13,262 matches
-
eres", cănd „basmele iubite erau Încadev?ruri", În epoca sacr? a mitului, singura care putea reconcilia idealul cu realul, spa?iul mitic fiind un ț?ram magic În care zeul I?i f?cea sim?it? prezen?a prin crea?ie, iar omul putea oricând accede c? tre lumea absolut? a cunoa?terii: „ În vremi de mult trecute, cănd stelele din ceruri Erau copile albe cu p?rul blond ?i des ?i coborând pe raz???ara lor de misteruri În marea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
subtil? incursiune În lumea mitului, motiv pentru care elementele ce-1 compun tind s? cumuleze semnifică?îi adânc filozofice (luna devine un simbol imuabil al cosmosului, marea o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal?). Descrierea cet??ilor antice (Babilon, Egipt, Grecia, Dacia) reprezint? astfel un exemplu elocvent ce relev? pe de o parte viziunea arhitectural? a poetuluidemiurg, „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z. D.-Bu?ulenga), dar ?i manieră În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al genezei, codrul o lume atemporal?). Descrierea cet??ilor antice (Babilon, Egipt, Grecia, Dacia) reprezint? astfel un exemplu elocvent ce relev? pe de o parte viziunea arhitectural? a poetuluidemiurg, „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z. D.-Bu?ulenga), dar ?i manieră În care peisajul eminescian, de data aceasta d?ltuit În piatr?, poate transcende timpul istoric al devenirii, ??inuind prin for?a gândului, a ideii, a cunoa?terii, prin for?a mitului ce 1
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
for?a gândului, a ideii, a cunoa?terii, prin for?a mitului ce 1-a z? mislit privilegiu deopotriv? al poeziei ?i al arhitecturii: „ Poezia, ca ?i arhitectură de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este, În schimb, un spa?iu al crea? iei, simbol al unei tainice În?elepciuni În virtutea c?reia preo?îi ?i regii c?utau „al vie?îi În?eles" nedezlegat. De aceea, acest peisaj impresioneaz? printr-o cople?itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie, Le-a-mbr?cât cu-argint ca-n soare s? luceasc? Într-un lan? ?i s? par? r???riț? din vis?rile pustiei, Din nisipuri argintoase În mi?carea vijeliei, Ca un vis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spune Eminescu Într-una din paginile Manuscriselor sale. Astfel, „c?zute În ruin?, cetatea, piramidele, templele [...] retr?iesc totu?i datorit? poten? ialului de gand ?i vis Încorporat În ele prin str?dania intelectual???i spiritual? a regilor ?i preo?ilor din vechime " (Zoe D-Bu?ulenga). Este acesta un alt mod de zidire, În timp, a permanen?ei umane În ipostaz? de gand, de idee, de spirit idee pe care Eminescu o subliniaz? adesea În crea?ia să: A afla
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i la nivelul expresiei poetice; În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel rela?ia complex? a fiin?ei umane cu spa?iul infinit. Extraordinar „poet al dep?rt?rilor", „dotat cu o neîntrecut? putere transgresiv? În str? baterea spa?iilor ?i a erelor", Mihai Eminescu r?mane neîntrecut În literatura noastr? prin for?a revelatoare a „orizonturilor cosmice" nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu) . „Traiectul marilor dep?rt?ri" e delimitat uneori de lumea finit? de un prag
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
str?luce?te prin reflexele „ de argint" pe care luna le revărs? asupr?-i, ca ?i cum l-ar Înnobila cu Însemnele sacre ale mitului: „ Virtutea vizual? Închipuie la poetul nostru un imens telescop imaginativ Îndreptat c?tre lumea interspa?iilor ?i a originelor ". (E. Papu) Ins? poetul nu-?i proiecteaz? numai ochiul În acest spa?iu magic, Întrucat elementele vizuale ce-1 populeaz? relev? „o anumit? facultate transgresiv? peste diferitele grani?e ontologice, sem?nate pe traiectul marilor dep? rt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iar fruntea-i, cufundat?-n În???ime, Abia marginile-arat? În albastrantunecime: Munte jum?tate-n lume — jum?tate-n infinit". („Memento mori") Dou? tipuri de spiritualitate se configureaz? În opera eminescian? una Închis?, În care cunoa?terea e imposibil? (spa? iile descrise Întruchipând simboluri ale regresiunii) ?i o altă deschis? -cea dacic?, În care limitele dintre cele dou? lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între cer ?i p?mânt fiind posibile oricând: „ Dezgustat de lumea ??runt?, care-i cere s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis cunoa?terii, motiv pentru care formele ?i structurile vizuale circumscrise acestui spa?iu devin reprezent?ri simbolice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
