1,810 matches
-
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 mai 2025, se face următoarea rectificare: – la anexa nr. 5 la procedură „Fișă de evaluare a îndeplinirii criteriilor legale pentru acordarea indemnizației de merit în domeniul patrimoniului cultural imaterial prevăzute la art. 2 din procedură“, la nota de subsol *, în loc de: „* ..., materialele foto/video, ... .“ se va citi: „* ..., materialele foto/audio/video, ... .“. ... -----
RECTIFICARE nr. 2.824 din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299201]
-
va avea loc la Timișoara în 23 noiembrie, între orele 11-14, la Centrul de Documentare Europeană a Institutului Intercultural, str. Dimitrie Cantemir nr. 4 (Piața Libertății). Sunt eligibile pentru finanțare următoarele domenii: arte plastice și arhitectură, patrimoniu cultural național, patrimoniu imaterial, activități muzeale, dans, teatru, muzică, management cultural și formare profesională. Data limită de depunere a proiectelor pentru această rundă este 29 decembrie, ora 16. Informații suplimentare se găsesc pe pagina de web a A.N.F.C. (www. afen. ro) sau a
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Nicolae Steinhardt, pune umărul, nu este retras, ca Buddha, în nirvana. De asemenea, lupta este mult mai complexă, provocările venind dinspre trup, lume și diavol; bineînțeles, diavolul este pentru mulți psihanaliști doar un bau-bau al „umbrei”, ideea existenței unor ființe imateriale malefice făcându-i să zâmbescă. În sfârșit aflăm - din reproșul pe care dl. Zamfirescu i-l aduce lui Max Scheler -, că, „științific” vorbind (nu de-altceva, dar și Nietzsche „demonstrase”, doar filosofic), morala creștină are o natură resentimentară, este un
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
mai dorm deloc la noapte, vin nu, că-s cu mașina și apoi nu-s nici chefliu! - Domnișoară dacă vrei poți "să mă iei de braț și să-mi spui tu!" 63. Reperaj: tânara femeie privește însingurată trecând pe lângă oamenii imateriali, calcă tiptil pe amintiri, pe fumuri gri de vatră, alături de trecătorii arseniați și boreali. 64. Reperaj: femeia nud ce-a tras săgețile și le-a înfipt în gâtul dușmanului și-n brațe, de fericire exultă. Sunt foarte puternice viețile celor
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
său. Deodată geamurile se fac țăndări și lighioane țâșnesc din cameră în pridvor. Credincioșii se retrag înspăimântați. Însuși părintele se îngrozește dându-și seama că acolo sălășluiau regimente întregi de diavoli și omul material nu se poate măsura cu ceva imaterial. Face semn credincioșilor să se retragă încet. Abia când ajunge în drum se dezlegă și limba preotului: - Dragi credincioși, necuratul este înghesuit și cuibărit în cocioaba celei ce și-a vândut sufletul lui. Nu vă apropiați de casa sa, nu
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
lui, are parbrizele fumurii, iar Ștefan nu a observat dacă ea s-a urcat lânga șofer sau pe bancheta din spate. Între timp umbrele înserării au căzut pe neașteptate fie din cerul înalt, albăstrui închis, fie și-au scos mantiile imateriale din pavajul negru ca smoala. Urmăritul schimbă vitezele cu dexteritate și cotește pe Nicolae Bălcescu, al doilea mare bulevard, Ștefan caută să fie cât mai aproape de el deoarece l-ar putea pierde așteptând mai mult în coloană, schimbarea culorii semaforului
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
afirmat că „omul este măsura tuturor lucrurilor”, filozof apreciat de către Pericle, cel mai mare om de stat din Grecia antică. Aristocratul Platon (427 î.Hr.-347 î.Hr.) desconsidera sofiștii. El a dominat filozofia greacă idealist fiind, îndreptându-și privirea către ideal, imaterial, salvând omenirea de la trăirea în universul imediat. Statul lui Platon era un stat autoritar în care individul era subordonat statului. Spre deosebire de Platon, Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.) considera că individul și binele său reprezintă scopul statului. Cetățeanului i se ofereau
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
