199 matches
-
din România, care în acele vremuri era tolerată de autorități, monahii nemaifiind alungați, așa cum se întâmplase în anii anteriori. Părintele Flavian a viețuit în Mănăstirea Slătioara până la evenimentele din decembrie 1989. După Revoluția din decembrie 1989, arhimandritul Flavian Bârgăoanu și ierodiaconul Teoctist Murgu se întorc în București, împreună cu monahii ce viețuiseră la mănăstirea întemeiată de PS Evloghie, dar și cu alți frați începători, ce doriseră să se alăture lor, redobândind terenul pe care fusese cândva mănăstirea. Din anul 1990, arhimandritul Flavian
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
Penitenciarul Turda și Aiud, după recursul făcut de Procuratură. Eliberat din închisoare, după un an de zile, s-a dus în apropiere de București, unde fusese înființată o mănăstire pe stil vechi la Copăceni. Monahul Pahomie Morar a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah în anul 1955 de către mitropolitul Galaction Cordun, care trecuse în același an la Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România. Ieromonahul Pahomie a fost arestat de mai multe ori în perioada 1956-1963 pentru slujire ilegală și port ilegal
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
un an, un an și jumătate, ultima oară fiind eliberat în anul 1963. La modul cumulat, a execuata 5 ani de închisoare cu întreruperi. În decembrie 1956, după revolta anticomunistă din Ungaria, înăbușită de tancurile sovietice, ieromonahul Pahomie, însoțit de ierodiaconul Paisie Urdă, a plecat să slujească de hramul Sf. Ierarh Nicolae la una din bisericile din județul Alba. În drum spre Mănăstirea Râmeț, cei doi au fost reținuți și duși la sediul Securității din Alba Iulia. Acolo au fost anchetați
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
acestei mănăstiri, primind numele de Evloghie, în cinstea Sfântului Ierarh Evloghie, Patriarhul Alexandriei, și întru amintirea ctitorului lăcașului monahal, PS Evloghie Oța. În Duminica închinată Sfintei Cruci (a treia Duminică din Postul Mare) din anul 1997, el a fost hirotonit ierodiacon, pe seama mănăstirii de metanie. A absolvit studiile universitare în anul 1997, susținând lucrarea de diplomă și examenul de licență, pentru care va obține note maxime. În anul absolvirii, obține o bursă de studii aprofundate în fizică nucleară, la Universitatea Cambridge
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
de stil vechi, fratele Gheorghe se retrage după doi ani la Mănăstirea Slătioara, unde, după efectuarea stagiului militar, este tuns în monahism de către Părintele Arhimandrit Dionisie. Îndeplinește mai multe ascultări în cadrul mănăstirii. La data de 10 noiembrie 1964 este hirotonit ierodiacon, de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase, iar patru ani mai târziu este hirotonit ieromonah de către P.S. Episcop Meftodie Marinache Nemțeanul. Este trimis să predice în mai multe județe (Bacău, Tulcea, Constanța, Botoșani etc.), călătorind deghizat cu haine laice și pălărie pentru
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
viitorul mitropolit). După un an, este tuns în monahism de către PS Episcop Glicherie, făgăduind a păstra cu sfințenie ascultarea față de părinții și frații obștei monahale, sărăcia de bună voie și fecioria. În anul 1956, de ziua Sfintei Cruci, este hirotonit ierodiacon, de către I.P.S. Mitropolit Galaction Cordun, în Biserica de la Copăceni-București, iar în februarie 1957 este hirotonit ieromonah, de către episcopul Glicherie Tănase. În luna următoare de după hirotonirea sa ca preot, pr. Demostene este trimis la București, pentru a-l ajuta la conducerea
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
1942, PS Galaction a îndeplinit funcția de locotenent (locțiitor) de episcop al Eparhiei Tomisului . Episcopul Galaction Cordun a fost numit apoi ca stareț al Mănăstirii Neamț. În calitate de stareț al Mănăstirii Neamț, el l-a hirotonit pe monahul Cleopa Ilie ca ierodiacon (27 decembrie 1944) și apoi ca ieromonah (23 ianuarie 1945) . La 1 ianuarie 1949, Patriarhul Justinian Marina era obligat să pensioneze pentru limită de vârstă, printre alți arhierei, și pe arhiereul Galaction Cordun, secretarul Sf. Sinod. În anul 1947, a
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
