KorAP: Find »[drukola/base=ieroglific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...17 >

412 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip. M-rii Neamțu, 1836. 52 A.S.I., Secretariatul de Stat. 53

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860

leagă de domniile lui Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu. Acești doi domni, străluciți ca personalitate, aveau toate șansele să ridice Principatele pe culmi de civilizație și cultură, la nivel european. Ba chiar, conform clarviziunii lui Dimitrie Cantemir, manifestată în Istoria ieroglifică, se ivea posibilitatea unirii lor sub un singur sceptru, dar vechea maladie a discordiei mioritice a împins cele două Principate la nenorocirea domniilor fanariote, după ce Cantemir a trebuit să devină captiv în Rusia, iar Brâncoveanu să provoace martiriul familiei, stingându

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843

câte ceva din toate: sentimentul patriei și ethnos (motive de realizări poetice cu totul remarcabile), mituri și ethos, timp, psihologie și arte, schițe de portret, fragmente de jurnal, transpoziții "în chip de vers" din O samă de cuvinte ori din Istoria Ieroglifică. Felurite glose, mai toate dând utilizare paradoxului, rostirii în contrasens, toate purtând sigiliul unui spirit nonconformist, sunt destinate, aparent, lecturii de-sine-stătătoare; ele sunt însă imperios necesare, în ansamblu, oricărui demers hermeneutic vizând fenomenul Stănescu. Chiar dacă nu toate punctele de vedere

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683

Shakespeare în psihiatrie"; Ion Cantacuzino (1860 - 1934), mare personalitate a științei, culturii și artelor, colecționar de artă, editor, autorul unui "jurnal intim" ce "își așteaptă editorul"; Dimitrie Cantemir (1673 - 1723), iatro-filosof și istoriograf medical în cele trei Istorii ale sale: Ieroglifică ..., a Creșterii ..., a Imperiului Otoman (descrie pentru prima oară "o operație de hernie"); Iulia Carâp (1924 - 1997, Niteroi-Brazilia), medic cu o activitate stimabilă de traducător de texte literare românești în limba portugheză (3 volume de "Leyendas e contos romenos", "Paginas

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164

conducă conștiința morală: „fă altuia ceea ce dorești pentru tine; dar ceea ce nu dorești pentru tine, nici tu să nu faci altuia.” Dimitrie Cantemir leagă strâns problemele morale de ortodoxism și de morala ortodoxă. Într-o Scrisoare despre conștiință, autorul Istoriei ieroglifice deosebește, pentru prima dată În filosofia morală românească, conștiința de conștiința morală, aceasta din urmă fiind rezultatul observării faptelor. Omul nu se naște nici bun, nici rău; rațiunea Îl orientează pe om spre bine, răul provenind din ignoranță. Pentru perfecțiune

Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, 238 p. (Biblioteca de istorie literară; 8) SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret: câteva lecturi în palimpsest. Iași: Timpul, 2007, 234 p. (Critică și eseu) SOROHAN, Elvira. Teatrul politic în Istoria ieroglifică și modernitatea romanului. În: Bogdan Crețu (coord.). Dimitrie Cantemir: perspective interdisciplinare. Iași: Institutul European, 2012, p. 115-132. SOROHAN, Elvira. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (concert de închidere). Iași: Junimea, 2014, 348 p. EDIȚII ÎNGRIJITE. PREFEȚE. POSTFEȚE ALECSANDRI

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Serie nouă; 1137) Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXXII; Tabel cronologic, p. XXXIII-XLI. COSTIN, Miron. Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor. Prefață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1984, XXIX, 288 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXIX. CANTEMIR, Dimitrie. Istoria ieroglifică. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1988, 648 p. (Scrieri românești esențiale) Elvira Sorohan: Postfață, p. 593 648. CREANGĂ, Ion. Povestiri. Povești. Amintiri. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1990, 470 p. (Scrieri românești esențiale; 4) Elvira Sorohan: Postfață. Rîs

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
de Lucian Blaga. SOROHAN, Elvira. Cultura poetului. În: Convorbiri literare, 137, apr. 2003, nr. 4, p. 72-74. Despre Nichita Stănescu. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Modernitatea romanului autobiografic. În: Convorbiri literare, 137, dec. 2003, nr. 12, p. 75-77. Despre romanul Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Dosoftei în perspectiva istorică. În: Convorbiri literare, 137, mai 2003, nr. 5, p. 65-68. Dosoftei. Psaltirea în versuri. SOROHAN, Elvira. Modernitatea romanului la Cantemir. În: Jurnal de Chișinău (Chișinău), 28 oct. 2003, p. 6. SOROHAN, Elvira. Un fidel

