KorAP: Find »[drukola/base=ieroglific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...17 >

412 matches

Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

nevoie. Dar dacă mai mulți oameni irigă, se pare că șuvoiul este suficient și își ia partea din cupa prieteniei, ca să spunem așa, pe care ei i-o oferă și este bucuros să bea"20. În mod similar, în Istoria ieroglifică, Șoimul devine aliatul principal al Inorogul și dreptatea care, în cele din urmă, i se face acestuia depinde în mare măsură de atitudinea sa ireproșabilă. Dar exista, în diferitele reprezentări medievale ale acestei răpitoare, una care îl făcea chiar un

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
o încredere oarbă în forța de a se impune a adevărului; el afirmă, oricui, direct, că dreptatea se află de partea fostului inamic, fără a reuși, doar prin asta, să își câștige foștii supuși de partea sa. Între personajele Istoriei ieroglifice, Șoimul este printre puținii care își descoperă conștiința. Dar, după ce o face, nimic nu mai contează pentru el în afara dreptății. Îi închide gura Hameleonului, atunci când acesta îl ponegrește pe Inorog și nu își ascunde prietenia față de el, știind bine că

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de reprezentări situate la aproape 2500 de ani distanță. Asta ca să observăm că știința nu evoluase foarte mult în atâtea mii de ani. Și ca să putem conchide că, scrisă cu mai bine de jumătate de secol înaintea Istoriei naturale, Istoria ieroglifică se afla pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește reprezentarea animalelor, chiar dacă sursele lui Cantemir erau, de bună seamă, cele ale antichității și ale Evului Mediu. Iată, deci, fabula 251 din corpusul esopic, intitulată Liliacul și nevăstuicile: "Un liliac tocmai căzuse

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
când, deși decorativ, motivul (căci despre un simbol nu mai poate fi vorba) liliacului are tot o conotație negativă. La Cantemir însă Liliacul nu mai este reprezentantul tenebrelor, al diavolului, al forțelor malefice, care subminează lucrarea Domnului. Dimpotrivă, în Istoria ieroglifică el se situează de partea binelui. Principele rămâne impasibil față de o tradiție care părea să fi condamnat definitiv un animal nevinovat și îl reabilitează. Pentru el, Liliacul este un marginal, prin urmare unul care își permite să rămână independent. Se

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
romanului. Cantemir avea nevoie de o mască suferindă, deformată, de o reputație prea puțin onorabilă, pe care să le înnobileze prin contaminarea adevărului și a dreptății. Deși membru de frunte ale manejeriei Diavolului în imaginarul medieval, Liliacul are, în Istoria ieroglifică, potențial angelic. 7. Ciacalul în slujba dreptății Șacalul nu este nici pe departe o prezență constantă în enciclopediile naturaliștilor sau în bestiarele medievale. Animal nefamiliar sau chiar necunoscut europenilor, el apare în cărțile de înțelepciune ale extremului Orient, fără a

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
dușmani, căci, fiind carnivori, trăiesc de pe urma aceleiași prăzi".1 Îndrăznind să-l înfrunte chiar pe puternicul rege ale animalelor, reiese că șacalul este un animal foarte curajos și dezinvolt. Cumva, tot împotriva puternicilor se va situa el și în Istoria ieroglifică. Ceva mai explicit este Plinius: "Căci șacalii o specie de lup crescut mai mult în lungime, deosebindu-se însă de acesta prin scurtimea picioarelor, iuți la sărituri, care trăiesc din vânat și sunt inofensivi pentru om își schimbă înfățișarea, nu

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
vărsătoare de sânge nevinovat primesc obligatoriu o astfel de funcție. Dar nu aceasta este și logica lui Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura alegorică medievală, literă de lege. Ciacalul din Istoria ieroglifică intervine în dezbaterea privind "hirișia" Strutocamilei într-un moment critic, imediat după ce Corbul emanase "siloghismul" cel șchiop, iar celelalte păsări acceptaseră obediente natura de pasăre a hibridului, în timp ce animalele, de teama vreunei represiuni, din lașitate, se arătau dispuse să primească

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
a adevărului așéși de tot din țircălamul minții îi izgoniia (că pre cât lumina soarelui a lucra poate în organele vadzătoare, pre atâta agiutoréște mai denainte știința în mintea adulmăcătoare)"11. Cred că ne putem apropia de concluzii: în Istoria ieroglifică, Ciacalul este un personaj pozitiv, care nu are cum să se situeze decât de partea adevărului, deci în favoarea cauzei Inorogului. De aceea, el suportă consecințele atitudinii sale verticale: alături de Lup, este exilat, alungat din tagma animalelor. Deși nu este socotit

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de Ibn al-muqaffa, care prin titlu se refera tot la cei doi șacali 13. Cunoscător al celor două limbi de cultură, Cantemir nu avea cum să rateze aceste celebre opere. Mircea Anghelescu detaliază influența fabulelor de proveniență "panciatrantrică" asupra Istoriei ieroglifice într-un studiu care, din păcate, nu a fost continuat de alți cercetători 14. Prin urmare, de aici provine Ciacalul lui Cantemir. Cât despre fidelitatea față de aceste modele, ea e considerată de autor un moft. La ce i-ar fi

