1,269 matches
-
trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni și scânduri așezate peste mlaștină. Artileria, archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul. În același timp însă, spahiii din
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni și scânduri așezate peste mlaștină. Artileria, archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul. În același timp însă, spahiii din flancul drept al otomanilor au trecut râul printr-un vad și
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
un număr de soldați odihniți, care nu participaseră încă la luptă. Mihai Viteazul a hotărât să execute un puternic contraatac, o lovitură combinată frontală și o manevră de învăluire pe flancul stâng al inamicului. Satîrgi Pașa a fost respins de către ieniceri. Otomanii au fost înghesuiți într-un spațiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere. Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
după încheierea temporară a problemelor cu Rusia, în urma Tratatului de la București din 1812. Mahmoud al II-lea a vizat reorganizarea armatei otomane după modelul european, proiectul de restructurare pe care l-a propus în 1826 aducându-l în conflict cu ienicerii. Totodată, a abolit un număr de privilegii vechi, precum dreptul pașelor de a aplica pedeapsa cu moartea sau colectarea cu forța a haraciului (impozitului). De asemenea, în perioada domniei sale apar primele cabinete ministeriale de imperiu, ce vizau înlesnirea administrației, până
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
Tracia după ce i-a învins pe rebeli și s-a aliat cu despotul Serbiei Ștefan Lazarevici împotriva lui Mûsa. Armatele celor doi frați s-au ciocnit pe câmpia Chamurli (Samokov, Bulgaria), în apropierea frontierei sudice a Serbiei. Hassan, Hassan, aga ienicerilor lui Mehmed, a încercat să-și determine subordonații să-și trădeze comandantul. În timpul atacului care a urmat, Mûsa a fost rănit. În ciuda comportării bune în luptă a otomanilor din Rumelia, bătălia a fost câștigată în cele din urmă de Mehmed
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
asupra orașului. Preluând Constantinopolul, Mehmed avea să dețină cheia rutelor comerciale dintre est și vest, Constantinopolul importând mirodenii din India. Ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul, avea 10.000 de soldați, Mehmed avea 150 000 de soldați și ieniceri cu care a transportat pe uscat 70 de corăbii, ocolind fortificațiile dinspre mare ale Constantinopolului, pentru a ataca prin surprindere. Apărați de ziduri solide lungi de 4 kilometri cu înălțime de 100 de metri, bizantinii au rezistat 54 de zile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ulei pe peretele estic. În anul 1453, după cucerirea Constantinopolului de către turcii otomani conduși de sultanul Mahomed al II-lea, Hagia Irene a fost închisă între zidurile viitorului Palat Topkapî și a fost transformată într-un depozit de arme pentru ieniceri. În anul 1846, Ahmed Fethi Pașa a transformat depozitul într-un muzeu de arme. În prezent, muzeul servește în principal ca sală de concerte pentru spectacolele de muzică clasică. Începând cu anul 1980 aici au avut loc majoritatea concertelor Festivalului
Hagia Irene () [Corola-website/Science/333075_a_334404]
-
putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552 soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
să folosească puști și tunuri. Bătălia aceasta a durat opt ore, adică toată ziua, și la ea a participat personal suveranul Uzun Hasan. Spre sfârșitul bătăliei, sultanul văzând pericolul de a o pierde, a introdus corpul modern de atunci - al ienicerilor cu sprijinul artileriei, ceea ce a decis soarta luptei. La această bătălie a luat parte, de partea otomană, și Radu cel Frumos, ca prieten și vasal al sultanului Mehmet al II-lea, cu un contingent de 12.000 de oșteni din
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
