248 matches
-
este supusă devenirii, fiind tributară istoriei și epocii. Complexul de factori care determină această metamorfoză, pe larg discutat în cuprinsul tezei, are în centru transformările pe care le resimte însuși individul, schimbările la nivelul lui răsfrângându-se și asupra proceslor imagologice și implicit asupra imaginii. Din acest punct de vedere, spre deosebire de dimensiunea arhetipală a imaginii, structurile logico-epistemologice ale acesteia, deși au o structură profundă și se opun schimbărilor, suportă modificări tocmai pentru că sunt guvernate de o anumită logică a supraviețuirii în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care indivizii îl dau evenimentelor sociale, culturale și istorice, adevărate provocări reprezentaționale, depinde în foarte mare măsură de categoriile cu ajutorul cărora le judecă. Miturile, credințele, presupozițiile și stereotipurile sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere pentru procesul imagologic în care se construiește practic imaginea. În acest sens, investigarea imaginii presupune descifrarea proceselor și fenomenelor care stau la baza acesteia, cunoașterea lor presupunând atât înțelegerea mecanismelor reprezentaționale cât și a contextului cultural-istoric în care s-au format. În linii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poziționează în cadrul procesului reprezentațional, dar și prin felul în care se raportează la conținutul obiectului. Această relație poate fi explicată prin faptul că subiectul, pentru a exista, trebuie să se raporteze conștient la sine, ori această raportare implică un proces imagologic. Conștiința de sine determină conturarea unei identități și a unei imagini de sine, moment în care subiectul devine obiect pentru sine. La acest nivel, asistăm la momentul în care subiectul iese din sine pentru a se percepe și pentru a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a imaginii, susținând procesele reprezentaționale prin interacțiunea dintre indivizi și schimbul de idei și opinii. Din acest punct de vedere, comunicarea este un act de imagine pentru că ascunde în ea o anumită metafizică a reprezentării. Mesajul și interacțiunea sunt acte imagologice, de ele depinde viața imaginii, în puterea lor stă posibilitatea acesteia de a se adapta contextului, pentru că ele sunt cele care îi dau flexibilitate, o îmbogățesc, sau din contră îi elimină unele elemente. Imaginea începe cu arhetipul, se continuă cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitice tradiționale s-au transformat, adaptându-se atât stilului de viață al individului, și implicit noilor lui nevoi, cât și comunicării sociale. Și reprezentarea socială și stereotipul sunt dominate de un caracter dinamic, aceste forme logico-epistemologice ale imaginii fiind construcții imagologice și adevărate procese paradoxale, pentru că, în timp ce limitează cunoașterea prin generalizări abuzive și selecții care trunchiază obiectul și realitatea, oferă importante informații despre obiectul reprezentării, dar mai ales despre subiectul acesteia. Atât reprezentarea socială, cât și stereotipul sunt evaluări care, de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
as through the way in which it compares to the content of the object. This relationship can be explained by the fact that the subject, in order to exist, needs to relate consciously to itself, and this relationship requires an imagologic process. Self-awareness determines the shaping of an identity and self-image, which is the moment when the subject becomes object to itself. At this level, we are faced with the moment in which the subject comes out of itself in order
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
demonstrează fără echivoc modul în care caracterizările naționale sunt rezultatul unor influențe dispersate la nivelul simțului comun, mai degrabă decât observații empirice sau aprecieri ale stărilor de fapt. Din acest punct de vedere, sursele pe baza cărora are loc studiul imagologic sunt subiective și schematizate retoric. Tocmai această subiectivitate și natura lor schematică și retorică nu trebuie ignorată, ci trebuie avută în vedere în cadrul analizei (...) Din acest motiv, cei care realizează cercetări în domeniul imagologiei vor fi în primul rând interesați
