195 matches
-
îl redeschise, moneda dispăruse. Sachs râse. Unde naiba dispăruse? - Asta este prestigitație. Pe de altă parte, iluzionismul înseamnă trucuri ce implică obiecte de mari dimensiuni, oameni sau animale. Ceea ce ai descris, ceea ce a făcut criminalul, este un număr clasic de iluzionism. Se numește „Omul Dispărut”. - Omul care a dispărut? - Nu, nu, omul dispărut. În magie, când spunem „a dispărea”, ne referim de fapt la „a face să dispară”. Știi, cum aș spune eu „Am făcut moneda să dispară”. - Continuă. - Modul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tabla pe care erau scrise toate indiciile. Magicianul... - Acum să vedem dacă putem rupe vraja, comentă Rhyme. - Spune-i despre „Omul Dispărut”, spuse Sachs, amintindu-și de discuția de mai devreme. Kara îi puse în temă cu acest număr de iluzionism în timp ce își trecea neîncetat mâna prin părul tuns scurt. Era într-adevăr o asemănare izbitoare cu manevra Magicianului din acea dimineață. Nu uită se le dea la sfârșit vestea descurajatoare că era un truc foarte răspândit printre artiștii magiei. - Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
îmi arată că este un foarte bun iluzionist. Kara explică apoi distincția între prestidigitatori și adevărați iluzioniști, ale căror numere au de-a face cu oameni sau obiecte de dimensiuni mari. - Și de ce ne ajută pe noi această informație? - Pentru că iluzionismul este mai mult decât îndemânare. Adevărații iluzioniști cunosc foarte bine psihicul spectatorilor și creează trucuri pentru a le păcăli mințile, nu numai ochii. Scopul lor nu este să te facă să râzi pentru că o monedă dispare, ci să te facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
este adevărat, când de fapt este opusul. Acesta e lucrul pe care trebuie să-l țineți minte neapărat. - Care anume? întrebă nedumerit Rhyme. - Faptul că vrea să vă inducă în eroare. Domnul Balzac spune că asta este sarea și piperul iluzionismului. Ați auzit vreodată expresia „mâna e mai iute decât privirea”? Nimic mai fals. Ochiul e întotdeauna mai rapid. De aceea, iluzioniștii păcălesc ochiul pentru ca acesta să nu vadă ce face mâna. - Vrei să spui diversiune, distragere a atenției? încercă Sellitto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nou către panoul cu indicii. - Faceți asta de fiecare dată? Adunați toate probele și scrieți lucrurile pe care le aflați? - Exact, confirmă Sachs. - Am o idee. Magicianul nostru este priceput și la deghizări rapide, dar și la numere avansate de iluzionism. E ceve neobișnuit, credeți-mă. Ar fi util poate dacă am contabiliza și tehnicile pe care le posedă. Ar restrânge probabil numărul de suspecți. - Da, fu de acord Sellitto. Un fel de profil. E o idee foarte bună. - Eu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
întâmplă ceva suspect, vă rog să anunțați patrula imediat. Asta fusese recomandarea lui Rhyme. - Da, mă voi ocupa personal de acest lucru. Dar ați putea să îmi spuneți și mie despre ce este vorba? - Un om destul de priceput într-ale iluzionismului este implicat într-o omucidere, care s-a petrecut chiar astăzi de dimineață. Nu există nicio legătură directă către artiștii dumneavoastră, dar voiam să ne luăm toate măsurile de precauție. Îi mulțumiră apoi adjunctei, care le făcu absentă un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din nou lui Sachs: - A spus că e un număr clasic. Rhyme avea dreptate, își dădu ea seama; fusese șocată la vederea cadavrului și nu fusese în stare să facă vreo conexiune între cele două crime. Un număr clasic de iluzionism... Deși mutilare grotescă ar fi descris mai bine totul. Rămâi neutră, își spuse ea. Un ofițer trebuie să fie imparțial și detașat de ceea ce vede. Avu apoi un gând: - Rhyme, crezi că... - Ce? - Crezi că era în viață când criminalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a anunțat retragerea din jurnalism și magie imediat după anul 1950. Nimeni nu și-a putut da seama care au fost motivele. Dar apoi au apărut zvonurile că ar lucra pentru armata americană, învățând spionii cum să folosească tehnici de iluzionism pentru a planta droguri în cele mai subtile feluri, astfel încât nici cei mai paranoici comuniști să nu își dea seama că sunt trași pe sfoară. Ce am în mână, onorată audiență? Priviți cu atenție palmele mele. Nimic, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care ar fi putut fi hotărâtoare pentru performanța acestuia. După spectacol, iluzionistul bărbos cu figură demonică îl luase deoparte. Își aminti cum îl podidiseră lacrimile și cum nu-și putuse ridica privirea din pământ. Fusese întrebat atunci: - În ce constă iluzionismul? - În știință și logică, fu răspunsul instantaneu al lui Malerick. Mentorul își îndopase discipolii cu sute de astfel de răspunsuri de-a gata. - Știință și logică, într-adevăr. Dacă se produce un accident, din cauza ta, sau a asistenților, sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
