275 matches
-
se ocupă domnul Mirto, pe care l cunoști deja, domnul de jos cu voce groasă, Peppin. Mai avem un Mirto, Păvălucă, Pavel, care stă la masa aia de-acolo, dar astăzi s-a învoit, are om la tăiat porcul, e Ignatul. De Crăciun ne aduce fel de fel de bunătăți, are o bucătăreasă pe cinste, o să vezi și dumneata. Aicea suntem ca o familie... S-a întâmplat de au plecat deodată câțiva redactori buni, și Călăuza Bucureștiului și Adevĕrul ne cam
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Satu Nou, grupuri de copii cu buzunarele pline cu boabe de grâu vin și „seamănă” gospodăria unde au „arat” cu Plugușorul, rostind cuvintele: „Anul Nou cu sănătate/ Și la mulți ani fericiți!” TĂIATUL PORCULUI Tăiatul porcului se făcea în ziua Ignatului (pe 20 decembrie). Porcul neînjunghiat în această zi nu se va mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai vorbea despre ele" (S9). Aceste sărbători se punctează de regulă printr-un "chef" sau "o ieșire la un grătar" cu prietenii. De altfel, astăzi putem foarte ușor să ne gândim la schimbarea semnificațiilor unei tradiții asociate unei sărbători precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
împreună la același combinat: ea ca laborantă, iar el ca tehnician. Ca să schimbe subiectul și profitând de ocazie că profesoara îl cunoștea și pe celălalt fost prieten al lui, a mutat discuția în altă direcție. Îl mai țineți minte pe Ignat Vasile? Erați colegi? N-am mai auzit nimic despre el. A decedat joi. In seara aceasta voi afla mai multe. Vreau să-l mai văd odată, înainte de a-l duce pe ultimul drum. Mâine îl înmormântează. Nu se poate! exclamă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
O analiză critică a teoriei înzestrării cu factori de producție, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983 42. Iancu A., Bazele teoriei politicii economice, Ed. All-Beck, București, 1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1983 42. Iancu A., Bazele teoriei politicii economice, Ed. All-Beck, București, 1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 49. Ișan V., Tranziție și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 49. Ișan V., Tranziție și integrare europeană, Editura Sedcom Libris, Iași, 1996 50. Ișan V., Tranzacții comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
încă de cu toamnă opincile viitoare pe spinarea porcului gras"; un convorbitor sărac, "avea pământ doar pe sub unghii, cum zicea el". Chipuri precum Mama sau văduva Mitruța (cu o casă de copii care mor pe rând), practici precum Lăutul ori Ignatul vorbesc de mentalități și cutume. Cimitirul (numit "La Lilieci") e vestit pentru ospețele in memoriam: "Nicăieri nu mănânci o varză cu carne / Mai gustoasă ca-n cimitir / De ziua morților, când se face pomană". În alte situații, se manifestă interlocutori
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al vieții, se realizează prin intermediul ursului, animal htonian și lunar, cu virtuți medicale și meteorologice, întruchipare a divinității naturii care moare și renaște în fiecare an.94 Zilele mitice, douăsprezece sau nouăsprezece, dacă se ia în considerare intervalul 20 decembrie (Ignatul) 6 ianuarie care prezintă fața Noului An, se supun, ritualic, metamorfozelor soarelui, ducând povara Sfârșitului și Începutului. Divinitatea solară, care deschide ciclul calendaristic, este Ignat, sărbătorit pe 20 decembrie, în ziua tăierii porcului, ca simbol al spiritului grâului, asociat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te ispitește și te pierzi cu firea. Cînd visezi noaptea că te joci cu o femeie, acea femeie e zmeoaică; a doua zi te doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vovidenie / Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie Sf. Andrei - 30 noiembrie Sf. Varvara - 4 decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
timp, o zi de sărbătoare, o zi mare. Zi de sărbătoare și de ghiftuire, desigur (nu mănânci carne în fiecare zi, dar atunci, și la prânz, și seara, ai parte de friptură, grătar, un întreg ospăț carnivor). Când eram copil, "Ignatul" era o o zi tragică, de doliu. Era ca și acum ar fi fost ucis un membru al familiei. Îl știam de când era mic și rozaliu, împleticindu-se, alergând, pușculiță pe arcuri (și curios pe deasupra, gălăgios și vesel nevoie-mare), îl