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțelepciunea a prevalat: a Treia Republică franceză a cedat la timp și a ajuns, în numai șapte ani, să încheie, cu același guvern britanic cu care era gata să intre în război în 1898, acordurile alianței cordiale (...) Tot astfel, jocul imagologic între greci și turci a suferit o evoluție până la răsturnare, între veacurile al XIII-lea și al XV-lea. Inițial, bizantinii aveau în minte o imagine disprețuitoare a turcilor osmanlîi: aceea a unui popor insuficient înzestrat cu produsele spiritului, un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viteji, dar reduși la minte. Pentru turcii osmanlîi, bizantinii apăreau ca un popor împărătesc, moștenitori, deopotrivă, ai tradițiilor elenistice, făurite de către Alexandru cel Mare (...). Dar, neîncetatele înfrângeri suferite de bizantibi din partea turcilor (...) și în final cucerirea Constantinopolului (...) a inversat raportul imagologic." (Dan A. Lăzărescu, Imagologia o nouă disciplină de graniță, în "Magazin istoric", anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992, p. 56). 176 Ibidem, p. 55. 177 În România, probabil, că primul studiu de imagologie istorică este cel al lui Dan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
locvace formează de fapt spiritul viu al locului, surprins în scene pitorești, intens colorate, cu miez în genere anecdotic, de portret moral. Nu sunt trecute cu vederea nici detaliile vestimentare, nici comportamentele tipice, interesante foarte dacă ne gândim la perspectiva imagologică. În restaurante s-ar putea să întâlnești oricând "un ofițer ungur" aflat "în luna de miere cu o nemțoaică, căreia îi plac mult fructele zăhărite și ține cu prea multă dragoste la un bubi impertinent"37. Pe tren dai, în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Autorii citați au căutat să coroboreze remarcile critice din rapoartele ce le trimitea la Paris cu afirmațiile tranșante din volumul pe care l-a publicat în 186619. Notațiile lui Le Cler au mai fost folosite în istoriografia autohtonă din perspectivă imagologică, de cercetare a mentalităților. Amintim aici, printre alții, pe Adrian Majuru, care în studiul "Bucharest: Between European Modernity and the Ottoman East" valorifica contrastul dintre civilizația orientală și cea occidentală descris cu vervă de intendentul misiunii franceze Lamy cu privire la capitala
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
față voi Încerca să subliniez și importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor și a comparatiștilor câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație. Principala obiecție de ordin general
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație. Principala obiecție de ordin general care poate fi adusă cercetărilor de tip imagologic se referă la faptul că ele au În vedere În primul rând studiul unei imagini, al unei reflectări indirecte, subiective - așadar eronată - a realității istorice și sociale, În locul abordării directe a realității „obiective” a faptelor, așa cum au fost ele Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este disciplina cea mai apropiată de imagologia comparată. Dacă domeniul alterității nu ar fi revendicat În egală măsură de alte științe interesate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de altă parte, va ilustra el Însuși, În mod aplicat, această tendință, printr-o serie de lucrări de imagologie, În care lansează conceptul de „miraj” - ca formă specifică de hetero-imagine națională -, termen folosit și astăzi În studiile dedicate alterității. Orientarea imagologică e susținută, după cel de-al doilea război mondial, de către continuatorul său, M.F. Guyard, care o teoretizează În sinteza sa de literatură comparată (1965), la fel cum Îi acordă spațiu alți doi autori francezi ai unui tratat de comparatistică, Cl.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate, romanul, care, datorită vocației sale narative și descriptive, este mai apt să redea reprezentări pregnante ale celuilalt, atât sub raport calitativ, cât și cantitativ. Aș diferenția, În acest ansamblu atât de vast al surselor, textele În care prevalează intenționalitatea imagologică (literatura de călătorie, descrierile literar-documentare ale unui spațiu exterior, comentariile și eseurile privitoare la realități culturale străine), de cele care conțin o viziune imagologică implicită (proza ficțională a cărei acțiune se desfășoară În străinătate, care portretizează personaje din afară etc.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cantitativ. Aș diferenția, În acest ansamblu atât de vast al surselor, textele În care prevalează intenționalitatea imagologică (literatura de călătorie, descrierile literar-documentare ale unui spațiu exterior, comentariile și eseurile privitoare la realități culturale străine), de cele care conțin o viziune imagologică implicită (proza ficțională a cărei acțiune se desfășoară În străinătate, care portretizează personaje din afară etc.); deși, trebuie spus, distincția nu poate fi prea rigidă, deoarece, În numeroase cazuri, cele două aspecte coexistă În același text. Pe lângă analiza directă de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
