408 matches
-
treptat, sugerată prin reacțiile altor personaje, prin comportamente neobișnuite. O atmosferă tristă se insinuează în lumea micii familii, care își continuă existența cotidiană fără a intui gravitatea momentului. Dar prim-planul narațiunilor este ocupat, tezist, tot de activiști, de foști ilegaliști în confruntare cu schimbările „interne” din partid, verificați, marginalizați etc. O altă direcție a prozei lui P. este ilustrată de cărțile pentru copii. Tirbozel și Tirbozina pe Insula Misterelor (1960) și În luptă cu vrăjitoarele (1964) urmăresc familiarizarea celor mici
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
insalubritatea zonei, bombardamentele repetate, lipsa de mijloace și de viitor a locuitorilor, plecările pe front, ipocrizia autorităților), depășesc comanda ideologică a momentului în care e publicat romanul, cadrul politic ce se cerea blamat (regimul Antonescu) și anemica intrigă cu eroi ilegaliști. Din nefericire, moș Vițu, admirabil conturat ca înțelept șugubăț al locului, generosul și mereu săritorul Treișpemii sunt personaje sacrificate în grabă, la finalul narațiunii, conflictului rudimentar, primul devenind dintr-un posibil Moromete (cum remarca Paul Georgescu) un lamentabil Filimon Sârbu
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Poeții reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres, peisaj sovietic etc. Scrieri reprezentative: numeroasele volume publicate În acest răstimp de poeții pomeniți mai sus și altele semnate de: M.R.Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Marcel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Al.Andrițoiu, Ștefan Iureș, George Dan, Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu, Letay Lajos, Majtenyi Erik ș.a. Harta poeziei r-s din perioada 1959-1963, adaugă pe lângă creațiile poeților amintiți În cele două segmente anterioare, alte poezii având ca repere: figura ilegalistului și a luptătorului comunist, colectivizarea, contrastul trecut-prezent, iubirea, evul glorios socialist, elogiul muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cadre a lui Evghenie Tănase și alte documente din arhiva Securității care ne lămuresc asupra naturii activității fostului securist. Urmărirea informativă a unor personalități importante care au fost Încarcerate (Constantin Noica, Ion Vulcănescu, Petre Pandrea) sau a unui fost ilegalist comunist (Tudor Bugnariu) sunt dovezi În acest sens. Probele documentare sunt evidente, cu atât mai mult cu cât ne oferă informații legate de activitățile specifice poliției politice comuniste. Printre ele, aprobarea unor recrutări de informatori, dirijarea și aprobarea plecării unor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
contrar oricărei afirmări a individualității. Aceste scrisori de felicitare creionează o țară veselă și prosperă, ocupată cu construirea socialismului și recunoscătoare conducătorilor săi. De-abia scrisorile din celelalte capitole ale cărții vor apropia obiectivul către detaliile acestei realități. Vechii tovarăși ilegaliști Îi reamintesc, În general, Anei Pauker Împrejurările În care au cunoscut-o. Ei Îi solicită ajutorul pentru a obține locuri de muncă, Împrumuturi, pensii, poziții În aparatul de Stat. Fiecare dintre ei are câte o poveste; uneori este vorba despre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de clasă”, „omul vechi”, „ilegalistul” - sunt prezente, însă uneori sunt atenuate de umorul, acuratețea stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
pentru un popor amărât și o nație mereu amenințată grozav din toate părțile. Întru salvarea bieților oropsiți, venea mereu eroul providențial, adus de Dumnezeul nației cu avionul (Carol II) sau propulsat în nesfârșite șuturi în fund pe drumul greu al ilegaliștilor (Ceaușescu). Mai de curând, după găurirea drapelului, ne-am procopsit cu trei îndrumători, unul mai providențial decât altul, rând pe rând. Alți câțiva, cu mânecile suflecate a strămoșească râvnă patriotică și cu priviri vulturesc-justițiare, fremătând de nerăbdare, așteaptă să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile. Nu-i nimic, le călcăm noi și vă distrugem! Nu vreți să fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic: „pe deoparte acuzați prin presă și prin toate oficinele politice de «ilegaliate», iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinați prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile. Nu-i nimic, le călcăm noi și vă distrugem! Nu vreți să fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic: „pe deoparte acuzați prin presă și prin toate oficinele politice de «ilegaliate», iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinați prin cele mai odioase