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
străin de astfel de reprezentări, cum este Dimitrie Cantemir, o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
mult mai îndestulătoare, Inorogul, în schimbul cruțării propriei vieți. De regulă, cu un crocodil nu se poate negocia, asta ne învață cam toate reprezentările antice și medievale, care văd în acest animal un monstru dirijat de instinct. Ei bine, în Istoria ieroglifică el este, cum bine observa Doina Ruști, "un monstru cu măsură"8. Prin urmare, el renunță la o pradă săracă, picată într-un moment de îndestulare, știind că, astfel, va câștiga nu neapărat o masă copioasă, ci, mai ales, influență

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în imaginarul creștinilor, diavolul însuși. Ca să conchid, spaima Hameleonului pare a avea origini genetice, ea ține de structura sa psihică, de instinct. Crocodilul își dispută, conform unor exegeți ai Bibliei, rolul de model al Leviathanului cu balena, dar în Istoria ieroglifică el este, în orice caz, Leviathanul lipsit de concurență. Ei bine, acest simbol al răului absolut are momentele sale de umanitate surprinzătoare, manifestă disponibilități de rațiune și de empatie pe care nu le-am fi bănuit. De pildă, se arată

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai bine scenei tensionate din Istoria ieroglifică. Deocamdată, scena vânării propriu-zise este dramatică, alertă, nu lipsită de imagini care impresionează, totul contemplat din perspectiva nu înspăimântată, dar resemnată, a Inorogului: "...iată de năprasnă crocodilul în valurile apei sunând și vâjâind, asupră-i sosi. Inorogul, întâi huietul apei

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și Budai-Deleanu, prin faptul că operele lor principale au intrat târziu în circuit, nu înseamnă că ei nu sunt primii noștri scriitori în adevăratul înțeles al cuvântului

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
obținerii uneor efecte estetice (chiar dacă în scrierile lor miza este mult mai mare). În ediția a II-a a lucrării, tipărită când prezentul volum se afla în stadiul corecturii finale, ignorarea celor doi scriitori este remediată. 2 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, în Opere, Vol. I, ediție de Virgil Cândea, Editura Academiei Române și Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 386. 3 Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, pp. 110-113. 4 Idem, pp. 213-215

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
15 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, p. 18. 16 P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958, p. 79. 17 Idem, p. 81. 18 Manuela Tănăsescu, Despre Istoria ieroglifică, Editura Cartea Românească, București, 1970, p. 16. 19 Ibidem. 20 Manuela Tănăsescu, op. cit., p. 17. 21 Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII (1700-1821). Studii și texte, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 39. Aceeași idee va fi

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 22 Mircea Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 157. 29 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, pp. 120-132. 30 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 31 D.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în anul 1983. 24 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri, p. 16. 25 Idem, pp. 35-36. 26 Al. Filipașcu, Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, în "Revista Muzeelor", nr. 6/ 1969, pp. 485-492: "10 specii și grupuri de nevertebrate, 2 specii de pești, 2 amfibii și 2 reptile, 40 specii de păsări 30 specii de mamifere; adică 91 specii sau categorii de

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 48 Nicolae Cartojan, op. cit., p.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
și-a scris cele mai însemnate opere în latinește, în rusește sau în grecește): este mai degrabă o personalitate aparte și în afara veacului său, dacă nu chiar a întregii istorii a literaturii și gândirii românești". Desigur, simpla parcurgere a Istoriei ieroglifice ar putea demonstra faptul că princpele era un virtuoz al limbii române, nicidecum un prudent folositor al ei. 87 Petru Caraman, L'etnographe Cantemir et le folklore du Proce-Orient, în "Dacoromania. Jahrbuch füf ösliche latinität", nr. 2/1974, Verlag Karl

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Are dreptate Ștefan Afloroaei să tempereze ipotezele lui Dan Bădăru: "... nu ar trebui să vedem un contrast radical între aceste pagini și cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
74 Jacques Voisenet, op. cit., p. 270. 75 Idem., p. 277. 76 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 160. 77 Jacques Voisenet, op. cit., p. 311. 78 Idem, p. 330. 79 Idem, p. 353. 80 Idem., pp. 371-372. 1 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 386. 2 Dragoș Moldovanu, L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", în "Dacoromania. Jahrbuch für östeliche latinität", nr. 2/1974, Herausgegenben von Paul Miron, Verlag Karl Alber, Freiburg/ München, p. 221. În plus, consideră

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări absconse, controlabile doar de către inițiați, ci de un ansamblu de simboluri exoterice, comune, omniprezente în imaginarul medieval și post-medieval. 3 D. Cantemir, op. cit., p. 491. 4 Idem, p. 726. 5 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p. 30. 6 O

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
alcuni scrivono, questo animale non si lascia prendere, se non per mano di Vergine." Dar deja echivalența dintre această fecioară și Fecioara Maria nu se mai face și mă tem că nici nu se mai subînțelege. 44 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 672. 45 Idem, p. 673. 46 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 36. 47 D. Cantemir, op. cit, pp. 673-674. 48 Idem, p. 675. 49 Ibidem. 50 Idem, p. 676. 51 Ibidem. 52 De departe cea mai erudită și

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]