pe o insulă la est de fortăreață. Rușii au bombardat cetatea între 29 aprilie și 5 mai provocând importante distrugeri ale fortificațiilor inamice. În sprijinul asediaților din Methoni , guvernatorul militar otoman a trimis pe 3 mai aproximativ 2.000 de ieniceri din Tripolița. Prințul Dolgorukov a organizat apărarea împotriva turcilor cu o primă linie formată din insugenți greci neinstruiți. La primul atac al otomanilor, linia elenă s-a rup, dar rușii au reușit să reziste aproximativ 5 ore. Efectivele otomane s-
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa a 4-a. După înfrângerea lui Psaro și Mavromihali, numeroși participanți la rebeliune s-au refugiat în munți, unde au continuat să lupte împotriva otomanilor. Dacă în regiunile de coastă și de câmpie ienicerii au reușit să restabilească ordinea,prezența lor în regiuniile muntoase ale Peloponezului a fost mai degrabă simbolică. Insurgenții au continuat să păstreze controlul asupra unor puncte fortificate plasate strategic (Tripolitza și Mystras) și a unei bunei părți a Peninsulei Mani
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
Imperiul Otoman. Cele mai puternice femei din Harem se poate spune că au fost nora Roxelanei, Nurbanu Sultan (1525-1583) și Safiye Sultan (1550-1618). Astfel de femei puternice și-au exercitat influența în ceea ce privește numirea în funcții importante precum marele agă al ienicerilor. Locuitoarele haremului erau din punct de vedere legal fără nicio excepție sclave și aveau ca singură sarcină servirea sultanului. Implicarea acestor persoane nepregătite pentru conducere în politică a fost din această cauză umbrită de greșeli și nepotism. Opțiunile femeilor din
Sultanatul femeilor () [Corola-website/Science/324670_a_325999]
-
porunca țarului, și anume să împiedice oștile otomane să pătrundă în Moldova. Armata otomană a ajuns la Isaccea la 16 iunie 1711, unde a staționat 14 zile. Principalii comandanți otomani, pe lângă marele vizir Baltacı Mehmed Pașa, erau: Yusuf Aga, comandantul ienicerilor, care avea la dispoziție aproximativ 50 000 de oameni; vizirul Ali pașa care devenise, la începutul anului 1711, conducătorul eyaletului Bosniei; Yörük Hasan pașa comandantul eyaletului Urum; Sirke Osman pașa comandantul eyaletului Karaman etc. Armata otomană a staționat două săptămâni
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
pe Fălciu. După ce, la 7 iulie, trupele ruse și moldovene au fost respinse de armata otomană, țarul a fost nevoit să se retragă, armata sa fiind încercuită. În primele confruntări ale bătăliei de la Stănilești, otomanii au suferit pierderi grele „deoarece ienicerii au atacat fără să-și facă întărituri”. Astfel, trei agale de sendergeçti „au devenit martiri împreună cu toți oamenii lor”. În seara de 19 iulie, armata rusă și-a consolidat pozițiile defensive, însă a fost complet înconjurată de forțele otomane. Pe
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
protocoalele judecăților și documentele înfățișate la procese. El era nepot al lui Constantin Psiolu, grec adus în Moldova de Grigore al II-lea Ghica pe la 1736 și fusese numit domn la insistențele lui Thugut. În timpul scurtei sale domnii din Moldova, ienicerii trimiși să păzească granițele de ruși au atacat Iașiul pe care l-au prădat; ienicerii atacă și palatul domnesc, de unde abia sunt respinși, jefuiesc satele, de unde iau o mulțime de vite. Dupa aceea, Ipsilanti se lasă luat prizonier de austrieci
Alexandru Vodă Ipsilanti () [Corola-website/Science/299481_a_300810]
-
adus în Moldova de Grigore al II-lea Ghica pe la 1736 și fusese numit domn la insistențele lui Thugut. În timpul scurtei sale domnii din Moldova, ienicerii trimiși să păzească granițele de ruși au atacat Iașiul pe care l-au prădat; ienicerii atacă și palatul domnesc, de unde abia sunt respinși, jefuiesc satele, de unde iau o mulțime de vite. Dupa aceea, Ipsilanti se lasă luat prizonier de austrieci. În a doua domnie din Țara Românească a fost lacom. Pierde tronul din cauza intervențiilor amiralului
Alexandru Vodă Ipsilanti () [Corola-website/Science/299481_a_300810]
-
