496 matches
-
Chișineu-Criș, str. Mircea Vodă nr. 7 21512 BARBALAN IRINA Com. Vladimirescu, str. N. Bălcescu nr. 15 156 BARBU RODICA (n. 1947) Arad, Micălaca, bl. 301, sc. C, ap. 23, et. 6 țel. 233635 157 BÂRNĂ LILIANA (n. 1967) Arad, Str. Imașului, bl. 4A, sc. B, ap. 6 țel. 267371 11542 BENIUC DANIELA (n. 1969) Arad, aleea Tomis bl. X 6, nr. 1 țel. 246345 159 BERCEA EVA (n. 1950) Ineu, Str. G. Coșbuc, nr. 20 țel. 511412 16509 BERZOVAN VIORICA JENUTA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Mare nr. 65, bl. 7, sc. B, ap. 9 țel. 288260 350 PUI VIOREL ȘTEFAN (n. 1967) Arad, Str. Aurel Suciu nr. 4 țel. 257842 20609 RÂDĂ ANA Arad, str. Ciresoaiei nr. 6 352 RADU DUMITRU (n. 1936) Arad, Str. Imașului nr. 3, bl. 3, ap. 8 țel. 267773 356 ROMÂN CORNELIA (n. 1954) Arad, Str. Nucet, nr. 10 țel. 264692 360 ROȘU MARIA (n. 1965) Com. Macea nr. 1000 țel. 141 361 RUJAN IOAN DOREL (n. 1938) Arad, Str. Patria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
BUNICA ÎN SAT Îmi amintesc, eram mai mică, Când a mea dulce bunică, Mă aștepta cu bunătăți, În satul ei cel vechi și plin de bălți. Eu o iubeam așa cum e, Și ea îmi arăta doar dragoste, Deseori fugeam pe imaș Alături de un cățel poznaș. Satul era plin de lume, Copii veniți la ai lor bunici, Ce se jucau, ieșeau din curte Și zbierau la ai lor părinți. Îmi amintesc, odată era vară, Când la vie eu plecam, Fugeam cu Rexi
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
ca în dimineața următoare să predăm pistoalele la Miliție și am fost evidențiați pentru fapta noastră. Situația tactică cea mai palpitantă am trăit-o odată cu invazia Cehoslovaciei. Eram, ca de obicei, cu vacile la păscut și ne îndepărtasem mult de pe imașul nostru, ajungậnd aproape de hotarele vecine. Un camion militar s-a apropiat de noi, soldați înarmați cu mitraliere au coborật grăbiți, cercetậnd locul. Aveam vreo doisprezece ani, dar politică se făcea cu prisosință la noi în casă, deși eu tăceam “smậrc
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și nu se poate numi recensimînt. Toate elementele unui recensimînt lipsesc. Recensimîntul e un act de prețuire al averilor și al veniturilor; darea către stat e rezultanta acestei prețuiri. Ei bine, nicăiri nu s-a constatat prin tablouri țarinele, fânețele, imașurile; încît nici nedreptățile făcute de recensimînt, nici plângerile contribuabililor nu pot fi controlate. Când lipsește cadastrul, ca la noi, e evident că recensimîntul e mai greu de făcut. Dar ceea ce-i mai ciudat e că d. ministru nu găsește să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă slobozi, ați pornit-o buiestrași pe imaș; însă, măi dragii moșului, flăcăul care n-are încă armata făcută, nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe masă... Cam asta-i pe la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cifru, cum își amintește că avea tatăl său acasă o piedică ce prindea gleznele cailor, apoi se fixa la mijloc într-un anume mod, că-n timpul războiului, prin '44, cînd niște soldați au vrut să-i ia calul de pe imaș, n-au putut-o face, au venit în sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prin '44, cînd niște soldați au vrut să-i ia calul de pe imaș, n-au putut-o face, au venit în sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au început cu toții să-l caute. Cu primul prilej, taică-su a șters-o din fața puștii, întorcîndu-se în sat a doua zi spre seară, călare, cu piedica metalică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului apelor freatice, in amonte, dar scăderea lui în naval, accelerarea proceselor de eroziune a versanților, ce a dus la degradarea și abandonarea unor porțiuni de drum modernizat, diminuarea suprafeței de imaș din împrejurimi, etc. Alte amenajări hidrotehnice de pe teritoriul comunelor Țibănești și Țibana sunt de factură mai redusă . Impactul antropic în bazinul Bahluiețului Una dintre cele mai stringente probleme actuale o constituie fenomenele geografice de risc, care reprezintă o realitate fără de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat în același interval. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41. e) La Imaș: la aproape 2,5 km vest de satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apă de la locuința surorii sale, M.A., aflată în apropierea casei.Dorind să nu-și deranjeze mătușa, minora l a înștințat pe tată că are de gând să meargă la fântâna situată la aproximativ 300 metri de casă, pe un imaș, la ieșirea din sat, loc în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o oră de la plecarea fetei, A.C. a auzit-o Țipând și plângând. Încă de la început, minora în vârstă de 13 ani, l-a indicat pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșiile nu mai puteau fi revendicate de domnie. Cel mai mare proprietar rămânea domnul, care întruchipa statul și care stăpânea domeniul domnesc, format din nenumărate moșii, braniști 15 (complexe de păduri, terenuri interzise colonizării și folosirii fără voia proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din ocoale, ținuturi și orașele cu locuitorii lor. Numai proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a avantajelor primilor. Atunci, în prezența la fața locului a vornicului Vasile Beldiman și directorul Departamentului bisericesc - Costachi Burghelea, s-a convenit: - din trupul moșiei Hușilor s-a stabilit o bucată de loc - „în întindere de 1000 de fălci"destinată imașului târgului; - locuitorii din vatra târgului aveau să plătească și în viitor dările către proprietari, hotărâte prin hrisoavele domnești. Cei din mahalale care lucraseră până atunci zile de boieresc, urmau să lucreze și în viitor, pentru care li se dădeau locuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zile de boieresc, urmau să lucreze și în viitor, pentru care li se dădeau locuri de hrană. Boierii așezați pe locurile - unde locuitorii fac boieresc - vor plăti proprietarilor numai bezmetul (plata luată de proprietar pentru locul dat în posesia altuia); - imașul lăsat târgului era destinat pășunatului numai a vitelor trebuitoare casei târgoveților, fiind oprit a se face însămânțări, recoltat pentru fâneață, ținerea vitelor de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