structurile vizuale circumscrise acestui spa?iu devin reprezent?ri simbolice ale infinitului, expresii ale aceleia? i „aspiră?îi dramatice spre libertate absolut? În cunoa?tere ?i spre unitatea fiin?ei adânci, Încercat? la toate nivelurile, dincolo ?i În pofida tuturor interdic?iilor". (Zoe D.-Bu? ulenga). O alt? expresie poetic? a dimensiunii infinite a naturii se poate reg?și ?i-n descrierea peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i capabil s? suporte, prin interpretare, noi configur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ceea ce Înseamn? modul creator de a te apropia de universul culturii Întregi: „ Oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire., Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul ??lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, sigure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec cele mai variate idei ale culturii ?i sufletului omenesc. Dar ce societate, ce petrece g?sesc! " (Constantin Noica) Cunoa?terea con?inutului operei poetice, receptarea „creatoare" a semnifică? iilor acesteia, este posibil? numai În parametri unei judec??i de valoare care ?? nu devin?, din diverse motive, str?în? mesajului, conducând la pierderea identit??îi sale artistice (idee pe care chiar Eminescu o subliniaz? În versurile „Scrisorii I"): „ Poate vreun
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai mic? a celui de-al doilea strat-materia, raportându-se În acela?i timp la con?inut (prin semnifică?iile exprimate) ?i la forma artistic?. Redundan?a topos-urilor poetice În contextul operei faciliteaz? În?elegerea acesteia, conferindu-i În acela?i timp identitate artistic?. Astfel, reprezentând unitatea minimal? a materiei operei literare, ele reprezint? punctul central care genereaz? complexele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere ??ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-1 ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-1 decodeze . Studiul toposului sau al cli? eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din punct de vedere literar ?i care se extind asupra tuturor domeniilor vie?îi, În m?sura În care au fost cuprinse ?i formulate În literatur?". În Antichitate s-au redactat culegeri cu aceste topos-uri: toposul „elogiului str?mo?ilor ?i al faptelor lor", cuvântarea de consolare, seara, respingerea muzelor; topos-ul „spun lucruri pe care nu le-a mai spus nimeni altul"; topos-ul dedică?iei, invocarea naturii (considerat topos poetic); topos-ul „puer senex", noble?ea sufleteasc?; topos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Însemn?țațe deosebit?, pentru c? ele reprezint? „uria?ul mecanism viu" al universului poetic eminescian, „ce se desface curiozit??îi analitice iscoditoare de taine ale crea?iei, În piese care palpit? semnificând spre unitate" (Zoe D.-Bu?ulenga). Studiul semnifică?iilor pe care acestea le au poate relevă sistemul de corela? îi Între aria de cultur? tradi?ional?? ?i cea universal?, Între expresivitatea gândirii, a viziunii artistice autohtone ?i cea apar?inând altor popoare, dezv?luind procesul devenirii noastre spirituale. Alc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve?nic? alc?tuire, codrul, marea, ??ul luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota?ia. " (G. C?linescu) Mai curând, Eminescu ar putea fi numit „poet al spa?iului" (Zoe D.-Bu?ulenga), „al marilor dep? rt?ri cosmice" (E. Papu), pentru c?, oricât ar p?rea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa?iul", n?scut? din „instinctul creator, demiurgic", din dorin?a de a da via?? oric?rui spa?iu inert, de a crea in-creatul prin „originalitatea, ineditul, for?a creatoare" a geniului s?u poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce construie?te În imagina?ia să peisaje „transcendente" (G. C?linescu), fantastice situate În inima p? mântului, sau labirinte arhitecturale subacvatice, ori Închipuie minunile de gandire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
naturii ?i sentimentul culorilor, pe care receptaculele fine ale romanticilor le-au descifrat Înainte de simboli?ți". (Eugen Simion) În studiul s?u asupra universului prozei eminesciene, criticul literar Eugen Simion subliniaz? ideea de spa?iu poetic fascinant, unic prin semnifică?iile sale; pentru aceasta, utilizeaz? termenul „paradis", identificând astfel diferitele ipostaze cosmice ale acestuia. Exist? (dar nu numai In proza lui Eminescu, ci ?i În poezia să) reprezentări ale unui ?paradis terestru": ,În Cezara, viziunea paradisului terestru e În tot momentul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
toposurile poetice care alc?tuiesc aceste peisaje sunt câteva din atributele expresivit??îi artistice a operelor. Un alt Eminescu „poet al departelui", al triste?îi metafizice, descoperim În pagini care impresioneaz? printr-o anume „facultate transgresiv? În str?baterea spa?iilor ?i a erelor", prin capacitatea de a intui „orbitele cele mai Îndep?rtate ?i mai pierdute ale timpului ?i ale spa?iului" (E. Papu). Un Eminescu ce prive?te orizontul cosmic „foarte de sus ?i foarte de departe" (Ț. Vianu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice vibrând de rezonan?ele muzicale ale unui timp imemorial adev?rât? „patrie a dorului" (Ro?a Del Conte) spre care gândul eminescian se Intoarce pentru a c?uta
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]