aveam 13 ani. Tu ai fost vreodată în Anglia? - Firește. Aveam colaborări cu Scotland Yard din când în când. Aș ține cursuri acolo. Nu am mai fost în Anglia de... în fine, de mai bine de câțiva ani. - Magia și iluzionismul au fost dintotdeauna mai bine văzute în Anglia decât aici. Istoria acestor preocupări își are sălașul de fapt acolo și sunt atât de multe lucruri pe care vreau să i le arăt mamei. De pildă, locul în care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lacomă. Lăsă apoi capul pe spate, concentrându-se pe senzația lăsată de trecerea licorii prin gură. Privi îndelung mâinile ei, care nu încetaseră niciun moment să se joace cu mingile roșii. Încă o înghițitură. - Îmi place. - Ce anume? - Ideea de iluzionism. Nu deveni sentimental, își spuse în sinea lui cu asprime. Ai această tendință, mai ales când ești beat. Acest gând nu-l împiedică să mai ia o gură de whisky însă și să continue: - Câteodată, realitatea este prea dură, comentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
preocupată de cu totul alte lucruri. Nu am fost empatică deloc, nici măcar nu cred că te-am întrebat ce faci, cum o duci. Nu am zis „Îmi pare rău”... M-am gândit doar la cât de bine ai putea practica iluzionismul. A fost cam aiurea, recunosc, și cred că nu ți-a picat prea bine. Această remarcă îl amuză peste măsură. Se grăbi să o liniștească: - Crede-mă, ceea ce mă deranjează cu adevărat este tocmai empatia și ipocrizia oamenilor. Astea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pot fi persoane din public, voluntari... Într-un spectacol ca lumea, nu poți fi niciodată sigur de cine și de partea cui e. Dumnezeule, se gândi Rhyme, criminalul ăsta era oricum al naibii, cu priceperea lui la deghizări, evadări și iluzionism. Dar dacă are și asistenți, este de o sută de ori mai periculos. - Thom, să notezi asta, spuse el. Hai să vedem ce ați găsit și pe aleea pe care îl prinsese Burke. Prima dată examinară cătușele polițistului. - A scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vorbesc monedele. - Cum adică? întrebă nedumerit Rhyme. Nu înțeleg de unde legătura cu monedele. - E o expresie pe care o folosesc cei din tagma noastră. La propriu, se referă la faptul că nu auzi niciun zgomot când cineva face numere de iluzionism cu monede, dar prin extensie, caracterizează pe cineva care e foarte priceput la magie. Se mai spune de asemenea că are „trucuri consistente”. Mergând spre panoul unde se adăugau însușirile Magicianului, Kara luă un marker și notă concluziile ei, comentând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și veleități de ventriloc. Ca să nu mai vorbim că execută și trucuri cu animale. Știam că poate deschide încuietori, de la a doua crimă, dar acum am putut vedea că se pricepe și la evadări. Mă întreb la ce genuri de iluzionism nu se pricepe. În timp ce Rhyme studia cu atenție notele Karei, Thom intră în cameră cu un plic și se adresă lui Bell: - Pentru tine. - Ce e asta? întrebă detectivul, deschizând plicul și începând să citească ce era scris înăuntru. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fel ca mine acum, gândi Malerick în timp ce își deschidea ușa de la apartament. Evadării de la râul Harlem se adăugase și o muncă nu tocmai facilă de recunoaștere. Era încă afectat de evenimentele acelei după-amiezi. Pe vremea când practica în mod regulat iluzionismul, adesea folosea elemente periculoase în numerele sale. Periculoase în adevăratul sens al cuvântului, pentru că mentorul său îl învățase că fără pericol, nu ai cum să îți captivezi publicul. Așa că pentru Malerick, nu exista păcat mai mare decât să îi plictiseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dintr-o secundă în alta să simtă tăietura lamei. Dar Magicianul se depărtase puțin, respirând adânc. Păru mai degrabă impresionat decât enervat de încercarea lui Rhyme. - Știi ce a fost asta, nu? întrebă el cu un zâmbet înghețat pe chip. Iluzionism în formă pură. M-ai ținut ocupat cu trăncăneala ta și ai reușit o distragere verbală a atenției mele, chiar una de mare efect. Te felicit, a fost foarte bine. Ceea ce spuneai era foarte natural - până când ai menționat numele. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Îl atinse cu degetul mare și o flacără de câțiva centimetri îi apăru pe primul deget. - Observ că ai transpirat, spuse el apropiind flacăra de fața lui Rhyme. Focul... Nu e oare fascinant? Este probabil cea mai frecventă imagine din iluzionism. Focul e cea mai bună modalitate de distragere a atenției. Toată lumea e captivată de flăcări; nu-și poate lua ochii de la ele în timpul spectacolelor. Chiar și acum, aș putea face cu totul altceva cu mâna mea liberă și nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
