1,300 matches
-
fost un moment unic, benefic și spiritual. ”Placerea divină:să te arați mic și umilit,cu sentimentul distanței între tine și ceilalți”. (G.Ibraileanu). „Nu știu cheia succesului,dar cheia eșecului este să încerci să mulțumești pe toată lumea”. (Billy Crosby) Idila Vauvenargues are cea mai realistă definiție pentru dragoste:„Dragostea este ca matematica: dăca nu suntem atenți,unul plus unu fac trei”. Am cunoscut un colectiv interesant într-un oraș de la Porțile Dunării. Deși problemele din acei erau greu de rezolvat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
modă. Pentru un bărbat vârsta critică este la 40 de ani.Deși însurat,Sergiu s-a îndragostit.Atunci a întâlnit marea dragoste.O funcționară tânără și draguță,dar măritată.Cei doi se vedeau periodic în garsoniera unei colege de serviciu. Idila a durat mult timp,până când soția sa a descoperit adevărul. Au început discuțiile interminabile. Intâi au fost blamați cei doi „îndragostiți”. Apoi i s-a cerut sotiei înșelate să divorțeze. Ea a ezitat datorită celor 3 copii minori,aflați în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
datorită celor 3 copii minori,aflați în întreținere. Dintre colege cea mai vehementă era bruneta Gherghina,soția unui ofițer. Dorea să-i despartă și pe amanți și pe soți. După primul divorț reușit,dintre Ștefania și Sergiu,Gherghina a început idila cu Sergiu... Acest exemplu nu a trecut neobservat în instituție și a fost imediat urmat. La scurt timp după pierderea sarcinii,Janina,o tânără stagiară,soție de ofițer a avut o aventură cu un tânăr coleg de serviciu,tot căsătorit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Turism”:” O fată și-a pierdut cămașa/Prin fânul de curând cosit,”... -”Și-acum în poarta casei s-a proptit/Să-și mai arate-o dată sânii goi”,continuă Nic... -”Și trupul rumenit de soare/Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare...”,încheie Alinta.Imi place Sorescu: „Auzi?In fiecare fir de iarbă/Sună o locomotivă de plecare/ Pieptenă-ți părul cu degetele mele/Uitate acolo dintr-o îmbrățișare”. Amândoi o aplaudară pentru momentul liric.Onix îi privi surprins și lătră nervos
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
dusă a fost! A trebuit să angajez pe altcineva. Și a venit George, un băiat bun și serios. Atât de serios că de la un timp începuse să se uite cam des la Elena, cealaltă angajată. Sub ochii mei a început idila lor, care s-a sfârșit printr-o căsătorie. Vânzările mergând bine, a trebuit să supraetajez în spațiile din spate. Mă duceam des la Muzeu Național de Istorie, ca să privesc bijuteriile Coroanei, mai ales ale Reginei Maria. Apoi mă întorceam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
încasat-o de la managerul și iubitul ei, se scriu în fiecare zi noi capitole. Alexandra susține că a ajuns sacul de box al bărbatului care o impresariază pentru vreo 40.000 de euro, însă apropiații acestora vorbesc și despre o idilă care, de ceva vreme, se înfiripase între cântăreață și unul dintre membrii echipei muzicale. Autor: Sorina Ceugea Faptul că Alexandra nu se hotărăște odată să-l reclame la Poliție pe impresarul-iubit-bătăuș pentru tratamentul inuman la care a supus- o acum
Ce spun apropiații Alexandrei Stan despre bătaia primită de la Marcel Prodan by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72119_a_73444]
-
să nască suspiciuni, cu atît mai mult cu cît romanul lui Wittstock e un fel de Bildungsroman în buna tradiție a marilor clasici germani. Acțiunea e plasată în perioada lui de studenție la Cluj, cînd toate întîmplările, ideile, petrecerile, prelegerile, idilele, succesele, decepțiile, într-un cuvînt, lumea întreagă intră în tine și tu înghiți perplex tot pînă la sațietate "cu dragoste și abjecție". Și peste toate astea tronează umbra monstruoasă a Securității. Profesorii, prietenii, dispar rînd pe rînd și tu taci
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
de Rămășițele zilei (1993) al lui James Ivory după romanul lui Kazuo Ishiguro la lumea construită fantast a copilului tulburat de "ororile" unei sexualități devoalate destul de abrupt, sau la fresca războiului într-un longplan care se închide cu scena unei idile confecționate pe marele ecran pe pînza căruia se află proiectată umbra soldatului Robbie ca o fumegoasă apariție din teatrul Nô. Filmul se desfășoară pe trei planuri temporale, dintre care al treilea este redus la un minim explicativ și întrucîtva disforic
