1,976 matches
-
Chattanooga!, un tânăr spilcuit, cu părul dat pe spate, îi explică blondei ăsteia câte una-alta din tainele vieții. E hiper, mult prea blondă, îi spune el. Blondul ăsta platinat îi înnebunește pe producătorii de platou pentru că nu-l poți ilumina cum trebuie fără să arunce un halou. Unii producători de platou îi spun “incendiu”. Părul blond pare pur și simplu în flăcări. — Orice ai face, îi spune tipul spilcuit, dacă ai notițe, nu te uita pe ele pentru că în obiectivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
privindu-și fosta imagine, blonda noastră zice — Nu vreau să fiu doar o sfrijită și-atât. Cât despre faptul că părul ei e prea “incendiar”, îi spune spilcuitul: — De-asta nu vezi roșcate naturale în filmele porno. Nu le poți ilumina corect lângă oameni obișnuiți. Asta vrea să fie tipul: camera din spatele camerei din spatele camerei, enunțând adevărul ultim. Toți vrem să fim observatorul aflat la distanță. Cel a cărui treabă e să spună ce e bine și ce e rău. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
formei sferice a suprafeței acesteia); - astigmatismul (radiațiile luminoase care cad oblic pe obiectiv nu vor fi concentrate în focar, ci într-un punct mai depărtat, fapt care duce la pierderea clarității imaginii); - coma (apariția pe pelicula fotografică a unei pete iluminate neuniform, atunci când subiectul fotografiat comportă puncte luminoase izolate). 2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelortc "2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor" Distanța minimă la care putem focaliza cu un obiectiv se numește distanță minimă de focalizare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
În studio, atunci când compunem regia de lumină, vom folosi un ansamblu de surse de lumină diferite (figura 5.3). Importante pentru determinarea caracterului imaginii sunt nu numai tipul sursei de lumină, ci și direcția acesteia. După direcția din care este iluminat subiectul, avem următoarele situații: iluminare frontală, iluminare laterală, iluminare din spatele subiectului, iluminare de deasupra și de jos. Iluminarea frontală avantajează redarea corectă a culorilor, subiectul are un contrast scăzut, fapt ce permite măsurarea cu ușurință a luminii cu exponometrul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
se pot atașa capete color pentru realizarea fotografiilor color. Corpul poate culisa vertical pe un stâlp metalic, fixat rigid pe o planșetă orizontală pe care se proiectează imaginea. Rolul lentilei condensoare este acela de a concentra fluxul luminos către obiectiv, iluminând egal toată suprafața negativului. În rama pentru negative, pelicula este fixată între două sticle optice, care trebuie curățate tot timpul de praf, pentru a obține o imagine clară și fără „reziduuri”. Burduful are rolul de a focaliza imaginea prin obiectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
TIFF și PSD. Fixator - substanță care are la bază tiosulfatul de sodiu sau amoniu și care este folosită pentru fixarea negativelor. Flash - lumină de tip fulger electronic (bliț). Reprezintă o sursă de lumină artificială, folosită atunci când subiectul fotografiat este slab iluminat. Importantă este sincronizarea cu obturatorul aparatului foto. Focalizare - proces prin care se obține claritatea maximă a imaginii într-un plan al subiectului fotografiat. Se realizează cu ajutorul inelului distanțelor de pe obiectiv. Granulație - textură a imagini foto pe peliculă sau pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
atunci promițător, până și Bill Schneider. A oprit taxiul În Pasar Baru și a trecut grabnic de la strălu cirea soarelui la umbra profundă a labirintului de dughene de la marginea marelui bazar. Aleile dintre tarabe, Înguste și Întru câtva umede, erau iluminate până și În timpul zilei cu lămpi cu gaz. Lumina lor chioară, gălbuie, nu făcea decât să intensifice ob scuri tatea. A trecut de tarabele cu suluri de pânză care miroseau a nafta lină și de cele unde se găseau felurite