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
înscria din oficiu pe moș Chifor. 141 Cu încetineală de pensionar, acesta se scula în picioare, privea nedumerit în spate la scaunul cu arc care pocnea de spătar și își așeza umerii în palton. Deputat de circumscripție, moș Chifor fusese ilegalist. Mititel, cu ochi limpezi de găină, fostul fochist se împrietenea mai ales cu necunoscuții. Se mirau și aceștia de căldura cu care, strîmbîndu-se de rîs, îi întîmpina ilegalistul. De la prima frază sala izbucnea în hohote. Toți adormiții se trezeau. Nici
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și își așeza umerii în palton. Deputat de circumscripție, moș Chifor fusese ilegalist. Mititel, cu ochi limpezi de găină, fostul fochist se împrietenea mai ales cu necunoscuții. Se mirau și aceștia de căldura cu care, strîmbîndu-se de rîs, îi întîmpina ilegalistul. De la prima frază sala izbucnea în hohote. Toți adormiții se trezeau. Nici vorbitorul nu pricepea cu ce a înveselit lumea; rîdea și dînsul de rîsul celorlalți. Obișnuia să tutuiască pe șefi și să le dea sfaturi. Din încîlceala frazelor ce
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
din Galați, cred. CÎnd Gheorghe Gheorghiu a ajuns primul președinte al României În comunism, și-a atașat și particula Dej la nume, În amintirea acelor momente de luptă de clasă. Ai priceput? Bunicii voștri erau unul legionar luminat, celălalt comunist ilegalist, prinși sub un alt mal al timpului. Iar voi, nepoții, zîmbiți dintr-o poză, agățați unul de altul, parcă presimțind ce nebunie o să-l apuce pe Ceaușescu - nu că În momentul ăla s-ar fi simțit bine. Aha... Ei, am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Finanțe au hotărât reînființarea Vechiului Partid Istoric. În sală erau 100-150 simpatizanți care scandau frenetic numele lui Afinoghiu (Tilică) Băcănel-Obănceanu, vechi militant al partidului, pe care îl doreau președinte al formațiunii reînființate. Erau figuranții de la cinematografie, specialiști în filmele cu ilegaliști, în care trebuia să apară opoziția reacționară a vechilor partide istorice. Fuseseră aduși, special de la Buftea, în patru autobuze de prozatorul Burtăncureanu. Mulți dintre ei, pentru coloratură și autenticitate, purtau chiar costume de epocă împrumutate de la magazia de recuzită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
purtau două pensionare îmbrăcate în costume populare, deschizătoarele coloanei care de-acum se îngroșase în urma lui Obănceanu. De fapt, pictorul recondiționase un mai vechi portret al lui Tudorache S. Teodorescu, din anii 50, un activist de frunte al partidului, vechi ilegalist, care condusese înainte de război regionala comunistă din zonă. Începuse să-l picteze cu gândul să-l expună la Anuala artelor plastice din toamna lui 1952. Se împlineau atunci 15 ani de când Tudorache S. Teodorescu stătuse ascuns câteva zile la Șoptireanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
S. Teodorescu la o fereastră prin care se zărea, în depărtare, pădurea de la Obancea, dinspre care veneau, rânduri-rânduri, cete de proletari și țărani, ca niște falnici stejari porniți la luptă, purtând steagul roșu al comuniștilor. Compoziția avea să se intituleze „Ilegalistul cheamă codrii cadrelor la luptă.“ Nu a mai apucat să definitiveze tabloul, Tudorache S. Teodorescu căzând în dizgrația lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, odată cu grupul Vasile Luca, Teohari Georgescu și Ana Pauker, acuzați de „deviaționism de dreapta“. A vrut să i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lunile alea de entuziasm, după plenara ceceului din aprilie, în care Ceaușescu dăduse tare în Gheorghiu-Dej și Drăghici, în Chișinevschi, Teohari Georgescu și în alți câțiva. Deși nu-l numise, printre cei blamați fusese și Tudorache S. Teodorescu, un vechi ilegalist, șeful regionalei comuniste câțiva ani, înainte de război. Tocmai de la Tudorache i se trăsese condamnarea, o chestie personală între ei, un șancăr pe care nu i-l tratase cum trebuie când a stat ascuns la ei Șoptireanca, prin 1936-1938. Teodoresu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
