824 matches
-
bază de curent electric, în loc de combustibil. Bateriile din dotare se încarcă de la priză prin intermediul unui acumulator. Nu necesită permis de conducere, poate atinge o viteză de până la 30 km/h și are o autonomie de 80-100 km. Fiecare nouă mașină imaginata aducea elemente de noutate pe cât de ingenioase, pe atât de utile. La una dintre ele, fumul ieșea prin axul rotii, alta devenea invizibilă, grație unei pelicule de fluid ce o înconjura și care ferea pe cel din mașină și de
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
caracter existențial ale minții omenești. Fantezia înseamnă imaginație. Autorii de fantezie creează lumi noi, nemaivăzute, animate de magie și locuite de rase și creaturi fantastice. Prima caracteristică a genului este aceea că lumea descrisă nu este cea reală, ci una imaginată, dar care nu are nici o legătură cu Pământul, ca în cazul SF-ului. Lumile fanteziei sunt mult diferite, ele fiind marcate de existența magiei și a creaturilor și raselor diferite de om. În scrierile mai recente, omul nici nu mai
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și În descrierile lor ulterioare numeroși monștri și destule minuni care suscitau uimirea, stupefacția și admirația, dar și angoasa la contactul cu o alteritate imaginată și reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința ființelor stranii care trăiau dincolo de hotarele și de teritoriile cunoscute, Evul Mediu preia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită naturii filosofiei socratico-platonice, adică a integralității sale intenționale și reale, sau imaginată ca fiind reală. Pe plan paideic filosofia este educare pentru moarte, însă valoarea ce trebuie atinsă nu este moartea, întrucât moartea este calificată de acel ceva pentru care se moare. Se poate muri dezordinii simțurilor și iraționalității contingenței politice în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
așa cum remarcam mai sus, schimbările în structura și mai ales în stratificarea socială sunt continue și radicale. Conștiința de clasă sau de apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru părăsirea cadrului tradițional de analiză a structurii de clasă în vederea consacrării unui nou cadru centrat pe procesele individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu o situație paradoxală. Pe de o parte, distribuția bazată pe educație, venit, ocupație, rezidență sau coduri culturale conservă, chiar adâncește, diferențele categoriale sau de clasă socială. Pe de altă parte, conștiința apartenenței categoriale la o clasă socială este doar imaginată sau cvasi-inexistentă, piața muncii individualizează strategiile de ocupare și de viață, politicile sociale sunt centrate pe individ. Dintre proiectul clasial convențional al categorizării și grupării impersonale și proiectele sau strategiile de viață individualizate, realitatea socială a ales deja individualizarea. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
servi interesele prezentului, identitatea biografică este actualizată pentru a servi interesele și solicitările identității imediate confruntate cu exigențele valorice ale prezentului. Autobiografia a devenit un fenomen de masă, tot așa cum dizidența anticomunistă sau măcar nonconformismul au devenit opusul (adesea doar imaginat) al supunerii reale de care mai toți se simțeau vinovați mai recent sau în epoca totalitară. Să admitem totuși că nimic nu-i scandalos în acest exercițiu. Povestea biografică nu a exprimat și nici nu va exprima vreodată cu fidelitate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale și culturale de gen au fost compensate sau înlăturate, protecția socială a fost universalizată etc. Astfel de soluții publice, inițiate și aplicate de stat pe scară generală și de calitate superioară, dar și de corporație, pot fi deocamdată doar imaginate, uneori aplicate cu măsură, alteori confruntate cu riscul de a fi considerate utopice. Rămân la îndemână soluțiile proiectate în privatitatea familială, care nu fac altceva decât să se sprijine pe legitimitatea tradițională a familiei nucleare și să activeze diferențele și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
știm, un amestec de sordid și cruzime în care se strecoară neașteptat umanitatea. „Biutiful” este acest frumos stâlcit care însoțește sordidul, chiar și în existențele cele mai corupte. Filmul debutează cu o scenă cu care se va și închide, întâlnirea imaginată, altfel imposibilă, dintre Uxbal, un bărbat de patruzeci și ceva de ani, și tatăl său în vârstă de 20 și ceva de ani, mort cu mult timp în urmă. În absența oricărei explicații, vârsta inversează raportul, tatăl vorbind fiului așa cum