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe cont propriu și se trezi strigând În gura mare, spre mirarea trecătorilor: La dracu cu toate! Abia când ajunse În strada Simion Bărnuțiu la numărul 6 Înțelese sensul cuvintelor care țâșniră din el ca dintr-un gheizer. Casa, bine iluminată de un bec cu halogen, era mai degrabă joasă, cu patru geamuri cu obloane verzi, de o parte și de alta a unei porți În zid. Tencuiala galbenă căzută În câteva locuri lăsa să se vadă cărămida roasă de igrasie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai puteai deschide dacă știai cum s-o faci, dacă aveai îndemânare. Clio avea, eu nu. Cât a meșterit ea la el, eu am urmărit un fluture mare, de noapte, care zbura și se lovea de un bec slab ce ilumina tabăra. Noaptea era numai stele, spații goale și miros grețos de pastile împotriva insectelor. Nu bătea nici o briză. Am făcut sex și, când am terminat, Clio și-a lipit coatele de corp și a rămas întinsă deasupra mea (cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
carton în principal și, din loc în loc, cărți de telefon groase, cu coperte de hârtie, dicționare, manuale - și fuseseră ridicați conform unei tehnici precise de zidărie. Un scaun simplu, de lemn și o masă stăteau în mijlocul camerei și spațiul era iluminat de un singur bec atârnat la capătul unui cablu lung. — Uau! Scout stătea lângă masă și se uita la cupolă. — E ca o biserică sau ceva de genul ăsta. Vino să vezi. Mi-am sprijinit rucsacul de masă și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de scris din robă și desenă o singură linie dreaptă în aer. Acesta a fost începutul și sfârșitul învățăturilor lui Tekisui. Unii spun că Isamu a fost pe dată luminat, dar povestea asta nu e adevărată. Isamu n-a fost iluminat, dar era înțelept și nu-și dădea repede cu părerea în nici o privință. Fiii lui Isamu, însă, se înfuriară, crezând că Tekisui glumise pe seama tatălui lor. Susumu spuse că-l va pedepsi pe călugăr pentru lipsa lui de respect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
auzită. Dețin al optulea roman publicat pînă-n obșpe ani de o elevă, pe bani de tătîne; îl am pe prozatorul cu fraza cea mai lungă, numa' bun să intre-n Cartea recordurilor. Posed doi eseiști, la alegere: unul deconstruiește, altul iluminează, turnînd în discurs și-o țîșnitură de sifon patriotic. Al meu e și volumul cel mai ieftin de pe piață. Costă un leu. Da, dar oferta pentru volumul doi depășește milionul. Și asta arată aiureala sistemului nostru editorial. Știam că scriitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
profunzime. Apoi face o pauză și reia.) Floarea pe care o țin în mână este de la el. Nu moare niciodată, e mereu la fel de proaspătă și strălucitoare ca soarele de pe cer. (Arată cu mâna spre soarele spălăcit ce dintr-o dată e iluminat cu jerbe de lumină.) Floarea a comandat-o pe internet pe adresa mea și deci nu se știe ce proveniență are. Totuși, trebuie să stea la soare câteva ore pe zi pentru a-și menține prospețimea. De aceea o plimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
era interesat să bea sau să piardă vremea cu amicii, nici ruleta nu-l atrăgea. Totuși, când un marinar mai în vârstă depăna întâmplări mai mult sau mai puțin adevărate de pe mare, devenea dintr-odată foarte interesat. Chipul i se ilumina și devenea afabil, plăcut, vorbăreț, la fel ca în ziua în care priveau jocul delfinilor pe valuri. De-atunci, în fiecare zi, Santiago strecura câte un bilețel în pumnul ei deschis, ce atârna în jos, complice, gata să-l primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nici un plan. Cumva el și-a strecurat propria imagine în tărâmul viselor, ca să se poată visa numai pe el, într-o perpetuă uimire, admirație și fericire, și totuși fără să se recunoască. Pentru A. Breton, scopurile visului sunt de-a ilumina locurile ascunse. Astăzi cred că am visat ceva foarte apăsător. M-am chinuit din greu să mă trezesc, mă luptam zadarnic să împing către trezire conținutul tulburător al visului meu, dar era ceva ce-l menținea în subteran. Visul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu I în A.“ Dacă suntem bărbați (și mai suntem, unii dintre noi), simțim că începem să înțelegem ceva întâlnind la un moment dat, într-un poem, cuvântul „sân“. Din păcate contextul face ca nici sânul - sânul care ne-a iluminat atâtea clipe din viață - să nu ne mai fie familiar. Îl privim ca pe o hieroglifă și pur și simplu nu-l recunoaștem: „Vru lână-n scut / cât să acopere getarea să. / Virulent corp. / Stă sânul cub scutirea. / Pieptind până-n
