240 matches
-
a ileonului interacționează reflex. Distensia ileonului scade motilitatea gastrică; răspunsul este numit reflexul ileo-gastric. Creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la acest nivel. Motilitatea interdigestivă. Complexul motor migrator (CMM) evidențiază pe înregistrarea într-un singur
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce realizează propulsia conținutului. CMM este inițiat ca o accentuare a contracției antrale obișnuite (la 2-3 ore după masă) și se propagă în aval cu o viteză în scădere de la 3-6 cm/min în duoden la 1-2 cm/min în ileon, durata propagării fiind ca urmare de 80-120 min (la om); complexele nu se suprapun în timp și se repetă până la o nouă ingestie. Viteza de propagare a activității electrice/contractile în cadrul CMM este de ~10 ori mai mare. Faza II
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la doze extrem de mici. Ele produc vasodilatație, creșterea permeabilității capilare, diapedeză, edem, contracția musculaturii netede extravasculare, iritația terminațiilor nervoase senzitive etc. Între efectele celor trei plasmakinine nu sunt decât diferențe cantitative. Astfel, kalidina exercită doar jumătate din activitatea bradikininei pe ileonul izolat de cobai, în timp ce efectele hipotensoare sunt de 2-3 ori mai puternice la iepure și șobolan. În general, proprietățile vasodilatatoare sunt de aproximativ 10 ori mai intense decât ale histaminei. Injectate intravenos la om, kininele plasmatice produc roșeața tegumentelor și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
există dovezi că acest răspuns se datorează în mare măsură enteroglucagonului. Experimente pe câine au arătat, de asemenea, că administrarea intraduodenală a grăsimilor duce atât la eliberarea glucagonului de tip pancreatic, cât și a enteroglucagonului, în timp ce introducerea de grăsimi în ileon determină eliberarea numai a enteroglucagonului. Ingestia unei alimentații mixte la indivizii normali duce la o creștere mică a enteroglucagonului plasmatic, dar la pacienții cu alterarea absorbției în segmentul superior al intestinului subțire se constată un răspuns exagerat. Funcțiile enteroglucagonului nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la o creștere mică a enteroglucagonului plasmatic, dar la pacienții cu alterarea absorbției în segmentul superior al intestinului subțire se constată un răspuns exagerat. Funcțiile enteroglucagonului nu sunt, încă, complet descifrate; totuși, localizarea celulelor L producătoare de acest hormon în ileonul distal și creșterea glucagonului intestinal în cazul prezenței unei cantități crescute de alimente nedigerate în contact cu aceste celule sugerează aprecierea că enteroglucagonul este unul din factorii de feedback ce controlează funcția segmentelor digestive superioare. II.8.3.6. Somatostatinul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se instalează hemoliza, își modifică aspectele tinctoriale, din roșiatice devenind negricioase. Ele sunt bine vizibile la nivelul intestinelor unde se pot confundă cu petele melanice și sunt cunoscute sub denumirea de haemomelasma ilei pentru că sunt mai frecvente la nivelul ileonului la căi sau de pseudomelanoză periferica. Urmare a creșterii permeabilității tisulare, la câteva ore după moarte, are loc imbibiția biliara a pereților vezicii biliare și a țesuturilor care vin în contact cu aceasta: ficat, diafragm, stomac, intestine. Teritoriile respective capătă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ciroză; - localizare: ¬ plex la nivelul submucoasei esofagiene→ În stadii avansate, submucoasa poate dispare iar peretele venos practic formează un strat al esofagului ¬ vene submucoase ale regiunii fundice, subfundice și ale micii curburi a stomacului ¬ vene submucoase la nivelul duodenului și ileonului - varice eso-gastrice sunt echivalente cu hipertensiunea portală (rareori apar la pacienții cu presiune portală normalăă;sângerarea este determinată fie de presiunea crescută În varice, fie de ulcerațiile secundare esofagitei; EVOLUȚIE NATURALĂ: - timpul scurs Între stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hidroliza lor sub influența fosfolipazei A microbiene și descuamarea epiteliului mucoasei (nucleu pentru calcul). 7) pancreatită cronică prin reflux de suc duodenal și pancreatic. 8) intervenții chirurgicale pentru ulcer gastro-duodenalBilroth II + vagotomie, ce determină: stază; scăderea secreției biliare. 9) bolile ileonului - boli inflamatorii, rezecția, scad absorbția sărurilor biliare. 10) constipația - crește acidul dezoxicolic și acidul chenodezoxicolic. 