am mai auzit nimic despre el de la incendiu. Știți despre asta? - Puțin, răspunse Sachs. Spuneți-ne! - M-a învinuit pe mine, dacă nu știați... Totul s-a petrecut acum trei ani. El și asistenții lui se ocupau de partea de iluzionism și de deghizări din spectacolul nostru. Erau buni. Chiar uimitori. Dar am avut zeci de plângeri de-a lungul timpului. Din partea angajaților și din partea spectatorilor deopotrivă. Weir speria oamenii. Era un mic dictator. Iar pe asistenții săi, lumea îi botezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nostru. Erau buni. Chiar uimitori. Dar am avut zeci de plângeri de-a lungul timpului. Din partea angajaților și din partea spectatorilor deopotrivă. Weir speria oamenii. Era un mic dictator. Iar pe asistenții săi, lumea îi botezase Visătorii. Reușise să-i îndoctrineze. Iluzionismul era pentru el o religie. Câteodată, oamenii erau răniți în timpul repetițiilor sau chiar în timpul spectacolelor - uneori era vorba chiar de voluntari din public. Iar lui Weir efectiv nu-i păsa. Era de părere că magia este mai interesantă atunci când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
întrebă Weir furios. La ce dracu’ folosește răzbunarea? Va înlătura cicatricile și îmi va vindeca plămânii? Îmi va aduce soția înapoi? Nu înțelegeți nimic!... Singurul lucru din viața mea, singurul lucru care a însemnat ceva vreodată pentru mine a fost iluzionismul, magia. Mentorul meu mi-a băgat asta în sânge. Dar focul a luat totul. Nu mai am puterea să interpretez. Mâna îmi este deformată. Vocea îmi este distrusă. Cine ar mai veni să mă vadă? Nu mai sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Grady se ridică în picioare. - Dacă nu te hotărăști să vorbești până la ora nouă în seara asta, începem procesul mâine, așa cum am stabilit. Capitolul XXXIV Nu era cine știe ce scenă. Când David Balzac se retrăsese cu 10 ani în urmă din iluzionism și cumpărase Smoke&Mirrors, separase jumătatea din spate a magazinului, unde amenajase o mică sală de teatru. Nu avea licență pentru spectacole, așa că nu putea percepe taxă de intrare, dar organiza în fiecare duminică după-amiaza mici spectacole aici, pentru ca elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și era urmată de un zgomot discret făcut de ochiul electric de pe tavan. Era aproape 4 după-amiaza. Duminică. Oamenii intrau în sala de teatru și își căutau locuri; întotdeauna se începea cu locurile din spate (la spectacolele de magie și iluzionism, nimeni nu vrea să stea în față - niciodată nu poți ști cum vei fi ales tocmai tu „voluntarul” care urmează să fie făcut de râs pe scenă, în fața celorlalțiă. Stând în spatele cortinei, Kara privea scena. Pereții negri erau decolorați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pune la cale tipul acum? - Știu un singur lucru, spuse Rhyme. Nu are de gând să părăsească orașul. Îi place prea mult ce face. Singurul lucru din viața mea, singurul lucru care a însemnat ceva vreodată pentru mine a fost iluzionismul, magia. - Mulțumesc, domnule. Mulțumesc. Gardianul ezită o clipă la auzul acestor cuvinte politicoase în timp ce-i deschidea ușa sălii de interogatoriu a Cavoului din Manhattan omului care le rostise, Andrew Constable. Deținutul zâmbi ca un preot în fața enoriașilor care tocmai își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acum la finele spectacolului nostru, onorată audiență. E timpul să oferim cea mai renumită, dar și controversată, iluzie a noastră. O variațiune pe tema Oglindei în Flăcări. În spectacolul nostru de la acest sfârșit de săptămână, ați putut vedea numere de iluzionism ale unor maeștri precum Harry Houdini, P. T. Selbit și Howard Thurston. Dar nici măcar ei nu ar încerca un număr ca Oglinda în Flăcări. Artistul nostru, captiv într-un mediu care seamănă cu Iadul, înconjurat de flăcări ce se apropie inevitabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]