956 matches
-
inadaptați romantici. Limba lui Pavlovici, de o distincție cultă, e în contrast cu mizeria catacombelor, farmecul cărții venind tocmai din discrepanța dintre noblețea erudită a expresiilor și sordidețea întîmplărilor surprinse. Cînd un filosof, pus să descrie urdorile unei subterane, face uz de idiomul elegant al seminarelor, lasă exact impresia pe care o lasă Pavlovici descriindu-și calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături - finețea limbii culte, unghiul de vedere al perspectivei păsării și
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
la asemenea pact narativ „pe față“ - întinsă de interglosator, pentru că trecerea cu vederea a unui detaliu afectează situarea în „departele“ textului. E un mod, ingenios, respectiv eficace, ieri și azi, de a menține trează conștiința receptorului, instigat la navetă între idiomuri, elemente de volte-face și surprize diverse, în special aparente. Un merit al procedurii chiar aici l-am găsi, în evitarea stridenței „comerciale“ a sequel-ului, în descoperirea unui aer firesc de continuitate, care dă seama de faptul că respectul față de precursori
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
1970, p. 92), ca și Who's who în România (2002) le prezintă în amănunțime. Toate lucrările sale se îndreptau într-un singur sens: către cercetarea dialectelor și a graiurilor limbii române - dar mai ales, cu o constantă pasiune, către idiomul său nativ, aromâna. Liturghierul aromânesc (1962) a fost cea dintâi lucrare, Dodecalogul aromânilor (1996) și Dicționarul aromân (macedo-vlah) (DIARO), vol I, A-D din 1997 - în curs de elaborare sînt, acum, cele din urmă. Să adăugăm la acestea Compendiul de
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
e azi nimicitorul, a întîlnit subiectivitatea scrum, nu te iubesc, i-a strigat, nu te iubesc, și nu i-a răspuns nimeni, chiar nimeni, absolut nimeni, era începutul unei incomparabile iubiri *** Am starea cînd aș inventa o limbă atroce, un idiom ce ar numi cu săruturi sulfurice viața și moartea, m-aș trezi diminețile, aș spune bună ziua, iar ziua s-ar cutremura cu dalbe cenuși, aș numi cenușile și s-ar întrupa nimicitorul, cînd mi se întîmplă asta nu mai e
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
verzi ca irișii Minodorei) ale novicilor, caraghioși, împiedicați în redoarea lor de mașinărie, delicați totuși, șotioși, panglicari, amuzanți. Dacă nu înțelegi ce vorbesc și ce se spune despre ei, dacă te-ncurcă trei anexe complicate, cu povești scrise într-un idiom din viitor, cu personaje bizare, eclozate din cîte-o farsă, nu-i nimic. Nu trebuie să-i pricepi, trebuie să-i guști, lingîndu-te pe degete, ca și cum arătătorul cu care dai pagina ar fi prins aromă de caramele topite. Așa sînt ei
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
care a și monitorizat secțiunea literară, a ținut să lămurească unele aspecte care privesc românistica și perspectivele ei, propunând totodată dezbaterii noțiunea însăși de românist. Despre cine se poate spune că practică această îndeletnicire? Numai străinii care studiază româna ca idiom romanic sau și acei români care, în afara granițelor României, predau limba și literatura română străinilor? S-au emis mai multe păreri fără a se fi ajuns, în această privință, la o ,concluzie", la o definire a ,românistului" care să excludă
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
să devină tot mai importante. Internetul, care părea inițial un instrument de nivelare, de uniformizare lingvistică (prin utilizarea preponderentă a englezei) a devenit un spațiu al babiloniei, oferind informații și ocazii de afirmare limbilor mici, regionale, permițînd campanii pentru salvarea idiomurilor pe cale de dispariție, în genere favorizînd afirmarea deosebirilor. În contactul lingvistic, se observă foarte des decizia de păstrare a cuvintelor într-o formă cît mai apropiată de origine. Tendința, puternică în româna de azi, ilustrează o preferință mai generală, explicabilă
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
and social, are absorbed and treated aș simple diseases. No wonder if forms of dissent în respect of labor organizations with obsessive rhythms and unnerving, are addressed and stigmatized aș cases of psychiatric interest. The disease, according to Hughes, from idiom of resistance to oppression compliance, when it becomes clinical, it loses its social value for the simple reason that "it is a safe bet that his suffering will be heavily sedated, șo that the medicine even more than religion, is