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Este Bietul Ioanide un roman ironic? În: Convorbiri literare, 140, nov. 2006, nr. 11, p. 27-29. George Călinescu. Bietul Ioanide. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu sub scutul istoriei. În: Vitraliu (Bacău), 15, apr. 2006, nr. 1-2, p. 22. SOROHAN, Elvira. Istoria ieroglifică. În: România literară, 39, 18-24 ian. 2006, nr. 2, p. 12. Despre cartea cu același titlu de Dimitrie Cantemir. SOROHAN, Elvira. Japonia din noi. În: Cultura (București), 2, 29 iun. 2006, nr. 28, p. 29. Despre volumul Cinci nori colorați

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
SOROHAN, Elvira. Dacă filosofii ar juca biliard... În: Convorbiri literare, 142, iul. 2008, nr. 7, p. 19-21. Despre proza lui Petru Cimpoeșu. SOROHAN, Elvira. Dramatizarea epicului. În: Convorbiri literare, 141, ian. 2008, nr. 1, p. 20-21. Despre dramatizarea romanului Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. SOROHAN, Elvira. Fragmentarism narativ și diferență specifică. În: Convorbiri literare, 141, febr. 2008, nr. 2, p. 29-31. Despre volumele Femei de Mihail Sebastian și De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu: Drama unui cronicar

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Mecanismul psiho-spiritual al ironiei. În: Convorbiri literare, 147, oct. 2013, nr. 10, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. Nichita Danilov portretistul sentimental. În: Convorbiri literare, 146, ian. 2013, nr. 1, p. 22-26. SOROHAN, Elvira. O altfel de carte despre Cantemir al Istoriei ieroglifice. În: Convorbiri literare, 147, iul. 2013, nr. 7, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. O nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
ieroglifice. În: Convorbiri literare, 147, iul. 2013, nr. 7, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. O nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică. În: Convorbiri literare, 146, febr. 2013, nr. 2, p. 23-26. Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Poezia ca împlinire în cuvânt a neîmplinirii. În: Convorbiri literare, 147, apr. 2013, nr. 4, p. 36-39. Mihaela Grădinariu. Biserica de cuvinte. Iași: Timpul

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică. În: Convorbiri literare, 146, febr. 2013, nr. 2, p. 23-26. Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Poezia ca împlinire în cuvânt a neîmplinirii. În: Convorbiri literare, 147, apr. 2013, nr. 4, p. 36-39. Mihaela Grădinariu. Biserica de cuvinte. Iași: Timpul, 2013. SOROHAN, Elvira. Un alt Varujan Vosganian. În: Convorbiri literare, 147, dec. 2013, nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Cantemir. În: Viața românească, 31, dec. 1978, nr. 12, p. 56-57. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
53-55. Despre Elvira Sorohan. BORBÉLY, Ștefan. Concert de închidere. În: Contemporanul, 26, febr. 2015, nr. 2, p. 5. Elvira Sorohan. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini. Iași: Editura Junimea, 2014. COZMESCU, Ionela. Elvira Sorohan și "cheile labirintului" Istoriei ieroglifice. În: Gând românesc (Alba Iulia), 8, ian. 2015, nr. 9, p. 29-36. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
dar erau, probabil, atrase de felul meu de a prezenta faptele și de a pune problemele. Am avut cândva un student, îmi amintesc de el, îl chema Pruteanu, era mai matur puțin decât colegii lui. A citit integral textul Istoriei ieroglifice a lui Cantemir (în general, studenții nu citeau totul, citeau doar acele pagini comentate la seminar). Acest student de excepție a fost în stare ca, în discuția seminarială cu un coleg al meu de pe atunci, să apere literatura românească veche

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
în general, studenții nu citeau totul, citeau doar acele pagini comentate la seminar). Acest student de excepție a fost în stare ca, în discuția seminarială cu un coleg al meu de pe atunci, să apere literatura românească veche, pornind de la Istoria ieroglifică. În altă ordine de idei, studenții nici nu își imaginează cât de mult câștigăm noi, cei care le "predăm", prin dialogul cu ei. E.M.: Scuzați-mă că insist. Revin la problematica paidetică. Spuneți-mi, ați avut discipoli? Vă recunoașteți în