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
descompletînd melodrama de visul ei de biruință. Un personaj în trei vîrste - puberal-adolescentină, tînără și bătrînă - constituie pivotul întregii povești, o declanșează, o construiește plombînd compensatoriu golurile ei. În ipostaza juvenilă, Briony Tallis (Saoirse Ronan) supraveghează cu un ochi hipersensibil idila vertiginoasă dintre Robbie (James McAvoy), fiul servitorilor admis să studieze la Cambridge, și sora sa mai mare, Cecilia Tallis (Keira Knightley). Una dintre scenele elocvente pentru arta regizorală, scena de la fîntînă dintre cei doi îndrăgostiți este filmată de două ori
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
melodramatic al împlinirii dragostei nu reprezintă decît o minciună pioasă, adică o ficțiune. Încercînd să împace în ficțiune ceea ce a distrus în realitate, Briony oferă și sensul soteriologic al acestei povești, dar și traseul dramatic, "real" al personajelor a căror idilă s-a stins prematur. Putem relua filmul începînd cu sfîrșitul care-l reconstruiește printr-un rapel nostalgic al unei împliniri sub binecuvîntarea unei ficțiuni dezirabile, compensatorii, și nu putem decît să ne amintim că filmul debutează cu tînăra Briony în
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
versuri, dar nu pot să nu mă întreb ce efect ar fi avut ele dacă printr-o minune ar fi fost publicate atunci când au fost scrise, în 1957-1958. Dar poate cel mai brumarian poem al acestui volum este cel intitulat idilă. Imaginarul este cel din deja faimoasele sale poeme domestice. Atâta doar că imaginația sa senzitivă nu se exercită în cămară, ci în exteriorul casei. Miraculosul amestec de forme, culori, mirosuri, gusturi funcționează însă din plin. El dă poemului consistența voluptoasă
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
curge spre Brezoi.../ O fată și-a pierdut cămașa/ Prin fînul de curînd cosit,/ Și-acum în poarta casei s-a proptit/ Să-și mai arate-o dată sînii goi/ Și trupul rumenit de soare/ Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare/ în pitorescul munților Carpați.../ Așa sînt toate fetele la munte.../ în prima zi -/ Oricare-ar fi -/ Se lasă sărutate doar pe frunte.../ A doua zi,/ Pînă și cele mai ursuze/ Se lasă sărutate chiar pe buze.../ Iar în a
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
care o are o mică piesă de teatru cu gîze, frunze, răsturnări de situație în "celula de criză" autumnală a unei lumi pe care ritmul vieții noastre a alungat-o departe, Rapsodii de toamnă: "Între gîze, fără frică/ Se rencep idilele./ Doar o gărgăriță mică,/ Blestemîndu-și zilele,// Necăjită cere sfatul/ Unei molii tinere,/ Că i-a dispărut bărbatul/ În costum de ginere.// Împrejur îi cîntă-n șagă/ Greierii din flaute,/ ŤUf, ce lume, soro dragă!ť/ Unde să-l mai caute?// L-
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
mai tîrziu,/ Eu sunt ce n-am fost niciodată/ Și-un sfert din ce era să fiu!/ Sunt arcul primului avînt, - / Trompetă,/ Placă,/ Diafragmă/ Și... dracu știe ce mai sînt!". Noi știm? Ce este această poezie dulce ca o fostă idilă puțin ridicolă, exersîndu-și cam acidulata cochetărie, pe notele unei partituri dintr-un alt sistem muzical? Probabil că nu, și nu ne vom lua osteneala să aflăm, cîtă vreme gustul nostru a clasat-o. Solidul dosar de referințe critice, și notele
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
de ospătarea musafirilor și nu veghease la căpătâiul ei așa cum ar fi trebuit, așa cum făcuse celălalt. Din nou pierduse, din nou alesese altceva" (p. 217). Eșantioanele de mentalitate configurează specificul regional și cultural, cu inserții în intimitatea familiilor boierești, iar idila nu este una siropoasă, deoarece autoarea a reușit să se strecoare în intimitatea epocii și să pigmenteze narațiunea prin încrucișarea a două orizonturi distincte, jocul limbajelor asigurând echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
insista Călinescu pe aerul cețos ossianesc și pe hohotirile byroniene, acestea par mai curînd un adstrat ulterior adăugat la un idiom liric deja constituit, și care este, dacă-l cercetăm cu atenție, destul de cuviincios și de moderat"; Un fel de idile exotice și cu substrat tragic sînt Florile Bosforului, culegerea incontestabil cea mai rezistentă a lui Bolintineanu, deși lui Călinescu, unul dintre cei care au reimpus atenției pe poet, după o lungă traversare a deșertului, i s-a părut că ele
