492 matches
-
nu face nimic, că ai pus asupra altuia întreaga povară a ta. Ieremia crezând că Dumnezeu va milui pe popor, s-a rugat pentru el. Dar fiindcă acesta nu și-a adăugat și credința lui, el n-a fost ascultat (Ier. 11, 14). N-avea Ieremia credință? Ba da. Ea era ca cea a celor ce l-au purtat pe slăbănog. Deci vina a fost a poporului. Așa e și în cazurile asemănătoare. Căci nu degeaba s-a spus: Mult poate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini (Ier. 12, 13), căci chiar dacă petrec și repetă cuvintele lui Dumnezeu, cei ce nu se hrănesc din ele cum se cuvine, nu trăiesc cinstit și nu au credință îndestulătoare, unii ca aceia seamănă grâu, dar culeg spini. Ne putem da seama
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a Șasea, în PSB, vol. 38, p. 185) „Născocind unele ca acestea împotriva dogmelor Bisericii și îngrămădind mituri deșarte la urechile celor mai simpli, cu dreptate vor auzi: Vai celor ce proorocesc din inima lor ... și nimic din ale Domnului (Ier. 23, 16). Fiindcă, opunând vedenii și preziceri și proorocii ale inimii lor cuvintelor Duhului, nu simt la câtă nebunie aleargă născocirile lor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 9, în PSB, vol. 41, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 21.283 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pășuni terenuri arabile cultivate și păduri în tranziție aflate în bazinul hidrografic al Văii Ierului) încadrată în bioregiunea panonică a "Câmpiei Ierului" (cea mai joasă subdiviziune geomorfologică a Câmpiei Someșului), ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest. Acesta include rezervația naturală Complexul hidrografic Valea Rece. Aria naturală dispune de zece habitate naturale de tip
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 21.283 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pășuni terenuri arabile cultivate și păduri în tranziție aflate în bazinul hidrografic al Văii Ierului) încadrată în bioregiunea panonică a "Câmpiei Ierului" (cea mai joasă subdiviziune geomorfologică a Câmpiei Someșului), ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest. Acesta include rezervația naturală Complexul hidrografic Valea Rece. Aria naturală dispune de zece habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
care Începe individualismul; până la el individul nu conta. Poporul era cel cu care lucra Domnul direct: ,,De vrei să te Întorci, Israele, zice Domnul, Întoarce-te la Mine și, de vei depărta urâciunile de la fața Mea, nu vei mai rătăci” (Ier. 4,1); ,, Îndreptați-vă căile și faptele voastre și vă voi lăsa să trăiți În locul acesta!” (Ier. 7,3). Orice om trebuie să facă alegerea Între Dumnezeu sau sine Însuși. Fiecare a făcut alegerea Între cele două căi pentru că noi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
vrei să te Întorci, Israele, zice Domnul, Întoarce-te la Mine și, de vei depărta urâciunile de la fața Mea, nu vei mai rătăci” (Ier. 4,1); ,, Îndreptați-vă căile și faptele voastre și vă voi lăsa să trăiți În locul acesta!” (Ier. 7,3). Orice om trebuie să facă alegerea Între Dumnezeu sau sine Însuși. Fiecare a făcut alegerea Între cele două căi pentru că noi ,,suntem ceea ce alegem. Și prin alegerea noastră arătăm preferința noastră pentru o Împărăție sau pentru alta: pentru
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
ochii Tăi nu privesc ei oare la adevăr? Tu Îi bați și ei nu simt durerea; Tu Îi pierzi și ei nu vor să ia Învățătură; și-au făcut obrazul mai vârtos ca piatra și nu vor să se Întoarcă” (Ier. 5, 3). ,, Căci am bătut cu rugină și cu mălură și cu grindină toată munca mâinilor voastre, dar voi nu v-ați Întors către Mine" (Agheu 2, 17). Dumnezeu a folosit atunci asemenea moduri de pedepsire și le va folosi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
cu structura și funcționarea calculatorului, cu o serie de direcții în care acesta poate fi utilizat, precum și cu aplicațiile sale. 2. Utilizarea calculatorului ca mijloc de învățământ în cadrul procesului didactic, caz în care el dobândește, din start valoarea de strategie ier utilizarea sa presupune un minim de competențe în domeniul computerelor. În ambele situații, dar cu precădere în cea de a doua, relația învățător-elev se particularizează ca expresie a specificului lucrului cu calculatorul. Poate că în viitor se va discuta despre
