configurație concentrică, iar analiza publicațiilor este făcută la nivelul unor studii de caz alese în funcție de reprezentativitatea lor pentru publicistica de limba idiș din Principate. Autoarea se referă la faptul că primele publicații idiș apar în Moldova și Țara Românească. Se pare că unul dintre primele periodice idiș - de fapt idiș cu titlu ebraic, incluzând și articole în limba ebraică - era Korot Ha-

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
cercetare, autoarea subliniază că structura acesteia urmează o configurație concentrică, iar analiza publicațiilor este făcută la nivelul unor studii de caz alese în funcție de reprezentativitatea lor pentru publicistica de limba idiș din Principate. Autoarea se referă la faptul că primele publicații idiș apar în Moldova și Țara Românească. Se pare că unul dintre primele periodice idiș - de fapt idiș cu titlu ebraic, incluzând și articole în limba ebraică - era Korot Ha-’itim (=Cronica timpurilor), care a apărut la Iași în mod neregulat

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
făcută la nivelul unor studii de caz alese în funcție de reprezentativitatea lor pentru publicistica de limba idiș din Principate. Autoarea se referă la faptul că primele publicații idiș apar în Moldova și Țara Românească. Se pare că unul dintre primele periodice idiș - de fapt idiș cu titlu ebraic, incluzând și articole în limba ebraică - era Korot Ha-’itim (=Cronica timpurilor), care a apărut la Iași în mod neregulat, în perioada 1855-1871, cu interferențe, în redacția maskilului Fișel Loewenstein. Acest ziar includea atât

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
unor studii de caz alese în funcție de reprezentativitatea lor pentru publicistica de limba idiș din Principate. Autoarea se referă la faptul că primele publicații idiș apar în Moldova și Țara Românească. Se pare că unul dintre primele periodice idiș - de fapt idiș cu titlu ebraic, incluzând și articole în limba ebraică - era Korot Ha-’itim (=Cronica timpurilor), care a apărut la Iași în mod neregulat, în perioada 1855-1871, cu interferențe, în redacția maskilului Fișel Loewenstein. Acest ziar includea atât informații traduse din

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
atât informații traduse din presa de limba germană și de limba franceză, cât și articole propagandistice, în favoarea ideologiei Haskalei. Redactorul editor ajunsese la concluzia că, pentru a reuși în propaganda lor, maskilii trebuiau să folosească limba vorbită de masele evreiești, idișul, deși ei o considerau un simplu jargon, o disprețuiau și o respingeau. Autoarea tratează presa idiș din Principate (și ulterior din Vechiul Regat) în cadrul general al presei idiș din Europa central-răsăriteană, precum și în alt cadru, tot general, al presei evreiești

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
în favoarea ideologiei Haskalei. Redactorul editor ajunsese la concluzia că, pentru a reuși în propaganda lor, maskilii trebuiau să folosească limba vorbită de masele evreiești, idișul, deși ei o considerau un simplu jargon, o disprețuiau și o respingeau. Autoarea tratează presa idiș din Principate (și ulterior din Vechiul Regat) în cadrul general al presei idiș din Europa central-răsăriteană, precum și în alt cadru, tot general, al presei evreiești din România. Ea realizează o clasificare pe baza aspectului tematic, precum și pe baza orientării redactorului (maskil

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
în propaganda lor, maskilii trebuiau să folosească limba vorbită de masele evreiești, idișul, deși ei o considerau un simplu jargon, o disprețuiau și o respingeau. Autoarea tratează presa idiș din Principate (și ulterior din Vechiul Regat) în cadrul general al presei idiș din Europa central-răsăriteană, precum și în alt cadru, tot general, al presei evreiești din România. Ea realizează o clasificare pe baza aspectului tematic, precum și pe baza orientării redactorului (maskil, religios, sionist, socialist). Ea se referă la longevitatea publicațiilor, introducând atât publicațiile

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
în perioada 1874-1895, în redacția lui Yechiel Michel Aziel. Acest ziar a fost continuat de „Der wahre Hajoetz le-bney Israel beRomania”, București, 1895-1913, editat de Iosif Azielescu, fiul lui Yechiel Michel Aziel. Vorbind despre periodicitate, autoarea subliniază că primele cotidiene idiș din lume, „Judischer Telegraph” și „Der Politiker” au apărut la București în anul 1877. Ea subliniază și varietatea presei idiș: poltică, socioeconomică, religioasă, comunitară locală, culturală, literară, satirică. În privința metodologiei, autoarea folosește calea modelelor reconstituitive și de analiză. Este vorba

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
beRomania”, București, 1895-1913, editat de Iosif Azielescu, fiul lui Yechiel Michel Aziel. Vorbind despre periodicitate, autoarea subliniază că primele cotidiene idiș din lume, „Judischer Telegraph” și „Der Politiker” au apărut la București în anul 1877. Ea subliniază și varietatea presei idiș: poltică, socioeconomică, religioasă, comunitară locală, culturală, literară, satirică. În privința metodologiei, autoarea folosește calea modelelor reconstituitive și de analiză. Este vorba despre reconstituirea și analiza de tip monografic a periodicelor, analiza de tip tematic și analiza discursului jurnalistic ca formă a

