423 matches
-
filosofiei, psihologiei sociale și științelor comunicării. Imagologia a debutat în secolul XX cu un studiu de psihologie socială în care era abordată imaginea celuilalt, temă continuată și dezvoltată ulterior de literatura comparată și de istorie, însă, astăzi putem vorbi despre imagologie nu doar în termenii analizei identității/alterității, ci și în cei ai filosofiei imaginii și ai studiului mentalității, care ne dă posibilitatea de a înțelege cum și de ce indivizii dintr-o societate gândesc într-un anumit mod, care sunt imaginile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le poate avea. Astăzi, prin Gilbert Durand și J. J.Wunenburger, studiul imaginii presupune studiul imaginarului, investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde a continuat să se dezvolte până astăzi. Primele studii de imagologie, deși denumirea a apărut ulterior, pot fi întâlnite în monumentala operă a lui Wilhelm Wundt, unde este acordat un spațiu amplu reprezentărilor pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde a continuat să se dezvolte până astăzi. Primele studii de imagologie, deși denumirea a apărut ulterior, pot fi întâlnite în monumentala operă a lui Wilhelm Wundt, unde este acordat un spațiu amplu reprezentărilor pe care și le formează popoarele între ele, dar și în cadrul Școlii de la Annales, care dezvoltă și acordă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un spațiu amplu reprezentărilor pe care și le formează popoarele între ele, dar și în cadrul Școlii de la Annales, care dezvoltă și acordă un rol esențial istoriei mentalităților, domeniu de studiu care începe să dobândească tot mai multă autonomie. Studii de imagologie au apărut și în lucrările editate de Institutul din Le Hâvre, mai exact în revista institutului "Revue de psychologie des peuples", care ulterior devine "Ethno-psychologie", pentru ca astăzi să poarte titlul de "Cahiers de sociologie économique et culturelle". În "Revue de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de psychologie des peuples" sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al celei de-a doua. Abordarea lui Brachfeld deși rămâne interesantă, trebuie înțelească în contextul epocii pentru că, așa cum vom vedea, toate formele și structurile imaginii sunt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt dominate de o dinamică internă. Dacă primele studii în domeniu au fost realizate prin intermediul psihologiei sociale, ulterior, acestea au fost conturate de literatura comparată, imagologi ca Hugo Dyserinck și Joep Leerssen susținând că literatura comparată se poate identifica cu imagologia. În acest sens, cercetările imagologice din Europa de Vest au analizat imaginile celuilalt în context istoric prin intermediul scrierilor literare, conturând și explicând prin intermediul acestora imaginea pe care indivizii unui grup o aveau despre alteritate. Premisa de la care pleacă aceste studii este că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stabilește între alteritate și identitate. Și istoria, în special cea dedicată studiilor despre Bizanț, dar nu numai, a acordat un spațiu amplu imaginii celuilalt, în 1985 Hélène Ahrweiller propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei. Istoria începe să studieze problema minorităților etnice, abordând categoriile de marginal și exclus din perspectiva imaginii și reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei. Istoria începe să studieze problema minorităților etnice, abordând categoriile de marginal și exclus din perspectiva imaginii și reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte semnificativă din studiile de imagologie din România se revendică de la cercetările lui Hugo Dyserinck și ale Școlii de la Annales, autori ca Alexandru Duțu și Carmen Andraș cercetând imaginea prin intermediul literaturii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte semnificativă din studiile de imagologie din România se revendică de la cercetările lui Hugo Dyserinck și ale Școlii de la Annales, autori ca Alexandru Duțu și Carmen Andraș cercetând imaginea prin intermediul literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic și Chiciudean nu apelează exclusiv la istorie pentru a analiza imaginea celuilalt și nici nu rămân ancorați doar în studiile de imagologie istorică, ci propun o metodă de investigare a imaginii sociale cu ajutorul unei grile de analiză, denumită sistemul indicatorilor de imagine, unde un rol esențial îl are mesajul și impactul pe care acesta îl are la nivelul individului și societății. Astfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în acest sens, importanța pe care procesele de comunicare le au în conturarea imaginii și în răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice susține că religiile nu generează tipuri de societăți, ci doar le influențează, acestea modelându-se după provocările mediului și după structura ocupațională care asigură supraviețuirea grupului 5. Practic, toate aceste abordări sunt de acord că o societate este definită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