trimisă la București pentru a-l însoți pe PS Galaction la mănăstirea din nordul Moldovei. El a sosit la Mănăstirea Slătioara în dimineața zilei de 21 mai 1955, în sunetul clopotelor, fiind întâmpinat cu Sfânta Evanghelie de către ieromonahul Glicherie Tănase, ierodiaconul David Bidașcu, starețul mănăstirii, împreună cu toată obștea și cu o mulțime de credincioși care cântau cu toții: "Vrednic este!". După ce s-a slujit pentru prima dată la această mănăstire Sfânta Liturghie arhierească, ieroschimonahul Glicherie a fost ridicat la vrednicia de arhimandrit
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
de pe latura nordică a bisericii s-a făcut una singură păstrându-se configurația inițială și destinația (plus aceea de Bibliotecă). Printre obiectele cu valoare istorică și artistică de care dispune mănăstirea, menționăm o cruce cu postament în filigran, provenită de la ierodiaconul Nectarie Mironescu (1910), aproximativ 1.500 cărți de cult datând din anul 1856, precum și câteva manuscrise ale marelui copist ieromonah Onufrie Bratu. Atelierul de pictură a fost înființat în anul 2003 de către protosinghelul Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, care a încercat
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
fost deschisă pentru a treia oară. Hramul mănăstirii este sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie). Printre călugării care au viețuit la menționăm pe actualul arhimandrit Mina Dobzeu (n. 1921) care a fost tuns în monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn cu hramul "Buna Vestire", o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie" și chiliile celor câțiva călugări
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
a urmat cursurile Școlii clericale din Cernăuți și apoi pe cele ale Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din Viena, pe care le-a absolvit în 1823. După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835). În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
data de 8 mai 1814, în orașul Cernăuți. A urmat studii liceale și teologice la Cernăuți, cu rezultate excepționale. S-a călugărit în anul 1836. Este apoi trimis să-și perfecționeze studiile teologice la Universitatea din Viena (1836-1838). Este hirotonit ierodiacon în anul 1838, apoi activează la Seminarul clerical din Cernăuți mai întâi ca prefect de studii (1838-1840) și apoi ca rector (1840-1857). În anul 1840, este hirotonit ca ieromonah. Episcopul Eugenie Hacman îl aduce în cadrul administrației eparhiale, numindu-l în
Teofil Bendela () [Corola-website/Science/310305_a_311634]
-
luptele de la Oituz, fiind decorat ulterior cu “Crucea comemorativa”, cu baretele Oituz și Carpați. După terminarea războiului, s-a călugărit la 21 mai 1921 la Mănăstirea Slatina, cu numele de Părtenie. În același an, la 22 iulie 1921, este hirotonit ierodiacon de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și numit slujitor la Catedrala Mitropolitana din Iași . În paralel cu slujirea, urmează apoi studii la Seminarul “Veniamin Costachi” din Iași (1922-1929) și la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1929-1933), susținându-și examenul de
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
a născut în anul 1789 (1797 după Dimitrie R. Rosetti), în București, din părinți români. A urmat cursurile școlii bisericești Oțetari, iar în 1809 se duce la Mănăstirea Cernica unde îmbrățișează schima monahală cu numele de Nifon. A fost hirotonit ierodiacon la Mitropolie, iar în 1826 ieromonah. Este promovat la 1 februarie 1827 ca iconom stavrofor și protosinghel la Episcopia Râmnicului și în 1836 ca arhimandrit de către episcopul Neofit al Râmnicului. După ce Neofit ajunge mitropolit, este numit la 19 decembrie 1839
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
aprilie 1822, în orașul Suceava, dintr-o veche familie boierească, unchiul său fiind viitorul mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu. A fost călugărit la Huși la 18 iunie 1842, sub numele Calinic, de către unchiul său, episcopul Sofronie Miclescu. A fost hirotonit ierodiacon (23 aprilie 1843), ieromonah (31 noiembrie 1848), fiind hirotesit apoi protosinghel și arhimandrit. Între anii 1851 și 1858 este egumen la Mănăstirea Slatina, când a înființat o școală în satul Mălini pentru copiii țăranilor. La 2 februarie 1855 a fost
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
ei. Această întâlnire îi va releva drumul pe care îl va urma în viață. Pleacă la Muntele Athos pentru a-și desăvârși instruirea. Este primit ca frate la Lavra Hilandar. În 1338 primește numele de Nicodim. În 1341 este hirotonisit ierodiacon, iar în 1343 ieromonah. Mai târziu ajunge protrosinghel. După moartea egumenului mănăstirii este ales în fruntea obștii călugărești de la Hilandar. Prin 1369 Nicodim ajunge în Țara Românească, trecând Dunărea înot (sau plutind pe rasa călugărească, după cum este istorisită una dintre