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stradă, conversații ale unor bărbați care ies în pijama în fața blocului, admonestări reciproce ale pasagerilor din autobuzele aglomerate constituie sursa lui de inspirație pentru „înnoirea“ limbajului poetic. Rezultă o poezie dezlânată și trivială, o poezie fără poezie, care nu-l iluminează pe cititor (mai curând îl întristează, ca monologul unui bețiv): „de doi lei rahat cu glugă / cică se strică vremea / unde-o bagi nu mai intră / acum tot eu o scot / să-ți cumperi spray când stai cu mine / păpușă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
previzibil, nu reușește să seducă prin el însuși, ca un spectacol stilistic. Dar chiar și lipsit de atuuri, Mihai Munteanu s-ar fi salvat de la banalitate dacă ar fi știu să vadă în viața de fiecare zi acel ceva care iluminează câte un moment și îl face de neuitat (așa cum vede, ca autor de jurnale, Valeriu Cristea). Foarte rare sunt aceste sclipiri de sens. De cele mai multe ori „dascălul de țară“ notează conștiincios fapte anodine care n-au relevanță decât pentru el
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Îi voi păstra blondețea În memorie. Mai greu e, ca În orice Împrejurare, cu femeile. CÎnd ele se desprind din neant, deci cînd Își fac simțită dintr-odată prezența, Înfățișarea le este pictată dinlăuntru, vocea e cea care le-o iluminează, cuvîntul. Dacă se Întîmplă ca interlocutoarea să mă Încînte, ea mi se arată pe retina din adînc... Dar ce anume se ivește acolo?... Oricum, ceva strălucitor, vaporos, feminomorf și foarte, foarte plăcut. Ce mai?! O zînă! „Cum arăt, după părerea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nuanța aia nămoloasă a pielii, ca la țigani... Mă agasa faptul că nu aveam o imagine stabilă a ei, nu avusese timp să mi se contureze, nu o lăsase să vorbească histrionul din mine! Iar dacă nu vorbise, nu se iluminase dinăuntru Înspre afară, nu i se formase imaginea În ochiul meu pineal... N-am Întrebat-o pe mama cum arăta fata, pentru că ea Începea Întotdeauna cu defectele și, chiar dacă predo minau calitățile omului, nu avea timp să ajungă la ele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mișună contrabandiști și mafioți ruși... Ăștia sunt mai răi decât comuniștii, căci banul înrăiește. Dragoș se vrea convingător deși nu prea are argumente s-o convingă pe Dora să renunțe la planul ei. Cade pe gânduri ca apoi să fie iluminat de o idee : Dar viză aveți ? Viză pe pașaport, acolo se poate intra numai cu viză... Obținerea ei durează luni de zile și adeseori răspunsul este negativ. Nu, nu am avut motive să mă interesez de viză, neștiind unde va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cea care poate proveni de la lampă. Dora, care până acum a văzut-o pe gazda ei doar înfășurată în berta fără culoare, este plăcut surprinsă să vadă o cascadă de păr alb cu reflexe de argint căzându-i pe umeri, iluminând fruntea înaltă și bombată. În orbitele cernite de vârstă, ochii neobișnuit de mari, peste care cad obloanele pleoapelor, par în așteptarea un semnal pentru a-și dezvălui culoarea. După câteva minute de tăcere deplină, dintre buzele încă frumos conturate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu picioarele pe pământ, cu "dar taci odată tu-ți Dumnezeii mă-tii, și ascult-o pe mă-ta, că e vorba chiar despre vecinul nostru Potop, și marș o dată la înmormântare, mai tacă-ți fleanca asta isteață..." Atunci, deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
imprimă în adâncul memoriei. Îmi voi aminti toată viața prima dată când, în timp ce schiam pe muntele Weissfluhjoch la Davos, într-o zi splendidă și senină de iarnă, rămasesem copleșit de panorama ce se deschide pe numeroasele vârfuri alpine înzăpezite și iluminate de soare. "Oh, ochilor, beți ceea ce genele surprind din belșugul aurit al lumii!" Nu sunt cu siguranță unicul căruia îi vine în minte acest vers din Abendlied -ul poetului elvețian Gottfried Keller. Am simțit aceeași emoție când, pentru prima dată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Kant, filozof și om de știință care observa cerul înstelat deasupra lui, la fel și eu, înainte să adorm, privesc deseori infinitatea cerului nocturn, înstelat sau acoperit de diversitatea norilor. Ce calm și măreție răspândește cerul înstelat când nu este iluminat de o lumină artificială. În acest mod nu încetez a reflecta asupra întrebarilor importante pe care cosmosul le pune omului, în ceea ce Hegel numește "meditația gândului". Știu astfel că, dacă un astronaut ar reuși să atingă centrul Căii Lactee de deasupra
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]