naturii umane. În acest sens, tezele despre imagine acceptate într-un domeniu la un moment dat pot fi infirmate, cel puțin parțial, nu numai de alte domenii, ci și de însăși evoluția domeniului în care au fost formulate. I. 3. Imagologia Din punctul de vedere al tezei de față, imaginea este o reprezentare simbolică a realității, o formă de procesare a lumii, dar și de transformare a acesteia, o modalitate prin care materialul se metamorfozează în inteligibil și sensibil, un proces
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi investigată corect și complet în afara acestei perspective. De fapt, abordarea imaginii dintr-un singur domeniu înseamnă îngustarea atât a procesului, a capacității omului de a procesa lumea prin imaginii cât și a imensității tipologiei imaginii. În acest sens, imagologia ar fi domeniul care ar putea oferi o abordare holistică asupra procesului de formare a imaginii și, așa cum se va vedea, instrumentele necesare investigării imaginii. Preocuparea pentru înțelegerea și analiza imaginii începe cu filosofia antică, însă poate fi întâlnită și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tendința de a aborda diferențele culturale în relație cu stereotipurile etnice avea ca scop identificarea caracteristicilor naționale, în special în termenii imaginii de sine și a imaginii celuilalt. Studiile și cercetările în domeniul care urma mai târziu să fie numit imagologie au început cu Wilhelm Wundt și lucrarea Völkerpsychologie 137, unde se pune problema reprezentărilor pe care popoarele le au unele despre altele, dar și cu Școala de la Annales, unde este abordată istoria mentalităților 138. Din 1946, Institutul din Le Hâvre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acesteia fiind analizată dimensiunea socială, economică și culturală care particularizează relațiile dintre popoare și grupuri. La ora actuală, sfera de investigații a revistei este extrem de vastă, oferind o perspectivă multidisciplinară a relațiilor și reprezentărilor dintre popoare și națiuni. Termenul de imagologie a fost introdus pentru prima dată în 1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare, diferind de la o categorie socială la alta, de la o vârstă la alta și având importante particularități în funcție de nivelul și spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui Oliver Brachfeld, imagologia trebuie privită din perspectivă etnică, în acest sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui Oliver Brachfeld, imagologia trebuie privită din perspectivă etnică, în acest sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact de psihologia popoarelor, Brachfeld intuiește că cercetarea imagologică trebuie să beneficieze de o abordare și o perspectivă, dacă nu interdisciplinară, măcar multidisciplinară: "începe să se contureze o nouă modalitatea de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care studiază piața, istoria artei sau noua pedagogie a audio-vizualului. Psihologia popoarelor nu poate decât să profite de pe urma acestui material imens și de pe urma acestor metode care investighează imaginea mentală"142. Hugo Dyserinck, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul imagologiei, preia termenul patru ani mai târziu și pune bazele Aachen Programme of Comparatism 143 pentru a studia la nivel academic imaginile pe care națiunile le au în textele literare, folosind instrumentele literaturii comparate. Încă de la începuturi, preocupările în domeniul imagologiei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei, preia termenul patru ani mai târziu și pune bazele Aachen Programme of Comparatism 143 pentru a studia la nivel academic imaginile pe care națiunile le au în textele literare, folosind instrumentele literaturii comparate. Încă de la începuturi, preocupările în domeniul imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind construcții discursive care circulă la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind construcții discursive care circulă la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul cum este privit străinul, Dyserinck susține că imagologia s-a născut din neputința cercetătorilor de a rezolva problema influențelor de la nivelul imaginii, soluția stând în studiul receptării: "din situația dezolantă creată de căutarea influențelor și a surselor se ajunge, din nou, în primul rând și efectiv, la recunoașterea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]