11) medicamentele: hipocolesterolemiante; anticoncepționale; colestiramina. b) Calculi pigmentari 1. negri: hemoliza intravasculară În anemiile hemolitice; rezultă bilirubină neconjugată foarte multă + calciu, cu formarea bilirubinatului de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vechi litiazic În urma unui episod acut; 4. ileus biliar. Forme clinice: 1. oligosimptomatică - vechi litiazic - episod acut - scăderea fenomenelor inflamatorii până la dispariție totală; 2. ileusul biliar: - sindrom Bouveret: calcul inclavat În bulbul duodenal; fenomen de stenoză piloroduodenală. - calcul inclavat În ileonul terminal fenomene ocluzive. 3. angiocolită - cea mai frecventă; 4. anemică: - mai frecvent melena; excepțional eroziunea arterei cistice; - trecut litiazic - În urma unei colici apare anemie cronică inexplicabilă (se suspectează fistula bilio-digestivă). Evoluția: - după constituie, indiferent de forma clinică, urmează o perioadă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În duoden, colon sau mai rar, stomac sau jejun. - vezicula biliară poate conține unul sau mai mulți calculi, dar cel care determină ileusul biliar are Întotdeauna diametru de 2,5 cm sau mai mult. - lumenul jejunal permite pasajul calculului până În ileon. - obstrucția colonului apare după trecerea calculului prin fistula de la nivelul unghiului hepatic sau după ce acesta a traversat Întregul intestin subțire. - la examenul clinic sunt semne de ocluzie intestinală joasă. - obstrucția duodenului sau jejunului determină semne clinice neconcludente datorită lipsei distensiei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nu au raporturi de continuitate cu organul. Din această categorie face parte dezvoltarea pancreasului în zone din arii dinafara lojei pancreasului, cum ar fi: pe stomac, în regiunea pilorică, pe duoden, dar fără legătură cu glanda primitivă, pe jejun, pe ileon, dar și pe mezouri, cum ar fi mezenterul sau chiar marele epiplon. II. Anomaliile de abușare a canalelor excretoare ale pancreasului, în special a canalului principal, Wirsungul, care poate să se verse în duoden, împreună cu coledocul, constituind prima variantă, sau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
derivațiile interne pot aduce beneficii substanțiale. Aceste derivații pot fi: între segmentele colonului transvers, atunci cînd acesta permite operația, sau între colonul transvers drept, cel dinaintea obstacolului, cu colonul stîng, mai frecvent cu colonul sigmoid, sau, în sfîrșit, derivații între ileonul terminal și colonul stîng. în ultimă instanță, cînd posibilitățile enumerate nu pot fi aplicate din diferite motive locale, colostomia subangulocolnică dreaptă este suverană. Capitolul XIII GASTROPLASTIILE Definiție. înlocuirea stomacului, rezecat în totalitate sau în subtotalitate, adică după (gastrectomiile totale sau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a face cancer la nivelul intestinului subțire este de 6 ori mai mare la persoanele dignosticate cu boala Crohn. Cauzele cancerului la nivelul intestinului subțire nu sunt bine cunoscute. Se consideră că printre factorii declanșatori ar fi boala Crohn (inflamația ileonului), boala celiacă (intoleranța la gluten), polipoza familială adenomatoasă (prezența polipilor), SIDA (cu reducerea drastică a rezistenței sistemului imunitar). Au efect negativ abuzul de alcool, consumul excesiv de pește și carne sărată și afumată, cantități mari de zahăr, sexul masculin (mai frecvent
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
au fost [4, 5]: 1.pentru cazurile operate pentru hernie Bochdaleck: peritonita generalizată prin perforație de intestin, eviscerația postoperatorie, ocluzia intestinală prin bridă Ladd, ocluzia intestinală tardivă (după două luni de la operație) prin volvulus de intestin subțire cu necroză de ileon; 2.pentru cazurile operate pentru hernie antero-laterală: eviscerația postoperatorie cu ileită terminală necrotică și recidiva precoce (după 24 ore) a herniei diafragmatice. Eviscerațiile postoperatorii și recidiva precoce a herniei diafragmatice au fost determinate fie de nerecurgerea la un procedeu de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
pesta porcină clasică 1. Pentru izolarea virusului și detectarea antigenelor probele*) considerate obligatorii sunt: a) de la animale moarte sau sacrificate: ... - probe de stern care să conțină în mod obligatoriu primele două sternebre; - probe de țesut limfatic - splina și tonsile, alături de ileon sau rinichi. Este de dorit să se recolteze încă cel putin alte două țesuturi limfatice, cum ar fi: limfonoduli retrofaringieni, paratiroidieni, mandibulari sau mezenterici; b) de la animale în viață: ... - probe de sânge pentru izolarea virusului din leucocite - se recoltează de la