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
cea poematică (și ar fi de ajuns să citez poeme ca Tatăl nostru care ești în ceruri, Buna Vestire sau, mai încolo, Cântec de leagăn pentru Anaaugustinmarta ori Inima mea pustie ca pusta pustie). Există și o temă recurentă a extincției, imaginată acvatic (iar în legătură cu ea îi las pe alții să gloseze comparatist) și se pot identifica numeroase zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție mai apropiat regimurilor ambidextre (tipice romancierilor care scriu cu
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
să rumege fără sfârșit păcatele ocupației israeliene, făcând apel la intelectualii israelieni, chemându-i să se mobilizeze împotriva acesteia și conturând astfel obiectul întrunirii. Nu mică a fost consternarea participanților față de această desconsiderare a preocupării intelectualilor reuniți pentru fizionomia păcii imaginate! Al doilea moment având o semnificație deosebită și care s-a petrecut la puțin timp înainte de terminarea mandatului meu la UNESCO a fost decernarea Premiului pentru Pace Houphouët-Boigny (în iulie 1994) lui Yitzhak Rabin, Shimon Peres și Yasser Arafat. Premiul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să exercite presiuni masive asupra lui Arafat determinându-l să folosească termenul de caduc atunci când, în interviul programat la televiziune, va fi întrebat cu privire la validitatea Convenției Palestiniene. Arafat, a cedat acestor presiuni fără să fi atribuit însă concesiei lingvistice semnificația imaginată de amfitrionii săi, ceea ce nu-l va deranja pe Jacques Attali să noteze în jurnalul său, exagerând, că "gestul acesta reprezintă justificarea vizitei [lui Arafat]" în Franța 58. Ministrul de externe a interpretat semnificația acestei vizite în răspunsul său la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
paltonul. Cu-o mișcare expertă, Mihnea i-a tras sacul pe cap. V. Două secunde Derapajul nu mai putea fi controlat. Un hățiș de situații neprevăzute invadase planurile mele exacte: acum, suprapunerea arăta monstruos, din combinația de clipe trăite și imaginate se ivise un ins apatic, derutat, în pijama și saboți. Îl întâlneai în fiecare dimineață la geam, după perdea, urmărind același dreptunghi de tencuială gălbui din blocul vecin. După ce termina de privit, clămpănea spre baie, se scărpina în fund și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apropia de ei era mult prea mare ca să poată fi stăvilită doar de brațele călărimilor domnești și ale răzeșilor. Cifra războinicilor trimiși de Mahomed trecea cu mult de o sută de mii. O astfel de armată nu putea fi nici măcar imaginată. Întreaga Europă nu putea ridica atâția luptători. Iar aici nu era nici urmă din Europa ambasadelor, a soliilor fastuoase, a catedralelor și a concertelor la clavecin. Doar Veneția opunea rezistență, pe mări, imensului atac dinspre Răsărit. Nimic nu avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
să fie decât elevii de la practică. Și următorul pas a fost venirea în anchetă a unui securist, sigur, din C.C., unul căruia îi spunea Blanaru”. În cele din urmă, școlii i s-a atribuit partea ei de „vină”, reală sau imaginată, iar directorul adjunct responsabil a fost scos principal vinovat, că nu se ocupă de pregătirea de specialitate a elevilor, iar acestora le este permis să umble liberi prin secțiile întreprinderii. Dincolo de nemulțumiri sau producție e firesc să te întrebi ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
țintă decât ideea de-a o păstra, altă purtare decât practicarea espedientelor. Aceste espediente variază după trebuințele acestei politice, mai mult suportate decât primite de către miniștrii noștri. Ba sânt concesii făcute partidelor estreme, ba sânt satisfacțiuni date amicilor; ba diversiuni imaginate pentru a distrage opinia publică; ba reclame de popularitate electorală. Mobilul rămâne pururea, același: interesul partidului. E vorba de-a reforma magistratura? Partidul ce guvernă nu ține deloc la suprimarea inamovibilității; ceea ce propune e o reformă care să-i asigure
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
științific, trebuie educați pentru a-l accepta sau dați deoparte. Versiunile cele mai rigide ale modernismului extrem, precum cele aplicate de Lenin și Le Corbusier, se caracterizau prin duritatea olimpiană cu care erau tratați subiecții intervențiilor. Cel mai radical proiect imaginat a fost acela de a „șterge” totul și a o lua din nou de la zero. Astfel, ideologia modernismului extrem tinde să devalorizeze sau să detroneze politica, considerând că interesele politice pot doar să dăuneze soluțiilor sociale concepute de specialiști cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