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de dejecții ale subumanității. Ea "se combină straniu cu un jargon obscen; murdăria conștiințelor este reprezentată în limbă de registrul scatologic și pornografic, și vedem cum apare acest hibrid monstruos, această încrucișare a limbii de lemn cu obscenitatea care devine idiomul omului nou". Un "idiom" mai sincer, în orice caz, decît afectarea ideologizantă din mass- media... Să revenim acum la victime. Supuse unor suferințe ce depășesc toate reperele relațiilor umane cît de cît normale, plonjînd în abisul infernal, ele ajung a
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
Ea "se combină straniu cu un jargon obscen; murdăria conștiințelor este reprezentată în limbă de registrul scatologic și pornografic, și vedem cum apare acest hibrid monstruos, această încrucișare a limbii de lemn cu obscenitatea care devine idiomul omului nou". Un "idiom" mai sincer, în orice caz, decît afectarea ideologizantă din mass- media... Să revenim acum la victime. Supuse unor suferințe ce depășesc toate reperele relațiilor umane cît de cît normale, plonjînd în abisul infernal, ele ajung a-și altera reacțiile, a
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
poemelor și, deloc în ultimul rând, a traducătorilor. Cel puțin pentru grupul limbilor romanice, ediția face posibilă și o comparație care e mereu tulburătoare. Traducerea latină realizată de Liviu Franga ne permite să efectuăm observații pertinente asupra evoluțiilor paralele ale idiomurilor romanice, chiar și în condițiile în care, în chip evident, personalitatea traducătorilor și-a pus amprenta asupra înfățișării lingvistice a poemului. Totuși, rezistă încă suficient de multe elemente care fac posibilă o comparaț ie între precizia franceză și somptuozitatea spaniolă
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
că și în limba română se poate scrie ficțiune, cu condiția de a ameliora această limbă, aflată deocamdată într-un stadiu de dezvoltare incipient. Vocația experimentului s-a profilat de la început în conștiința lui Cantemir. Testarea capacităților de exprimare ale idiomului natal începe cu o carte de filozofie, deoarece, în viziunea intelectualului format la Constantinopol, primul loc într-o ierarhie ideală îl ocupa discursul filozofic. Literatura se situa, probabil, pe un loc inferior, deși la frontiera secolelor XVII-XVIII nimeni nu făcea
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
priință n-are. Dublă invocare pe care rigoarea gramaticală nu o ajută, de vreme ce adresarea la plural ( muza și drăguțul bade Apolo) se continuă la singular ( șoptește-mi, a ta dulce însuflare). Poetul era perfect conștient de dificultatea versificării într-un idiom încă rigid dar cât va putea să se mlădieze acesta în trei sferturi de veac: "neajungerea limbii mă desmântă". Poetul clasicizant își "bruftuiește" muza pentru că îi susură indicații ce vin în contradicție cu bidiviul sacru ce-i poartă inspirația la
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Cornelia se gândi că bărbatul îi va fi ghidul fidel, care îi va prezenta Spania, deoarece el a fost primul spaniol cunoscut de ea dar și primul care a determinat-o să învețe, conversând cu el, limba spaniolă, acest minunat idiom, poate unul dintre cele mai fascinante și melodioase din lume. Ea avea senzația că, anumite sunete se pronunță, așa cum vorbesc copiii mici, când se răsfață. Observă că vorbitorii, indiferent de vârstă, parcă își pliază limba și ating ușor, cu vârful
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
de teatru . Important de știu este faptul că el redactează literatură în limba ebraică și în cea arabă, așa cum a scris și lucrarea lui de doctorat. Meritul lui Afif Shlewet este cel de a fi făcut legătura între cele două idiomuri, fapt benefic pentru teatrul din Israel. Aceștia nu sunt singurii vechi prieteni ai poeților bistrițeni, care acum fac cunoștință cu primarul foarte jovial ca personalitate al unei comunități de beduini. Un laitmotiv plin de încântare a asigurat participanților programul orchestrei
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
păstreze scrierile pentru o noapte la sediul poporului, ca să poată citi Grimorio (Cartea Umbrelor), Învățând, astfel, tot ce se putea despre diabolicul meșteșug al vrăjitorului. Cartea era scrisă Într-o limbă necunoscută, alcătuită din semne indescifrabile și din numere, probabil idiomul tainic vorbit de demoni. Nu dedusese mare lucru În afară de senzația unei totale confuzii mentale, a unei răsturnări perverse a rânduielii firești În expunerea fiecărui subiect. Doar câteva lucruri apăreau de Înțeles: imagini de stele și constelații, și figuri geometrice, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