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
1922, la vârsta de 13 ani, a plecat la Sfântul Munte Athos împreună cu un călugăr român care venise să colecteze ajutoare pentru schitul românesc de acolo. În cei 18 ani de ședere la Muntele Athos a fost călugărit, apoi hirotonit ierodiacon și ieromonah. În anul 1940, părintele Evloghie de acum, fiind hirotonit preot-ieromonah, se întoarce în România pentru a-și vizita familia. Deoarece începuse cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile române nu au vrut să-i permită întoarcerea în Sfântul
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
frumusețe rară: Maica Domnului de Vărzărești, datată la 4 mai 1904 și Icoana Domnului Prodromița, o pictură de excepție lucrată la muntele Athos, inscripționată în limba română. la Mănăstire, în prezent, își săvîrșesc serviciul 4 slujitori (tre preoți și un ierodiacon), 40 călugărițe și surori la ascultre. Istoria Mănăstirii e strîns legată de istoria regiunii Nisporeni, cunoscînd etape de înflorire și de decădere (de exemplu în timpul dominației sovietice a fost închisă și transformată în depozit). În apropiere de mănăstire este amenajat
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul este hirotesit
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
ca să fi împlinit 20 de ani, tânărul Constantin Antonescu și-a urmat chemarea lăuntrică și a intrat frate la Mănăstirea Cernica. Pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin este tuns călugăr sub numele de Calinic, iar după o lună este hirotonit ierodiacon la Biserica Sfântul Nicolae de la Cernica, de către cărturarul și mitropolitul bulgar Sofronie al Vranței. În anul 1813, după ce epidemia de ciumă ucisese și mulți preoți, Calinic a fost hirotonit preot împotriva voinței sale și a devenit duhovnicul și marele ecleziarh
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
la rang de episcop pe preotul Kiril Timofeev, apoi pe ieromonahul Arcadie Dorofeev, devenit astfel episcopul credincioșilor din Dobrogea (Slava Rusă), iar pe Antonie pentru credincioși de rit vechi din Rusia. De asemenea, a mai hirotonit cinci preoți și trei ierodiaconi. La 6 decembrie 1847, în semn de protest contra episcopului Antonie al Rusiei, la cererea energică a guvernului rus în frunte cu Împăratul Nicolae I, mitropolitul Ambrosie este calomniat de acesta în fața guvernului austriac, și este exilat pentru totdeauna de la
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
din Köln (1976-1977). De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie. Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de Profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Lavrei "Sf. Serghei" din orașul Serghiev Posad, regiunea Moscovei. La data de 7 decembrie 1986 a fost tuns în monahism cu numele de Dorimedont de către arhimandritul Aleksei Kutepov, starețul Lavrei (în prezent Arhiepiscop de Tula și Belevsk). Este hirotonit ca ierodiacon la 6 ianuarie 1987 în Catedrala din Vladimir de către IPS Serapion Fadeev, arhiepiscop de Vladimir și Suzdal și apoi ca ieromonah la 27 decembrie 1987 în Catedrala din Chișinău de către IPS Serapion Fadeev, mitropolit al Chișinăului (viitor mitropolit de Tula
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
edificiul monahal care fusese închis în anul 1962. În perioada stăreției sale, s-a reparat Biserica "Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991), s-a reparat corpul de chilii pentru ieromonahi și ierodiaconi (în anii 1994-1995), s-a început repararea Bisericii de vară "Sf. Înălțare", s-a deschis schitul de maici "Sfintele Maria și Marta" (în 1996) care se află la o distanță de 20 km de orașul Căușeni și este dependent de
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
reprezentând leafa pe anii 1848, 1849 (cu doar șase luni) și 1850. În 24 mai 1851, când s-a redeschis seminarul, Pann află cu uimire că nu mai figurează printre profesori, în locul său fiind numit, la clasa I de psaltichie ierodiaconul Calistrat, iar la clasa a doua de cântări, ierodiaconul Ironim. Tot acum va tipări un "Tipic bisericesc", tradus din grecește împreună cu preotul Ioan Călărășanu de la Biserica Lucaci, dat la lumină în tipografia sa, cu binecuvântarea mitropolitului Nifon. În anul 1852
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]