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
profunzime, insistând și asupra unor informații aparent marginale, care nu au atras atenția cercetătorilor, dar care se dovedesc utile cercetării istorice. Subliniem și faptul că autoarea anexează un rezumat larg al cărții, în limba engleză. Pe calea aceasta, istoria presei idiș din România devine mai cunoscută, mai ușor integrabilă istoriei generale a presei din Yiddishland și istoriei generale evreiești. Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
că autoarea anexează un rezumat larg al cărții, în limba engleză. Pe calea aceasta, istoria presei idiș din România devine mai cunoscută, mai ușor integrabilă istoriei generale a presei din Yiddishland și istoriei generale evreiești. Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
presei din Yiddishland și istoriei generale evreiești. Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului. Credem că este vorba de aspecte diferite între ele, uneori indicând puncte de vedere diferite, chiar opuse unul altuia. Rezumând cele 9 concluzii ale autoarei, putem afirma că presa idiș din România antebelică reprezintă o sursă importantă de informații pentru cititorii ei posibili asupra curentelor și concepțiilor variate adoptate de editorii, redactorii și colaboratorii publicațiilor. Pentru noi, ea reprezintă un izvor asupra istoriei evreilor din România. Desigur, putem adăuga și

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
pentru cititorii ei posibili asupra curentelor și concepțiilor variate adoptate de editorii, redactorii și colaboratorii publicațiilor. Pentru noi, ea reprezintă un izvor asupra istoriei evreilor din România. Desigur, putem adăuga și unele întrebări. Prima se referă la comparația dintre presa idiș din România și presa evreiască de limba română din această țară, în privința informațiilor și comentariilor publicate. Altă întrebare este, dacă presa idiș din România nu ar putea cumva servi și ca izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
asupra istoriei evreilor din România. Desigur, putem adăuga și unele întrebări. Prima se referă la comparația dintre presa idiș din România și presa evreiască de limba română din această țară, în privința informațiilor și comentariilor publicate. Altă întrebare este, dacă presa idiș din România nu ar putea cumva servi și ca izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra istoriei evreilor din această țară. O a treia întrebare este, dacă presa idiș din România era citită și în afara României. Știm că

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
informațiilor și comentariilor publicate. Altă întrebare este, dacă presa idiș din România nu ar putea cumva servi și ca izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra istoriei evreilor din această țară. O a treia întrebare este, dacă presa idiș din România era citită și în afara României. Știm că unele ziare idiș din România erau citate de ziare idiș sau în alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
nu ar putea cumva servi și ca izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra istoriei evreilor din această țară. O a treia întrebare este, dacă presa idiș din România era citită și în afara României. Știm că unele ziare idiș din România erau citate de ziare idiș sau în alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra istoriei evreilor din această țară. O a treia întrebare este, dacă presa idiș din România era citită și în afara României. Știm că unele ziare idiș din România erau citate de ziare idiș sau în alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această țară. O altă întrebare este în ce măsură a

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
întrebare este, dacă presa idiș din România era citită și în afara României. Știm că unele ziare idiș din România erau citate de ziare idiș sau în alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această țară. O altă întrebare este în ce măsură a contribuit presa idiș la apariția și dezvoltarea literaturii idiș din România, literatură care a înflorit ulterior, în

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această țară. O altă întrebare este în ce măsură a contribuit presa idiș la apariția și dezvoltarea literaturii idiș din România, literatură care a înflorit ulterior, în secolul XX. Sperăm ca autoarea să răspundă la aceste întrebări pe larg, în cercetări și studii viitoare. Așteptăm de la ea studii asupra presei idiș din România

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această țară. O altă întrebare este în ce măsură a contribuit presa idiș la apariția și dezvoltarea literaturii idiș din România, literatură care a înflorit ulterior, în secolul XX. Sperăm ca autoarea să răspundă la aceste întrebări pe larg, în cercetări și studii viitoare. Așteptăm de la ea studii asupra presei idiș din România în secolul XX, asupra interinfluenței și

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
contribuit presa idiș la apariția și dezvoltarea literaturii idiș din România, literatură care a înflorit ulterior, în secolul XX. Sperăm ca autoarea să răspundă la aceste întrebări pe larg, în cercetări și studii viitoare. Așteptăm de la ea studii asupra presei idiș din România în secolul XX, asupra interinfluenței și comparației între presa idiș din Regat și cea din provinciile reunite după primul război mondial, precum și asupra literaturii idiș din România. Dorindu-i succes, încheiem cu expresia regretatului Marius Mircu: „Idișul cântă

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
care a înflorit ulterior, în secolul XX. Sperăm ca autoarea să răspundă la aceste întrebări pe larg, în cercetări și studii viitoare. Așteptăm de la ea studii asupra presei idiș din România în secolul XX, asupra interinfluenței și comparației între presa idiș din Regat și cea din provinciile reunite după primul război mondial, precum și asupra literaturii idiș din România. Dorindu-i succes, încheiem cu expresia regretatului Marius Mircu: „Idișul cântă și încântă”. ---------------------------------------- Sursa: http://baabel.suprapus.ro/2016/02/idisul-in-romania-de-altadata/ Lucian-Zeev HERȘCOVICI

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
pe larg, în cercetări și studii viitoare. Așteptăm de la ea studii asupra presei idiș din România în secolul XX, asupra interinfluenței și comparației între presa idiș din Regat și cea din provinciile reunite după primul război mondial, precum și asupra literaturii idiș din România. Dorindu-i succes, încheiem cu expresia regretatului Marius Mircu: „Idișul cântă și încântă”. ---------------------------------------- Sursa: http://baabel.suprapus.ro/2016/02/idisul-in-romania-de-altadata/ Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel februarie 2016 Referință Bibliografică: Lucian-Zeev HERȘCOVICI - IDIȘUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ / Lucian Zeev

IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]