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și pertinența concluziilor formulate, consider că lucrarea de față este un produs original, valoros în sine, ce constituie, totodată, punctul de plecare spre cercetarea științifică viitoare. Prof. univ. dr. Ion IGNAT Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afaceri lor , INTRODUCERE Globalizarea cuprinde, în sfera sa, procese spa țio -temporale de schim bare, care susțin o transformare în organizarea re lațiilor inter-umane, prin legare ăa și extinderea activităților
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zice proprietarul porcului. - Vă rog să serviți arătând cu mâna spre Cotnarul cu nuanțe gălbui. Invitația m-a trezit la realitate. - Și zici că ai porcul bolnav? îl întreb eu. - Da, și tocmai acum când trebuia să-l tai de Ignat. Imaginați-vă cum o să mă simt eu când toți gospodarii din sat mănâncă pomana porcului și eu nu? - Este ca un blestem, zice fratele tânăr, ștergându-și fața transpirată de căldură și băutură. Întreb: - Și zici că este abătut, nu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
special capre, berbeci, miei, porci). Se analiza comportamentul animalului dinaintea sacrificiului, dar și după (de exemplu, partea în care cade animalul sacrificat). La noi, la sate, încă se mai practică prezicerea vremii după felul cum se prezintă splina porcului la Ignat. "E un semn care nu înșeală niciodată: dacă splina este lungă și subțire, iarna va fi lungă și nu prea grea, mai blândă; dacă-i scurtă și groasă, iarna nu ține mult, da-i friguroasă; dacă-i groasă numai într-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii porcului (o „tochitură“, de fapt), ofrandă carnală a sărbătorii de Ignat. În acest caz, separarea rituală a viscerelor de restul cărnii este respectată, tochitura aceasta servită tuturor celor care au participat la tăierea animalului cuprinzând în cea mai mare parte măruntaie. Dar ar fi periculos să credem că nicăieri pe bătrânul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dulapului îmi las numai să alunece privirea, Doamne, ce caut eu aici?! și încă nu mi-am pregătit pe mâine lecția de geografie la a opta și a șaptea, franceza la a cincea și a șasea parcă, acesta este theo ignat în toată măreția ridicolului său! n-ar fi trebuit să fii altundeva?! 19 noiembrie, mă prefac în sala profesorală că nu înțeleg strategia bine pusă la punct a majorității feminine care, știindu-mă disponibil, vrea să mă însoare, aleasa, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și care transmitea oral, cu fidelitate, tezaurul sfînt al doctrinelor divine și apostolice; și care era el însuși apostolic, pentru că Irineii, Partenii și Hermiții, ca și mulți alții, au ajuns la cunoașterea ucenicilor apostolilor, întocmai precum Evodii, Clemenții, Timoteii, Titușii, Ignații, Policarpii la picioarele Apostolilor, pentru a întrebuința o frază din Scripturi, au devenit pietre de temelie. Credeau în har, credeau în cuvintele Păstorului reprezentat de Cristos și învățător și guvernator al Bisericii, reținuseră de la divinul Întemeietor o deosebită și unică
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai mult, nu știu, e muzicalitatea care se naște pe dedesubtul lui, din reluarea unor motive, cum sunt replica spusă de Ocsi cu accentul lui metalic, discontinuu de ungur, „Nu te supăra, dar eu nu te înțeleg...“, secvențele în care Ignat mută pietre sau cele cu Lazslo la meloterapie, secvențe un pic psihedelice care dau cheia filmului. Probabil că viața văzută de sus, așa cum nu reușim noi să facem decât în momentele de grație sau de mare suferință, nu e numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Constantă, România, fiica lui Popa Gheorghe și Trandafira, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Oberzellergasse 1/19/1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Samoila Dumitru nr. 2, bl. 88, sc. 1, ap. 14, sectorul 4. 161. Gal Ignat Attila, născut la 4 mai 1965 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Ignatie și Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Lechnerstr. 6/1, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Piața Gării, bl. K, ap. 7, județul Arad
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]