imașul lăsat târgului era destinat pășunatului numai a vitelor trebuitoare casei târgoveților, fiind oprit a se face însămânțări, recoltat pentru fâneață, ținerea vitelor de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a ajuns a fost sancționată prin hrisov domnesc în anul 1848 care a fost împărțit în exemplare deosebite Episcopiei și eforiei târgului. Cunoscând cât de importantă era starea drumurilor în administrarea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a luptei dusă de Ștefan Angheluță care a avut curajul să se judece cu sora domnitorului țării, dar și a lui M. Kogălniceanu, ministru de interne atunci. Și la Bârlad, deținătoare a terenului pe care se afla așezat orașul, precum și imașul și pământurile arabile din împrejurimi tot proprietate domnească au fost în vechime, dobândite apoi de o persoană fizică iar locuitorii plăteau folosința terenului cu o dijmă, un fel de besmen, dar numai din produsele de pe terenurile arabile. Dreptul acesta de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de obștea locuitorilor care se obligase să plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei în primul an și apoi din vânzarea la obșteni a locurilor de arătură, a acaretelor și locurilor virane. Epitropia s-a obligat prin hrisov să stabilească întinderea imașului, care fusese declarat proprietate obștească inalienabilă, să adune veniturile orașului atât din moșie cât și din dările pe care același voievod le cedase orașului în scopul de a fi în „folosul și podoaba orașului" în măsura în care depășeau prețul răscumpărării. Pentru că Epitroia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei pe primul an și din vânzarea către obșteni a locurilor de arătură, a acareturilor și locurilor virane. Așa a luat ființă Casa Proprietății sau a Obștei Bârlad. Epitropia a fost obligată să determine întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru,, folosul și podoaba orașului", întrebuințând toate sumele ce prisosiseră după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Palade și să le dea în mâna târgoveților Bârladului. Epitropia a fost obligată să determine întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru „folosul și podoaba orașului", întrebuințând toate sumele ce prisosiseră după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru „folosul și podoaba orașului", întrebuințând toate sumele ce prisosiseră după plata prețului răscumpărării. „Epitropii n-au îndeplinit obligațiunea ce aveau de a lichida prin vânzare publică întreaga avere, în afară de imaș, și de a întrebuința toate sumele de bani pentru folosul și podoaba orașului" - se spunea în raportul nr.78.487, semnat de General de corp de armată D.I.Popescu, Ministrul Afacerilor Interne și Constantin C. Stoicescu, Ministrul Justiției la 2
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceste legi au fost abrogate prin legile de la 1907 și 1936, și astfel starea de fapt anacronică și dăunătoare arătată mai sus continuă și astăzi", în 1942.. Singura parte din moșie care continua a fi proprietate colectivă a locuitorilor era imașul care urma să fie administrat de orașul Bârlad, în conformitate cu legea pentru organizarea administrativă și exploatarea pășunilor comunale din 12 aprilie 1928 - ceea ce însemna că și din acest punct de vedere Obștea Târgului și Epitropia nu-și mai aveau rațiunea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin hrisovul de la 1816, care încă avea putere de lege, era necesar, în opinia propunătorilor, să se desființeze atât Epitropia cât și Obștea Târgului Bârlad, trecându-se în patrimoniul și sub administrarea comunei averea care mai rămăsese neînstrăinată, ca și imașul. În acest scop, în baza dispozițiilor Decretuluilege nr.3052 din 5 septembrie și nr. 3072 din 7 septembrie 1940, la 16 iunie 1942, din București, se emitea următorul Decret-lege pentru desființarea Casei Obștei Târgului Bârlad, care avea să fie publicat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desființează, pe data prezentei legi, Casa Obștei Târgului Bârlad, care a funcționat în baza hrisovului domnesc de la 30 August 1816. Atribuțiunile epitropilor Casei trec asupra Primăriei orașului Bârlad. Art. 2. — Suprafața de teren destinată, din vechime spre a servi de imaș pentru vitele locuitorilor, rămâne proprietatea colectivă a celor ce reprezintă drepturile obștenilor care au contribuit în 1815 la răscumpărarea dijmei. Imașul va fi administrat de către Primăria Bârlad, în conformitate cu preve¬derile legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor comunale. Art. 3
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]