342 matches
-
conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cartea naturii". Punând astfel problema, cu discernământ și simț al realității, avem toate șansele de a obține o imagine pertinentă despre acest uomo universale care a fost Dimitrie Cantemir. Astfel, în cărțile de tinerețe, precum Divanul și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, respectă cutumele culturii bizantine, axate pe valorile ortodoxiei, pe care le amestecă, fără a le deforma, cu altele protestante, filosofice, păgâne chiar, dar atitudinea sa nu este în răspăr cu direcția prioritară a spațiului cultural și confesional din care provine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se ocupe serios de una dintre aceste opere ale principelui este obligat să adopte o perspectivă pluridisciplinară, de nu chiar interdisciplinară. Nu e o opțiune, ci o datorie minimă. Dacă nu o raportezi la Divanul sau la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, precum și la celelalte opere, Istoria ieroglifică își ascunde multe sensuri. Sau, și mai grav, formulează altele eronate. Literatura ca metodă de cunoaștere Și astfel am ajuns la o întrebare peste care, de obicei, se trece cu seninătate: ce este Istoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
preocupări divergente, de inițiative abandonate pe parcursul formării, de etape distincte? Cum se raportează, bunăoară, Istoria ieroglifică (1705) la primele scrieri ale autorului, la Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul (1698) și la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700)? Cărțile mai vechi, ale unor P.P. Panaitescu sau Dan Bădăru, notau o netă ruptură a principelui de atitudinea medievală, religioasă, îmbrățișată la debut sub influența teologului Ieremia Cacavelas și descoperirea unei perspective pozitiviste, științifice în lucrările de maturitate. Doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nazianz, ci și catolici precum Augustin (numit, totuși, "sfântul Augustin"), Boethius și, în egală măsură, autori laici, antici în special, printre care cel mai des revin numele lui Cicero (numit Țițeron), Seneca, Aristotel (respins cu îndârjire în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, tocmai din cauza raționalismului la care ar fi îndemnat opera sa), Platon, Hesiod, Horațiu, Juvenal, Ovidius, Tacit, Vergilius, Plutarh, Socrate, Sallustius, Lactantiu, Diogenes Laertios, Epictet. Dacă refuz să ordonez cronologic sau altfel aceste nume este pentru că autorul însuși procedează la fel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
științifică de la începutul secolului al XVII-lea. Epistema de care aparține dialogul sfletului cu trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). În primul rând, tânărul autor își mărturisește ambiția de a găsi o cale de a ajunge la cunoașterea totală. Respingând teoria dublului adevăr (unul specific științelor și altul teologiei), Cantemir chiar crede că omul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la acei filosofi ce produc schimbări radicale în discursul filosofiei. A existat însă și o cale distinctă, datoare mai ales teosofiei, cultivată atunci de Jan Baptist van Helmont, Emmanuel Swedenborg și alții. Cum se poate vedea din Sacrosacnate scientiae indepingibilis imago, Cantemir se apropie mai mult de această a treia cale în metafizica timpului său"15. Doar că această a treia cale, care amesteca teologia, fizica, chimia, medicina cu științele oculte, nu dădea tonul în epocă, era chiar marginală, vetustă, ținea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Tertulian se explică și prin faptul că, în epoca lui, "exista efectiv pericolul încadrării creștinismului între diferitele filosofii ale epocii"25. De ce insist asupra acestor antinomii? Pentru că în lucrările sale de tinerețe, dar în special în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Cantemir pare a fi adeptul aceleiași mentalități. El caută adevărul, dar nu pe orice căi. În plus, pentru el există un singur adevăr, cel al lui Dumnezeu. Nu există alți posibili maeștri spirituali. Se declară un dușman înverșunat al filosofiei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai puternică decât oamenii"30. Prin urmare, singurul rol al rațiunii este să caute adevărul interpretând Revelația 31. Iată un verdict la care tânărul Cantemir ar fi aderat fără ezitare. Concluzii O opțiune similară are Cantemir în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Problemele cu adevărat grave, mari, ireductibile la clișee, inaccesibile prin mijloace empirice, nu pot fi asimilate, nu pot deveni obiect al cunoașterii decât prin intermediul unei "lumini imateriale", ceea ce presupune legătura directă cu divinitatea, deci revelația. "Știința sfântă a lui Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deveni grăitor. Ceva se petrece: o schimbare de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred în delimitări lipsite de nuanțe, în rupturi ireconciliabile, mai ales când e vorba de una și aceeași operă. Între Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, micul compendiu de logică și Istoria ieroglifică, Dimitrie Cantemir nu a avut nici o... revelație 34. Pur și simplu, scriindu-și alegoria animalieră, a descoperit un alt gen de discurs și s-a înscris, instinctiv, într-o altă tradiție. Alte legi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale de tinerețe, Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul trupului cu sufletul și în Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago principele dădea satisfacție unui orizont de așteptare specific spațiului est-european, format în spiritul culturii ortodoxe. El se arată, în aceste cărți cu aspect de compilații, nu doar obedient față de contextul cultural al epocii, dominat de o anumită inerție dogmatică, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