monoton, puternic ritmat, un ansamblu de cuvinte aspre și de neînțeles. Apoi tonul cântecului urcă, o melodie tristă care ajunse până la bolta tavernei. Dante o asculta fascinat. Nu era nici una dintre limbile creștine pe care le cunoștea; nici ebraica sau idiomul barbar al maurilor. În efortul cântării, femeia Își mișcase un umăr, iar marginea mantiei coborâse, descoperindu-i gâtul. I se păru că o flacără Îi țâșnește din piept, urcându-i pe gâtlej Într-o vâlvătaie sinuoasă. Era un tatuaj, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mirarea moldovenilor, trecu și-o cămilă cu una sau două cocoașe purtând în spinare două sau mai multe femei ușoare care plângeau cu zece rânduri de lacrămi, viziriul, în fine, se opri în fața unei uși pe care scria în câteva idiomuri de mare circulație: SALA DE FORTZĂ. Cu sfială, viziriul își îndoi falanga unui deget și ciocăni cu ditamai smaralgdul. — Intră! - se auzi firesc (da, acesta e cuvântul, „firesc”î dinăuntru. Viziriul împinse ușa și intrară toți patru. Prima imagine care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căzut cu tronc țigăncușa armeanului. Am spus corect? — Corect, luminăția-ta - răspunse spătarul. Vădiți o uimitoare cunoaștere a limbii noastre.. — Natura meseriei mele și-o frecventarea asiduă a ținuturilor dunărene m-au ajutat mult în descifrarea și aprofundarea frumosului dumneavoastră idiom. Mai știu și alte expresii: puteam să spun, de pildă, că rapsodului „i s-au aprins țurloaiele”, nu? — Călcâiele, luminăția-ta - îl corectă spătarul Vulture. — Da? - se încruntă viziriul. Inițial am fost informat că „țurloaiele”. înseamnă că am fost indus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fără de lacrimi și Înșelăciuni, ascultînd-o vorbind despre lucruri pe care pe atunci nu le Înțelegeam. Clara descria persoane, locuri și obiecte pe care nu le văzuse niciodată cu propriii săi ochi, cu amănunțimea și precizia unui maestru din școala flamandă. Idiomul ei erau texturile și ecourile, culoarea vocilor, ritmul pașilor. Mi-a explicat cum, În anii de exil În Franța, ea și verișoara ei Claudette avuseseră parte de un tutore și profesor particular, un bețivan de vreo cincizeci și ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
amîndouă. Maică-sa era franțuzoaică, profesoară de muzică, am impresia, iar el trăise la Paris de cînd avea nouășpe sau douăzeci de ani. Cabestany spunea că primeau manuscrisele lui Carax În spaniolă. Dacă erau traduceri sau originalul, Îi era totuna. Idiomul favorit al lui Cabestany era acela al pesetei, de restul Îl durea În cot. Cabestany se gîndise că, poate, printr-o lovitură a norocului, va izbuti să introducă vreo cîteva mii de exemplare din Carax pe piața spaniolă. — Și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sunt considerați și după epoca istorică în care au creat, ei urmăresc cu meticulozitate etapele creative ale pictorului, reflectarea unor evenimente majore în opera sa și fac o analiză serioasă ale izvoarelor de inspirație. Elron, în opinia generală, crează un idiom propriu, transpunând în imagini paralelismul cu realitatea. El are în artă o viziune unică, în care istoria se reconstruiește, se imaginează, se interpretează, uneori fiind idealizată. Apariția acestor două volume, cu numeroase reproduceri, în limbile rusă și spaniolă, limbi de
MAESTRUL ELRON – DOUĂ CĂRŢI DE ARTĂ LA MADRID ŞI LA MOSCOVA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362851_a_364180]
-
fă „par“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „par“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). • engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătură cu lat. pilus „par“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l că în latină, numai în română e cu r, poate și în vreun dialect italian de unde e it. perruca. Părul prin firele sale e în relație cu zeul, cu Soarele: „La mandeeni preotul nu are
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
maliki „câine“ cf. malkh „soare“ în cecena; în această limbă australiană există armonie vocalica că în turco-mongolă, finica, maghiară, de aici maliki față de malkh; nu „câine“ în ngabere (guaypis), limba chibcha din Costă Rica, amintește de nu „soare“ în hmong, idiom în Chină, Vietnam, scris și hnub, dar pronunțat cum se vede mai sus nu. Câinele se numește ninik în jebero (Peru) care provine, după noi, din ninik „soare“ în limba râma, Nicaragua, (astăzi la distanță de 2000 km). În idiomul
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
idiom în Chină, Vietnam, scris și hnub, dar pronunțat cum se vede mai sus nu. Câinele se numește ninik în jebero (Peru) care provine, după noi, din ninik „soare“ în limba râma, Nicaragua, (astăzi la distanță de 2000 km). În idiomul bribri „câine“ e chichi, care este exact chichi „luna“ în limba kuna, idiom tot chibcha, ca și bribri, dar a se vedea și jebero kiki „soare“. Comparați și kabardinul (cerchez, Caucaz) ha „câine“ cu ha „soare“ în sanscrita cu xa
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]