cazul Sultanului, a dat roade). Ca sa-si ocrotească fiii de soarta multor eventuali pretendenți la tron (anume uciderea de către primul născut al sultanului) Hŭrrem i-a creat lui Mustafa o reputație de trădător, deși era un excelent conducător, iubit de ieniceri. Astfel, Suleiman l-a ucis. Mult timp a circulat legendă că Roxelana l-ar fi vrăjit pe sultan prin descântece și poțiuni. În 1554 ambasadorul Austriei, Busbeck, scria că existau în capitala femei care îi duceau sultanei Hŭrrem cranii de
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
pentru soldați, trei mori și o temniță „afundată ca un iad”. Palatul princiar măsura 1 500 de pași în perimetru având cinci turnuri dintre care două lucrate din „ceramică roșie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniție, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porți din care numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
pace și au repornit războiul. Pe 11 noiembrie 1444, Murat a reușit să înfrângă oștile creștine - polono maghiare comandate de Valdislav al III-lea și de Iancu de Hunedoara - în bătălia de la Varna. Murad a fost reurcat pe tron cu ajutorul ienicerilor în 1446. Un nou tratat de pace a fost semnat în 1448, imperiul recâștigând controlul asupra Bulgariei și Valahiei și a unei părția a Albaniei. După ce, în sfârșit, situația din Balcani a fost stabilizată, Murad și-a îndreptat atenția împotriva
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare ruso-austriacă. În septembrie 1789, marele vizir otoman Cenaze Hasan Pașa, promițând răzbunare pentru înfrângerea forțelor otomane la Focșani, a ridicat o armată de peste 100.000 de soldați, constând în cea mai mare parte din ieniceri, pentru a învinge armatele aliate austro-ruse conduse de generalii Aleksandr Suvorov și prințul Josias de Coburg. După trimiterea trupelor sale într-un marș de noapte istovitor, pașa a lansat o ofensivă împotriva celor 18.000 de militari austrieci. Ținând cont
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
mare concentrare de trupe fiind întâlnită în zonele fortificate și mai puțin în regiunile rurale. La mijlocul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de acalmie, efectivele otomane din Pașalâcul de la Buda (Eyaletul Budin) se ridicau la aproximativ 8.000 de ieniceri, sprijiniți de un număr necunoscut de recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad din era pașa de Buda (Budin). La început, întreg teritoriul controlat de
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele noastre. O altă mănăstirea faimoasă a fost aceea a dervișilor
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
credincioasă lui Belizarie, a înăbușit răscoala numită "Nika", numai după masacrarea a 40.000 de rebeli în incinta "Hipodrom"-ului. Un al doilea eveniment sângeros, de mare amvergură, l-a constituit masacrarea pe suprafața fostului "Hipodrom" a 30.000 de ieniceri, în anul 1826, din ordinul sultanului Mahmud al II-lea. Ienicerii deveniseră o plagă pentru statul otoman și o sursă de permanente vesacțiuni împotriva personalităților din guvern și chiar a sultanilor. Sfârșitul Hipodromul [[Constantinopol]]-ului s-a menținut utilizabil până la
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
a 40.000 de rebeli în incinta "Hipodrom"-ului. Un al doilea eveniment sângeros, de mare amvergură, l-a constituit masacrarea pe suprafața fostului "Hipodrom" a 30.000 de ieniceri, în anul 1826, din ordinul sultanului Mahmud al II-lea. Ienicerii deveniseră o plagă pentru statul otoman și o sursă de permanente vesacțiuni împotriva personalităților din guvern și chiar a sultanilor. Sfârșitul Hipodromul [[Constantinopol]]-ului s-a menținut utilizabil până la sfârșitul sec. al 12-lea, înainte de invazia cruciaților din [[Cruciada a
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
a face un asemenea pas contra onorii și contra jurământului”. În 1574, el a condus cu succes o flotă otomană formată din 250-300 de nave de război și aproximativ 75.000 de oameni în cucerirea Tunisului. A devenit agă al ienicerilor în 1575 și a păstrat această funcție până în 1578. În timpul următoarei etape a carierei sale a fost activ mult timp în lungul război otomano-persan din 1578-1590. A fost "beglerbeg" (guvernator general) de Van în 1583, și și-a asumat comanda
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]