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
sau să te agiți sau să fii ceea ce ești. Încerc să merg la Paris cea mai mare parte din timp, pentru că acolo lucrează Stella. E angajata unei companii de film care face filme internaționale. Avem un apartament pe Rue François Ier, o zonă destul de simandicoasă lângă Hôtel Georges V. Cartierul este dichisit și luxos, însă locul pe care l-am închiriat eu cu Stella e groaznic. Îi aparține unui bătrân englez și nevestei lui franțuzoaice. Ei au plecat în Mentone, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Amsterdam, 1993 (SEG, XLIII, 519); Viaggi e commerci nell’antichità. Atti VII Giornata archeologica (Genova, 25 novembre 1994), a cura di B.M. Giannattasio, Genova, 1995, în special p. 65-84. • Les Italiens dans le monde grec. IIe siècle av. J.-C. - Ier siècle ap. J.-C. Circulation, activités, intégration. Actes de la table ronde, École Normale Supérieure, Paris, 14-16 mai 1998, édités par Ch. Müller et C. Hasenohr, Athènes, 2002 (BCH Supplément 41). • V. Pârvan, op. cit., p. 109. 9 Ibidem, p. 186-191. • Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A. Martin, Les activités commerciales en Gaule libre, en Bretagne et en Germanie: le témoignage du Bellum Gallicum, în ÉtCl, 48, 1980, p. 333-340; Y. Roman, Chronologie du commerce italique et économie monétaire en Gaule du sud aux XIIe et Ier siècles avant J.-C., în „Ktèma“, 7, 1982, p. 121-128; idem, Une voie romaine: l’«isthme gaulois», în ibidem, 14, 1989, p. 105-114; B. Cunliff, La Gaule et ses voisins. Le grand commerce dans l’Antiquité, traduction de F. Vidal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l’instrumentum domesticum et épigraphie lapidaire, în DHA, 25, 1999, 1, p. 81-99; C. Hasenohr et Ch. Müller, op. cit., p. 12 (cu bibliografia la notele 5-6), 18-19; É. Deniaux, Les gentes de Délos et la mobilité sociale à Rome au Ier siècle av. J.-C.: l’exemple de Marcus Seius et des Seii, în Les Italiens dans le monde grec..., p. 29-39. refuzând orice credibilitate numelui, întrucât formulele onomastice variază după epoci; prin urmare se apreciază că demersul bazat pe studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
East - Social and Political Aspects. Proceedings of the International Colloquium Organized by the Finnisch Institute and the Centre for Greek and Roman Antiquity, Athenes 7-9 September 1993, edited by A.D. Rizakis, Athens, 1996. • Les „bourgeoisies“ municipales italiens aux IIe et Ier siècles av. J.-C. Centre Jean Bérard. Institut Français de Naples, 7-10 décembre 1981, Paris-Naples, 1983; Parenté et stratégies dans l’Antiquité romaine. Actes de la Table ronde des 2-4 octobre 1986 (Paris, Maison de sciences de l’homme), textes réunis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trimiteri în notele și comentariile la ediția V. Pârvan, Scrieri de istorie romană, passim; adaugă: D. Noy, Foreigners at Rome. Citizens and strangers, The Classical Press of Wales, 2000; S. Follet, Les Italiens à Athènes (IIe siècle av. J.-C. - Ier siècle ap. J.-C.), în Les Italiens dans le monde grec..., p. 79-88; Ch. Müller, Les Italiens en Béotie du IIe siècle av. J.-C. au Ier siècle ap. J.-C., în ibidem, p. 89-100; A. Rizakis, L’émigration romaine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Wales, 2000; S. Follet, Les Italiens à Athènes (IIe siècle av. J.-C. - Ier siècle ap. J.-C.), în Les Italiens dans le monde grec..., p. 79-88; Ch. Müller, Les Italiens en Béotie du IIe siècle av. J.-C. au Ier siècle ap. J.-C., în ibidem, p. 89-100; A. Rizakis, L’émigration romaine en Macédoine et la communauté marchande de Thessalonique: perspectives économiques et sociales, în ibidem, p. 109-132; • Bresson, Italiens et Romains à Rhodes et à Caunos, în ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Volusii ș.a.) ca negotiatores (pragmateuómenoi), mercatores (trapezítai), publicani (telônai), navicularii (naúklhroi), dar și 74 Str., IV, 6, 10; V, 1, 8. • G. Bandelli, Per una storia della classe dirigente di Aquileia repubblicana, în Les „bourgeoisies“ municipales italiennes aux IIe et Ier siècles av. J.