crescut, s-a aciuat pe lângă legiunea de jandarmi și, până la urmă, l-au trimis la o școlă la Pitești. A făcut și ultimul an de război, tot la jandarmi. Acolo i-a descoperit pe comuniști, prin inermediul adjutantului Cornel Mingioacă, ilegalist, devenit după 1944 colonel, apoi general, locțiitor cu dotarea în Marele Stat Major. După război, Mingioacă s-a interesat de Goncea și l-au trimis la o școală din Sibiu pentru subofițerii de jandarmi. După ce în ianuarie 1948 s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
apoi, În 1949, să reintre pe făgașul vechii amiciții. Între 24 Iunie și 6 Iulie 1947 Petre Hossu și câțiva țărani din Cheud sunt Închiși În arestul Siguranței din Zalău. Sunt salvați toți de la o lungă detențiune politică de comunistul ilegalist Virgil Câmpineanu, prieten devotat al lui Petre Hossu. Tuberculoza pulmonară, de care se Îmbolnăvise Petre Încă din 1941, când avea 19 ani, se reactivează cu virulență În 1948, ceea ce contribuie decisiv la formarea obsesiei morții, sentiment dominant În creația-i
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și proletar”: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o Împarte În mizeri și bogați!” În zilele acelea fierbinți, de maximă tensiune, guvernanții noștri comuniști se temeau până și de imnul lor „Internaționala”. Am cunoscut la Gherla un comunist ilegalist care era condamnat la 10 (zece) ani de Închisoare pentru că, În octombrie 1956, adică În toiul Revoluției Maghiare, fredonase „Internaționala” pe bulevardul bucureștean Magheru, după un chef nocturn. Dintre cei trei fii ai țăranilor evlavioși Grigore și Maria Petrișor, cel
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Se amuză o clipă, închipuindu-și care dintre ele ar fi cuprinse de-o mai intensă fervoare religioasă: cele care ar dezgropa, dintre picioarele Muzeului Antipa, un dinozaur, ori cele care ar aduce la lumină, din coasta Muzeului Partidului, un ilegalist. Înainte de a intra în imensa Piața Victoriei, circulația fu blocată, pentru a doua oară, pentru a face loc aceluiași incredibil și emoționant obicei. În România, unghiile și părul Comandantului Suprem, chiar îndepărtate prin operații de manechiură și frizerie, erau considerate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de interes. Cercetătorii xe "Alina Tudor"Alina Tudor și Dan xe "Cătănuș"Cătănuș au publicat două volume de documente, cuprinzând momentul eliminării grupului xe "Constantinescu"Constantinescu-xe "Chișinevschi"Chișinevschi 1 și pe cel din 1958 al epurării sau sancționării unor vechi ilegaliști din aparatul Comitetului Central 2. Documentele ilustrează unele tendințe În forurile de conducere, raporturile de forță din acel moment. Pentru demersul nostru, momentul 1958 este interesant, fiind Încă un pas În marginalizarea evreilor din aparatul de partid. De altfel, din
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fasciste. Ei au simțit pe propria piele nocivitatea acestei ideologii. De aceea drumul lor spre comunism trece prin antifascism. Acest fapt este relevat și de Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu, care, Întrebat despre mobilul Înrolării În luptă a părinților săi, comuniști ilegaliști, declara tranșant: „Fundamental, antifascismul”2. Ei au crezut atunci că lupta Împotriva fascismului se poate face cel mai bine sub faldurile steagului comunist. Și datorită importanței acestui obiectiv... nu au mai cercetat, ci s-au aliniat disciplinat, În cea mai
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vârf. Este o realitate istorică faptul că, În perioada trecerii la activitatea legală, o serie de militanți evrei au ocupat poziții Înalte În ierarhia Partidului. Una dintre cauze am amintit-o deja, este vorba de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]