structurile cognitive ale percepției sociale, fie În fenomenele psihanalitice ale frustrării individuale sau la nivelul mecanismelor de producere și de transmitere culturală a prejudecăților, psihologia socială oferă alte repere, indispensabile pentru Înțelegerea corectă a reprezentărilor și atitudinilor umane, din perspectivă imagologică, istorică sau de altă natură. 4.2. Dacă apelul la teoriile depășite, „de rang mare”, reprezintă o capcană de evitat pentru istoricul sau imagologul dispus să colaboreze cu psihologia socială, nu este de dorit nici alunecarea În cealaltă extremă, reprezentată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În care o realitate istorică sau națională a fost privită din afară, de reprezentările generate În cadrul relațiilor politice ori culturale dintre popoare - Înainte de apariția istoriei mentalităților și a „imaginii celuilalt” ca teme aparte În lucrările de istorie. Un prim domeniu imagologic cultivat avant la lettre de către istorici este reprezentat de studiul relatărilor călătorilor și observatorilor străini, cu privire la o anumită realitate națională. După cum am văzut, asemenea surse au stat și În atenția literaturii comparate, În măsura În care relatările purtau o conotație literară, imaginea conținută
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
țin, În esență, de Însăși metoda critică a istoricului, fiind legate În mod intim de specificul disciplinei, de modul propriu al acesteia de raportare cognitivă și metodologică la realitatea investigată. În același timp Însă, ele au și o clară dimensiune imagologică, fie că este implicită acestui specific al disciplinei și metodelor sale, fie că provine dintr-o intenționalitate de natură imagologică, asumată deliberat de către istoric printre obiectivele cercetărilor sale. Astfel, dincolo de valoarea documentară a respectivelor surse (și Într-un mod analog
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al acesteia de raportare cognitivă și metodologică la realitatea investigată. În același timp Însă, ele au și o clară dimensiune imagologică, fie că este implicită acestui specific al disciplinei și metodelor sale, fie că provine dintr-o intenționalitate de natură imagologică, asumată deliberat de către istoric printre obiectivele cercetărilor sale. Astfel, dincolo de valoarea documentară a respectivelor surse (și Într-un mod analog cu situația reprezentărilor desprinse de comparatist din analiza relatărilor literare sau chiar din cea a prozei ficționale), istoricul devine adeseori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călătorilor conaționali referitoare la o realitate străină. Atunci când abordează aceste relatări, nici istoricii nu mai acordă atenție valorii lor documentare, ci se concentrează, de regulă, asupra imaginii rezultate, Într-un efort cu o motivație și o finalitate de natură exclusiv imagologică. Al doilea domeniu care a furnizat studiului alterității repere din spațiul istoriografic a fost cel al cercetării relațiilor bilaterale. Relațiile dintre două țări sau popoare au fost insistent investigate de către istorici, fie pe porțiuni limitate, fie În sinteze de mare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
programele sale de cercetare și instituționalizând aceste preocupări la nivelul dezbaterii științifice internaționale, a fost istoria mentalităților. Fiind interesată de studiul reprezentărilor sociale, al ideologiilor, al sistemelor de valori, al sensibilităților și atitudinilor colective, ea a sesizat ușor atât dimensiunea imagologică intrinsecă tuturor acestor manifestări, cât și prezența distinctă a imaginilor celuilalt („descoperirea alterității”) În ansamblul vast al reprezentărilor sociale. La fel ca și alte domenii ale istoriei mentalităților, studiul alterității a fost ilustrat, inițial, cu precădere de către medieviști, situație care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stereotipiile sunt ideologizate și Încorporate În discursul politic de către factorii de putere, devenind instrumente În serviciul propagandei, fenomenele de manipulare a opiniei publice și de influențare a comportamentului colectiv cu ajutorul stereotipurilor etnice și a prejudecăților naționale - reprezintă tot atâtea subiecte imagologice care țin de metodologia și de specificul istoriei relațiilor internaționale. De asemenea, ele pot fi abordate din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, domeniu de cercetare ce aparține științelor politice și sociale. Dar cea mai importantă temă de natură imagologică a acestui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atâtea subiecte imagologice care țin de metodologia și de specificul istoriei relațiilor internaționale. De asemenea, ele pot fi abordate din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, domeniu de cercetare ce aparține științelor politice și sociale. Dar cea mai importantă temă de natură imagologică a acestui tip de cercetări (datorită implicațiilor de mare anvergură pe care le presupune) este cea a interacțiunii dintre opinia publică și politica externă a statului modern. Ea are În vedere identificarea motivațiilor care influențează factorii de decizie politică În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]