561 matches
-
între 21 °C la Tecuci și 21,3 °C la Galați. În condițiile de climă menționate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafață, ca și din nisip pe valea Bârladului, s-a instalat o vegetație ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura. Vegetația reprezintă rezultatul interacțiunii ariilor de influență este europeană, atlantică, sudică, al elementelor eudemice si al activității antropice. În ansamblu, vegetația de silvostepă se întâlnește în
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
naturală Miru-Bora a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă ce conservă habitate de pajiști alpine, formațiuni ierboase și tufărișuri cu jneapăn ("Pinus mugo") și bujor de munte (din specia "Rhododendron myrtifolium") și adăpostește o mare varietate specii faunistice, unele protejate prin lege (urs brun, cerb, cocoș de munte).
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
globului, până în anul 1980 50 % din această suprafață a fost distrusă de către om. Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot aminti șase etaje de vegetație care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufișuri, arbuști. Solul are un strat subțire de humus cu o capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu hrană Mykorrhiza.Procesele de transformare a substanțelor sunt accelerate în această regiune din cauza climei calde și
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis suedica". Fauna
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă de munte ("Allium vectorialis"), leurdă ("Allium ursinum"), omag ("Aconitum verigatum"), crin de
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală: a) arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice; ... b) poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcționării instalațiilor, echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare, menționate în prevederile acordului de mediu și/sau autorizației/autorizației integrate de mediu. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266008_a_267337]
-
ul ("Artemisia absinthium" L.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. ul este o plantă perenă, ierboasă. Poate atinge o înălțime de 1 - 1,2 m. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
acoperiți abundent de mucus sănătatea siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile dintre care unele se află pe cale de dispariție este răspândit în locurile ierboase și stâncoase de munte uneori crește și în regiunile de dealuri acest prim raid nu a fost important din punct de vedere militar munții sunt împăduriți ei fiind alcătuiți din punct de vedere geologic din gneisuri roci vulcanice de granit
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
creșterea ovinelor, caprinelor, porcinelor și bovinelor localnicii mai cresc în gospodărie și animale de tracțiune: cai, măgari, numărul acestora din urmă fiind mai mare, deoarece necesită o cantitate mai mică de furaje. Prezența unui spectru divers de specii de plante ierboase cu flori bogate în nectare, cît și a climatului favorabil a determinat dezvoltarea apiculturii. Pentru crescătorii de albine această activitate reprezintă atît o plăcere sufletească, cît și un mic business. În prezent în sat există aproximativ 180-200 familii de albine
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în mare parte, de vegetația montană și de savană. 19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale, care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile, păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori. Economia Jamaicăi este bazată pe exploatări miniere, agricultură și turism. PIB (2008): 14,4 miliarde $ (18% din agricultură, 17,7% din industrie, 64,3% din servicii). PIB/loc.: 5.335 $. Se extrag bauxită (este al treilea producător
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
și al protecției vieții și sănătății acestora; ... e) asigură depozitarea corespunzătoare a dejecțiilor. ... Articolul 26 Personalul cu atribuții privind întreținerea culturilor de legume și cereale are următoarele atribuții: a) informează responsabilul de mediu înainte de arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase; ... b) informează responsabilul de mediu, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu sau de accident major; ... c) solicită și obține autorizația din partea autorității publice competente pentru agricultură și desfășoară activitatea pe bază de contract cu titularii autorizațiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239786_a_241115]
-
rămase necultivate din cauza inundațiilor, colmatărilor, a altor calamități cu caracter temporar și din alte cauze. De asemenea, din acestă categorie fac parte și terenurile ocupate de sere, solarii, răsadnițe, capsunerii. Pășuni naturale (cod rând 02) sunt terenurile acoperite cu vegetație ierboasa instalată pe cale naturală și sunt destinate pășunatului animalelor. Fânețe naturale (cod rând 03) sunt terenurile cu vegetație ierboasa instalată pe cale naturală și care este destinată recoltării sub formă de fan. În evidență gospodăriei/unității cu personalitate juridică se înscriu numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
acestă categorie fac parte și terenurile ocupate de sere, solarii, răsadnițe, capsunerii. Pășuni naturale (cod rând 02) sunt terenurile acoperite cu vegetație ierboasa instalată pe cale naturală și sunt destinate pășunatului animalelor. Fânețe naturale (cod rând 03) sunt terenurile cu vegetație ierboasa instalată pe cale naturală și care este destinată recoltării sub formă de fan. În evidență gospodăriei/unității cu personalitate juridică se înscriu numai pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se vor înscrie suprafețele folosite în comun ori arendate din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
este un gen de plante lemnoase (tufe) și ierboase din familia hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
fost utilizat tot mai frecvent de către vânătorii-culegători ca unealtă în deblocarea pădurilor impenetrabile și pentru a schimba vegetația în una propice vânătorii animalelor. Ariile dense au devenit deschise pădurii sclerofile iar cele mai puțin dense au devenit câmpii și arii ierboase. Speciile tolerante focului au devenit predominante, în special casuarina, eucalipt, acacia și iarba. Schimbările faunei s-au dovedit chiar și mai dramatice: megafauna, speciile de animale de talie mare care se găseau într-un număr semnificativ mai mare decât al
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
în popor nicorete violet, nicorete vânăt sau ciupercă mov, crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de foioase precum de conifere, prin luminișuri ierboase, grădini, livezi sau parcuri, de la câmpie până la munte, din septembrie până în noiembrie (decembrie), dar câteodată și devreme în primăvară. Buretele se decolorează cu fenol maro, cu imediat violet pal și cu tinctură de Guaiacum gri închis. "Lepista nuda" poate fi
Nicorete vânăt () [Corola-website/Science/336598_a_337927]
-
2 kilometri înainte de intrarea în sat, Prea Sfințitul intrând în Leșu într-un car de șase boi, flancat de călăreți. Evenimentul a avut pentru leșeni semnificația de mare sărbătoare a satului. În 1964 a fost deschis "un nou cimitir, pe Ierboasa". În același erau finalizate lucrările la noua școală, ridicată pe grădina parohiei, printr-o decizie a autorităților comuniste. Între anii 1968-1970 biserica este acoperită integral cu tablă. În 1974 e realizată electrificarea bisericii. După câțiva ani în care s-a
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]