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
mereu pregătit să afle opinia celuilalt, în fața căruia te rușinai să nu știi, să nu fi citit. De pildă, eu am lipsit la un singur seminar, pentru că nu apucasem să duc la bun sfârșit lectura, dificilă, dar captivantă, a Istoriei ieroglifice. Atunci, în primul an de facultate, a început, fără să-mi dau seama inițial, un pariu cum mine însumi (dar și o promisiune tacită, niciodată formulată ca atare, făcută profesorului care mă acaparase), pe care cred că l-am câștigat

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
seama inițial, un pariu cum mine însumi (dar și o promisiune tacită, niciodată formulată ca atare, făcută profesorului care mă acaparase), pe care cred că l-am câștigat abia în 2013, când mi-am văzut tipărită o carte despre Istoria ieroglifică. E, la urma urmelor, vorba despre un model care a lucrat în mine ani la rând, care nu mi-a dat pace, care m-a impulsionat. Dar nu a fost numai atât. Doamna profesor Elvira Sorohan avea un simț al

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
notele afective și profetice, sentențiile melancolice despre destin", care, la un loc, "dau măsura talentului autentic reflexiv al autorului, prin care începe în istoria narațiunii românești cariera stilului livresc meditativ". Suita analizelor textuale din finalul cărții la Divanul și Istoria ieroglifică, Viața lumii și Psalmii lui Dosoftei culminează în lectura critică a Poemei polone. Ea readuce în prim-plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita aspirație a Doamnei

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
prefețe sau postfețe erudite: Vasile Alecsandri, Drame (Editura Minerva, București, 1980), Constantin Negruzzi, Păcatele tinereților (Editura Minerva, București, 1982), Miron Costin, Letopisețul Tării Moldovei. De neamul moldovenilor (Editura Junimea, Iași, 1984), Cartea cronicilor (Editura Junimea, Iași, 1986), Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (Editura Junimea, Iași, 1988), Ion Creangă, Povestiri. Povești. Amintiri (Editura Junimea, Iași, 1990), Nicolo Machiavelli, Măștile puterii (Editura Institutul European, Iași, 1996), Ion Neculce, Letopisețul Tării Moldovei (Editura Junimea, Iași, 1997), Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan Cel Mare (Editura Junimea

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Cantemir, Legende și istorioare orientale, Junimea, 2014). Nu pot uita că, pe vremea când țineam seminariile la cursul de literatură română veche, doamna Sorohan îmi propusese să restituim în haina povestirii transpuse în limbaj actualizat complicatul labirint epico-discursiv al Istoriei ieroglifice. Din vina mea, proiectul a rămas doar la nivelul intențiilor, ca atâtea altele de acest fel, probabil spre dezamăgirea profesoarei, care vedea idei și obișnuia să dea de gândit tuturor, cu o generozitate pe drept cuvânt copleșitoare. E de reținut

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902

osificat, inutil. Prin anii '60 și '70, prin influența metodelor structurale, care răspândeau utopia discutării textului desprins de orice context, sintagmatic și autosuficient, biografiile au căzut în desuetudine și deriziune. "Ce ne interesează de câte ori a căscat Cantemir în timp ce scria "Istoria Ieroglifică"?" Studiile aplicate, științifice, antiseptice, matricele contrastive și pomișorii sintactici, poetica matematică păreau atât de tinerești și revoluționare față de ticăitele istorii de altădată. Ion Barbu nu mai avea altă față și altă viață în afara celei visate de Nastratin Hogea la Isarlîk

Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705

arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză, cuvântul alambic a ajuns la noi. Prima atestare este sub forma lambic (la D. Cantemir, în Istoria ieroglifică), care este luată, probabil, din ngr. lampíkos (cf. și it. lambicco). Anșoa, numele unui peștișor ce trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Altantic, are la originea îndepărtată cuvântul grecesc aphýe. Înainte de a prezenta istoria acestui cuvânt din limbile europene, trebuie

101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț, negriu, negricios, care circulă astăzi. Altele, ca negrime (care există și în dialectul meglenoromân: nigrimi „negreață“), au circulat în trecut (apare în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și varză Cuvântul care exprimă culoarea verdeții este moștenit din latină în toate limbile romanice. Lat. viridis, cu același sens, care a avut o formă sincopată *virdis, stă la baza tuturor formelor romanice: rom., it

101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]