melancolie de a nu călători ca o frunză pe apele infinitului! Mă întreb dacă „aventura” aparține mai degrabă creatorului vieții decât creaturilor. El resimțind plăcerea de a se mișca prin corpuri infinit, metamorfozându-se după propria, inimaginabila lui fantezie. Existențele imaginate ca organele unui corp imens, cu infiniți ochi, brațe și picioare, ca în poemul indian Gita. Viața e absurdă. Ecleziastul are tot dreptul să fie pesimist strigând: „O, deșertăciune, totul e deșertăciune”... Nimeni nu-și mai aduce aminte ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care-l folosești, nu există nici un context pentru o conversație între noi. Dacă te-aș încuraja acum, din amabilitate, să vii să mă vezi, ar însemna să te mint. Nu vreau să discut despre sufletul dumitale și despre păcatele dumitale imaginate. Nu mă interesează, nu dispun de înțelepciune și de ajutor pe care să ți le pot oferi. Ai o viziune cu totul iluzorie asupra relațiilor dintre noi. Și încetează să te mai frămânți cu filozofia... în cazul dumitale filozofia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai ști cât sunt de nefericit, cum mi se sfâșie inima în piept. Totul e atât de negru. Ce povară... Părintele Bernard își figurase o scenă în care, în cele din urmă, George va „căuta refugiu“ la el, dar scena imaginată nu semăna deloc cu cea de față. Era întristat, speriat, zăpăcit de starea de spirit a lui George pe care nu o putea înțelege, dar în legătură cu care simțea că ar trebui, pe loc, să întreprindă ceva. Ar fi dorit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un fel de energie nervoasă. Această energie este preluată de electrozii pe care i-am amplasat în capul și umerii lui Gosseyn, răspândindu-se apoi în lungul circuitelor nervoase preexistente în corpul lui. Ea însăși nu creează noi circuite. Trebuie imaginată ca un puseu care îndepărtează instantaneu micile obstacole. În schimb, evită dificultățile care diferă cu peste l% de valorile lor normale. Se poate spune, fără a greși cu nimic, că este una dintre energiile care se răspândesc pe căile minimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
această lege.” Vorbind, începu să-și miște, balansându-l, înainte și înapoi, piciorul cu talpa goală, peste blana de urs de pe covorul persan. O mișcare lejeră, dezvelindu-i ritmic coapsa ca-ntr-un joc cu valurile de pe plaja unei mări imaginate, pe care iluzia o deschisese în față. Se ridică brusc în picioare, încolăcindu-și mâinile după gâtul meu, ne sărutarăm, se desprinse și începu să joace pe nisipul roșiatic al mării, colorat de flăcările domoale ale șemineului. Era un dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acela fantastic până când înserarea intră în întuneric. Ne răvășirăm dedându-ne nouă înșine în uitările ființei, căutându-ne ca într-o pierdere disperată și negăsindu-ne; ea își striga ajutorul în știutele cuvinte de dragoste, că nu auzeam în liniștea imaginatului ocean decât șoptirea ei stereotipă: „Te iubesc! Te iubesc! - un început ca un final, altceva buzele ei nu puteau, nu putură rosti. Eram prinși ceasului acela târziu vegheat de draperiile celor două ferestre, cea dinspre bulevard și cea dinspre curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
rezistența împotriva acestora, biserica sub comuniști, schimbările provocate în societate de anul 1989, poziția geopolitică a României la început de mileniu III etc. Așa după cum era de așteptat, având în vedere stadiul cercetărilor, volumul nu putea răspunde la toate problemele imaginate inițial și să conțină analize mai ample pentru cele de față. Asta pentru că, să nu uităm, tomul pe care-l edităm acum e doar produsul primelor investigații, un altul, de sinteză, urmându-i în curând. Cu toate acestea, el constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reprezentant al Marii Britanii în Comisia Europeană a Dunării. Cum va regăsi orașul și, în general, societatea românească după aproape un deceniu și jumătate de la primele contacte - chiar dacă nu ne-am propus să urmărim în paginile de față - poate fi ușor imaginat, citându-i un ultim pasaj dintr-o epistolă: „Pare puțin probabil ca lucrurile să mai continue așa în aceste provincii (subl. ns.). Austria le va anexa, sper“41. Iată, așadar, o altă viziune (epistolară), cu un interpret de altă factură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]