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
o ghicitoare; se caracterizează, în mai mare măsură decît expresiile echivalente - de tipul Ghici ghicitoarea mea - prin fixitate, ritualizare, fiind de fapt ininteligibilă și interjecțională. Vasile Alecsandri a jucat un rol important în răspîndirea ei: prin poezia , din ciclul Doine, idilă grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
mai mare descripției de peisaje, cu funcție analitică (natura devine, la modul romantic, cel mai bun rezonator sufletesc), decât epicității și conflictelor. Pentru deprimatul Matei, abia ieșit din adolescență, luptând cu pustiul provincial și cu sentimentul zădărniciei, Dora este o idilă salvatoare, o rază de lumină și speranță. Amândoi sunt structuri bovarice, încrezătoare că iubirea este singurul sens nobil al existenței. Scriitorul învăluie idealismul erotic al protagoniștilor săi într-o estetizare simbolistă, impresionistă, mizând pe forme și culori, pe intensități variabile
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
sau, în limbaj birocratic, "retrași" este necesară intervenția unor specialiști, "vînători" de profesie, care să scoată de pe piață aceste "produse". În dimensiunea sa ultraaccesibilă, filmul se rezumă la vînătoarea a patru exemplare, care se încheie cu succes, dublată de o idilă care lărgește spectrul posibilităților în ceea ce privește dinamica cuplurilor: om-android. Filmul lui Ridley Scott lansează o întrebare mai veche sau la fel de veche ca și mitul lui Pygmalion și Galateea, și anume: care sunt limitele creației, mai ales cînd aceasta dobîndește o primejdioasă
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
progresiv inițiatul Matei Iliescu, relații care sfârșesc într-o idilică poveste de dragoste, nu fără trimitere la Emma Bovary. În Nesfârșitele primejdii, aventurier e soțul, George Pelimon, păstrând bune sentimente pentru consoarta lui, Despina, dar nerezistând ispitei de a alimenta idila cu Helga (care Helga?), o Lelia, vag brebaniană, de înaltă societate, cu mofturi care-i întrețin amantului arderea. Radu Petrescu practica pe acest subiect o artă flaubertiană, trecută prin filtru proustian. Procedarea lui Mircea Horia Simionescu e funciar antilirică. Poetizantă
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
dos întreaga comicărie, axată pe stîngăcia, lipsa de civilizație, pompierismul notabilităților, pe clișeele unui naționalism tîmp și agresiv din disperare, pe supralicitarea ospitalității și dificil traductibilul fond emoțional autohton, constituie lipsa de speranță, de orizont, în definitiv, România profundă, unde idila se termină brusc. Carnavalul cu inserturi caragialești relevă în spatele măștilor tristețea, sentimentul ratării și nonsensul existenței și atunci încăpățînarea lui Doiaru încetează de a mai fi paradoxală sau ineptă, devenind o filosofie cu un tragism particular. Deși anunțat ca neterminat
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
Ovidiu Cotruș lega realismul sărbătoresc al literaturii coșbuciene de statutul grăniceresc al unor zone ale țării. Aceste zone n-au cunoscut iobăgia. Am dezvolta afirmația lui Ovidiu Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
coșbuciene de statutul grăniceresc al unor zone ale țării. Aceste zone n-au cunoscut iobăgia. Am dezvolta afirmația lui Ovidiu Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor opțiuni reale. Voința totalizatoare a lui Rebreanu
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
atmosferei spectacolului, iar cel al lui Răzvan Mazilu a făcut un salt de la neoclasic spre contemporan. Plecați fiecare din cutiuța lui din bloc și întâlnindu-se de câteva ori pe scări, el, Răzvan Mazilu, și ea, Monica Petrică, leagă o idilă pusă în valoare de două duete de mare frumusețe, deplin puse în valoare de cei doi interpreți. Remarcăm mai întâi revenirea în dansul contemporan la o temă etern omenească, fără stridențe și șocuri, cât și lirismul cald al lui Răzvan
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
a găsit unul să-i pună ceva în burtă și acel ceva a început să se umfle; e în luna a doua, după socotelile ei. Deci după șapte luni vom avea o cumetrie în colectivul nostru! Și despre autorul acestei idile, ce știi? Anonim! O fi unul pe care nici nu-l bănuim sau, mai știi, poate e sfântul duh! Extraordinar! Asta e bomba? Păi ce, nu e? Ții minte că nu a ascuns niciodată față de noi că vrea un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]