anii '50)? Ar fi o ipoteză mult prea avântată și nerealistă. Cornel Mihai Ionescu rezumă perfect perspectiva căreia îi rămâne fidel tânărul autor: ""Paradigma" oricărei scriituri posibile rămâne, pentru Cantemir, Biblia. Cartea prin antonomază, efigie cosmică, adică, în același timp, "imago mundi" și analogon discursiv al științei "infuze". Întrucât reproduce un model sacru, oricare scriitură deține posibilitatea de a desfășura în discurs instantaneitatea unei intuiții originare. Prin acest sentiment de sacralitate a scrierii, Cantemir se menține în sfera unei civilizații a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca desen al lui Dumnezeu. Pe de o parte, această logică poate fi deslușită din lectura "cărții naturii"; pe de alta, ea devine vizibilă mai ales prin frecventarea cărții sfinte, care continuă să fie percepută ca un reper obligatoriu, ca imago mundi. Și atunci? Cum se explică procedeul manifest al lui Cantemir de a răstălmăci, într-un spirit laic, iconoclast, simboluri tari ale creștinismului? Risc un răspuns mai subtil. Autorul construiește, în Istoria ieroglifică, o lume lipsită de orice criteriu etic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
10. Iar acest tabu a supraviețuit până târziu, când o perspectivă pozitivistă începuse să fisureze serios credința în existența inorogului un fapt ce devenise evident, dar greu de acceptat, tocmai pentru că el contravenea ideii extrem de puternice cum că Biblia este imago mundi și că tot ce apare înregistrat în ea există cu necesitate. Culeg doar două exemple concludente. La finele secolului al XVI-lea, un chirurg francez, Abroise Paré, publică o lucrare extinsă intitulată Discours de la licorne (1582), în care, pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să vedem un contrast radical între aceste pagini și cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 1 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să vedem un contrast radical între aceste pagini și cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 197 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lente movea, nell' abbandono del sogno ardente, e allor dicea, con flebil suono: "Desdemona soave! Îl nostro amor s'asconda. Cauți vegliamo! L'estasi del ciel tutto m'innonda." Seguia più vago l'incubo blândo; con molle angoscia l'interna imago quasi baciando, ei disse poscia: "Îl rio destino impreco che al Moro ți donò". E allora îl sogno în cieco letargo și mutò. Aria Oră è per sempre din actul ÎI Rol : Otello, un maur, commandant al flotei venețiene Voce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Editura Minerva, București, vol. I (1987), vol. II (1988). 389. Liudmila Dymerskaya-Tsigelman, Leonid Finberg, Antisemitism of the Ukrainian Radical Nationalists : Ideology and Policy, ACTA, nr. 14, The Hebrew University of Jerusalem, 1999. 390. Flor Strejnicu, Mișcarea legionară și evreii, Editura Imago, Sibiu, 1996. 391. Nicolae Iorga, „De ce atâta ură ?”, Neamul românesc, 6 iulie 1940 ; cf. 390, p. 37. 392. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, Editura „ Totul pentru Țară”, Sibiu, 1936. 393. Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, culegere de studii editată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Society, Press Sindicate of the University of Cambridge, Londra, 2001 FISCHER, H. DAVID, The Great Wave, Oxford University Press, New York, Oxford, 1966 FONER, ERIC, The New American History, Temple University Press, Philadelphia, 1990 FREI, A. MARTIN, Utopie și Realitate, Editura Imago, Sibiu, 2005 FRIEDMAN, MILTON, "Inflation and Unemployment", în The Journal of Political Economy, published by Chicago Journal (The University of Chicago Press), Chicago, vol. 85, nr. 3, 1977 (vezi și: http://www.jstor.org/stable/1830192) FUSSELL, PAUL, Class-A
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format (165 × 235) mm. Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 700469 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Dr. Martin A. Frei, Utopie și Realitate, Editura Imago, Sibiu, 2005, p. 19. 2 Vezi "Adnotările" din acest volum, despre teoria "distructiv-creativă" (p. 267-268). 3 Prof. Dr. N. S. Stănescu, Economia românească, de la ficțiune la realitate, Editura Humanitas, București, 1991, p. 17. 4 Dr. Ravi Batra, profesor de Științe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
preexistente arthetipuri, care pot deveni conștiente numai În mod nemijlocit prin simboluri și care produc anumite forme culturale. Într-o Încercare de definire a arhetipurilor, Jung afirmă următoarele: „Am numit arhetip baza instinctuală congenitală preexistentă, respectiv pattern of behaviour. Aceste imago-uri sunt caracterizate de o dinamică pe care nu o putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un corelat necesar al ideii de inconștient colectiv, indică prezența anumitor forme În psihic, forme care sunt
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
izoleze, între criticii literari, o elită. "Simțul critic" e dat numai unor aleși." Afirmația reapare acolo unde sunt analizate Dioptrele Alicei Botez, în contextul general al criterionismului interbelic și în cel special al redescoperirii metafizicii cantemiriene din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, lucrare de care, să recunoaștem, doar inițiații știau: "Ceea ce interesează, după didascalii [...], este funcția personajelor, în raport cu figura centrală și construcția dialogului, care trebuie condus spre o finalizare a discursului textului, oricum adresat unei elite cunoscătoare." (Subl. n. Șt.B.) Elitiste și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]