-C..., p. 175-203; M. Verzár Bass, Contributo alla storia sociale di Aquileia repubblicana: la documentazione archeologica, în ibidem, p. 209, 211; R. Chevallier, Aquilée et la romanisation de l’Europe, Université de Tours, 1990, p. 48; F.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Palestina, în special după anul 722 î.Hr., exista un singur loc sfânt, Ierusalimul, pericolul unor „texte” diferite provenind din aceeași comunitate religioasă nu era încă prea mare; însă atunci când, în 587, a căzut și Ierusalimul, iar elita populației, incluzând preoții (Ier. 29, 20), a fost trimisă în exil, problema textelor sfinte a devenit foarte spinoasă. Potrivit mărturiilor existente, astăzi este clar că în perioada 400-100 î.Hr., textele biblice au fost copiate și prelucrate în locuri diferite; și mai mult, tradiții orale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
scribi se găsesc în următoarele versete: Fac. 18,22; Num. 12,15; Num. 12,12 (bis); 1Rg. 3,13; 2R. 16,12; 3R. 12,16; 2Cron. 10,16; Avacum 1,12; Mal. 1,12; Mal. 1,13; Zah. 2,12; Ier. 2,11; Ps. 106,20; Iov 7,20; Iov 32,3; Plâng. 3,20; Osea 4,7. Literatura rabinică și comentariile exegetice ale tradițiilor medievală și masoretică conțin indicii ale faptului că anumite versete ale Scripturii au în prezent o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
adeseori de diferența de sens a cuvântului derivat. În primul capitol al lucrării sale, Commentarius Massorae Historiens (Tiberias, partea I), Buxtorf spune că termenul folosit de către evrei pentru desemnarea tradiției textului biblic este cuvântul hrwsm (vocalizat după forma hdwgb de la Ier. 3,7), și din moment ce samech este un sunet ascuțit, cuvântul se scrie cu dublu „s”: massora. Această modalitate de transcriere a cuvântului, deși nu a fost adoptată de către Buxtorf însuși, este urmată de către foarte mulți bibliști. Fluctuația în transcrierea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de texte liturgice, dar și targumuri și pasaje biblice. Din păcate, doar un foarte mic număr de fragmente de manuscrise biblice prezenta vocalizare palestiniană 2: Ps. 27-33; 35-40; 41-46; 55-59; Ier. 1,1-2; 29; Iez. 13,11-16; Dan. 9,24-12,133. Un alt manuscris prezintă un interes deosebit, întrucât, pe lângă vocalizarea palestiniană, textul propriu-zis apare într-o formă abreviată 4; acest manuscris conține pasaje din Ieș., 28,29-29,39; Is. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
alt manuscris prezintă un interes deosebit, întrucât, pe lângă vocalizarea palestiniană, textul propriu-zis apare într-o formă abreviată 4; acest manuscris conține pasaje din Ieș., 28,29-29,39; Is. 5,8-9; 10,9-12; 13,18-20; 44,4-48; 53,4-59; 59,10-64; Ier. 23,33-29,31; Ps. 51,21-53; 71,5-72,4. Vocalizarea acestor fragmente, esențial diferită de vocalizarea tiberiană, este și mult mai veche decât aceasta. Atunci când au fost descoperite pentru prima dată în anul 1894, fragmentele au fost catalogate de către cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
având un punct deasupra. În textele ebraice tiberiene se introducea un cerc (indicatorul tipic al notelor masoretice) deasupra formei ketiv din text, iar forma qere era scrisă la marginea rândului, precedată de q sau rq sau yrq; de exemplu, la Ier. 50,44, în text apare forma <u@w°r!, iar pe margine q)) <xwra. Gordis apreciază că în majoritatea celor 1350 cazuri cunoscute de qere/ketiv, cele două forme ale textului au valoare egală 2. În numai 18% dintre cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
În Biblia Hebraica Stuttgartensia întâlnim zece cazuri în care consoanele unui cuvânt apar scrise pe margine, în timp ce în rândul coresponzător al textului sunt scrise numai vocalele (Jud. 20,13; 2Rg. 8,3; 16,23; 18,20; 4Rg. 19,31.37; Ier. 31,38; 50,29; Rut 3,5.17). De asemenea, există alte șapte cazuri care prezintă reversul acestui fenomen: ceea ce este scris nu se citește; din acest motiv, vocalele nu sunt scrise (2Rg. 13,33; 15,21; 4Rg. 5,18
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]