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 27 aprilie 2001 privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136142_a_137471]
-
1. Pentru izolarea virusului și detectarea antigenilor sunt considerate importante porțiuni de țesut din splina și amigdale. Este de dorit să se recolteze încă cel putin alte două țesuturi limfatice (cum ar fi: limfonodulii retrofaringieni, paratiroidieni, mandibulari sau mezenterici) alături de ileon sau rinichi. Fiecare proba de țesut va fi pusă într-o pungă de plastic separată, sigilata și etichetata. Probele vor fi transportate și depozitate în containere etanșe. Probele nu vor fi congelate, dar vor fi ținute la temperatura de refrigerare
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
si mezenterul provenite de la bovinele de toate vârstele; (îi) craniul, incluzând creierul și ochii, tonsilele și măduva spinării, provenite de la ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum și splina și ileonul provenite de la ovinele și caprinele de toate vârstele. Vârstă indicată mai sus pentru îndepărtarea coloanei vertebrale poate fi modificată printr-o completare adusă prezenței reglementări, ținând seama de probabilitatea statistică a apariției encefalopatiei spongiforme bovine la grupele de vârstă de
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 aprilie 2002 (*actualizata*) privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142781_a_144110]
-
moartea animalului. Anticorpii pot fi detectați temporar în probe de ser sanguin. 2. Modificările patologice sunt mai puțin tipice, nu pot fi observate hemoragii în organe și pe seroase. La animalele care prezintă diaree cronică leziunile necrotice sunt prezente pe ileon, pe vâlvă ileocecala și rectala. 3. Semnele clinice ale formei cronice sunt aproape nespecifice și multe alte boli trebuie să fie luate în considerare pentru realizarea diagnosticului diferențial. Hipertermia poate să nu fie prezentă la fiecare animal, dar în exploatațiile
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
sau eutanasiați, cele mai potrivite probe sunt țesuturile provenite din amigdale, splina și rinichi. În plus este recomandat să se preleveze două probe din alte țesuturi limfatice, cum ar fi limfonodulul retrofaringian, parotidian, mandibular sau mezenteric și o probă din ileon. În cazul carcaselor autorizate este ales un os lung întreg sau sternul. 2. Probe de sânge recoltate pe anticoagulant sau sângele coagulat trebuie prelevate de la porci care au prezentat semne de febră sau alte semne de boală, conform instrucțiunilor autorității
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
virusul pestei porcine clasice. Antigenul intracelular este detectat prin utilizarea unui anticorp conjugat FITC. Un rezultat pozitiv trebuie să fie confirmat prin repetarea colorării cu un anticorp monoclonal specific. 1.2. Organele adecvate sunt amigdalele, rinichii, splina, diferiți limfonoduli și ileonul. Un frotiu din celulele măduvei spinării poate fi, de asemenea, utilizat în cazul porcilor sălbatici, caz în care aceste organe nu sunt disponibile sau sunt autolizate. 1.3. Testul poate fi efectuat într-o zi. Aceste probe de organe pot
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
cu rol în respirație dar și în alimentație, continuindu-se cu esofagul, care prin orificiul cardia face legătura cu stomacul - organ cavitar musculoglandular. Alimentele adunate în stomac trec prin pilor în intestinul subțire respectiv, duoden și de aici prin jejun și ileon în intestinul gros, unde se adună alimentele nedigerate și nefolosite iar deșeurile care rezultă se elimină prin anus sub formă de materii fecale. Cavitatea bucală pe lîngă rolul în masticație, digestie, fonație mai are și un rol estetic, fizionomic, rol
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
care acesta se produce în mod fiziologic. Efectele renale de stimulare a reabsorbției de sodiu și eliminare a potasiului și a ionilor de hidrogen sunt cele mai importante, dar efecte similare se produc sub acțiunea aldosteronului la nivelul glandelor salivare, ileonului, colonului și glandelor sudoripare. Aldosteronul stimulează excreția de Ca și Mg. Retenția de sodiu antrenează indirect retenția de apă și creșterea volumului de lichid extracelular. Deficitul de aldosteron se soldează cu hiponatremie, reducerea volumului plasmatic și hipotensiune, iar excesul cu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]