rafinată fenestrație împreună cu vasta, joasa, fără pondere, a cupolei ce pare că plutește peste un cerc de lumină creat de cele 40 de ferestre ample și foarte apropiate de sub ea. „Un spațiu interior halucinant, supranatural, unic în istoria arhitecturii, revelația imaterialului prin material realizată mai întâi în arhitectură” și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Angelologie, estetică, istorie politică, dedicată acestor picturi. După cum se știe, epoca comnenă e cea mai valoroasă și originală din întreaga istorie a picturii bizantine pentru că a pus cel mai bine în valoare elementul specific gândirii bizantine: prin material la revelația imaterialului, adică a transcendentalului. Este ceea ce exprimă întocmai - după o amănunțită comparație estetică cu cele mai valoroase reprezentări bizantine comnene - și picturile celor patru monumente românești și mai ales imaginile arhanghelilor Gavriil și Mihail din pictura de la Ribița, adică felul în
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
învăluind-o și pe Marieta. Ca semn că o bucurase, își mișcă ușurel degetele. Fluturarea lor nu-i aminti cu nimic degetele grosuțe și prielnice pregătirii bunătăților gastronomice, pentru care Marieta era vestită altădată. Nu! Acum, degetele aveau o subțirime imaterială, semn și ele al spiritualizării prin suferință. Mira își scutură capul de tumultul observațiilor și-i întinse Marietei un caiet dictando și un creion uriaș, gros tare și cu o mină ca a celor de tâmplărie. Era încredințată că, indiferent
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
mici avea ea că-i Încăpeau săndăluțele copilului și explozia aceea de bucurie cînd el s-a Întors acasă: De tot, Leon? De tot, Luci! Și pe urmă anii fără servici și boala și pensia. Ea se făcea tot mai imaterială, vorbea tot mai rar și mai stins, cînd Încerca să scrie mînca literele, pe urmă chema păsările să-i ciugulească nasturii sau cerea bomboane să se frece cu ele pe picioare. Băiatul se făcuse mare, avea poluții, Îi Încălzea apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ora cinci, lingurițele de argint, meciurile de football auzite la radio, cînd și cînd Tina Turner, cînd și cînd Llosa, Süskind, Ginsberg, cînd și cînd vîntul purificat de praf după ploaie. Și sălile de spectacol, un balerin, un trup aproape imaterial plutind Într-un cerc de lumină. Și bucuria din somn cu vizitatori extratereștri, fața verzuie a tatei și bunicii și unchii și printre tufele de iasomie șobolanii grași atît de relaxați, atît de simpatici. Cu tine mereu, cu tine mirifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
păsărești. Îmi dădeam seama că și oamenii își pierdeau „penele“, schimbându-și neîncetat pielea, unghiile, părul, țesuturile, trecând prin diferite metamorfoze pentru o adaptare zilnică la spațiu și la schimbările materiei - și apoi pentru marea trecere finală, într-o dimensiune imaterială. Mă mai gândeam la metamorfoza tatălui meu, la plecarea lui grăbită - când se aruncase în gol, dezechilibrând armonia legilor naturii în el, făcându-și rău. Bunica și mama înțeleseseră procesele naturii mai bine - blânde și puternice ca niște mierle, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
singura ce ar putea reprezenta o sursă cvasinelimitată, cu siguranță nu va fi practicabilă mai devreme de sfârșitul secolului XXI. Privind lucrurile în ansamblu, energia va fi din ce în ce mai costisitoare, ceea ce va incita la economisirea ei, înlocuind mișcarea fizică cu schimburile imateriale. Cu mult înainte ca lipsa de energie să înceapă să se facă simțită, vor trebui depășite și alte penurii, în special aceea a produselor agricole, dar și a pădurilor. Astfel, pentru a hrăni populația planetei, până în 2050, producția agricolă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
este responsabilă de o treime dintre aceste distrugeri. în plus, gazele industriale, oxizii de sulf și de azot distrug copacii de la un capăt la celălalt al globului și mai ales fragilele păduri de foioase ale „periferiei”. în sfârșit, dezvoltarea economiei imaterialului nu va reduce prea curând cererea de hârtie pentru produsele imprimate. în ritmul actual, peste patruzeci de ani nu vor mai exista păduri decât în locurile unde ele vor fi menținute în mod special, adică, pentru moment, în Europa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și chiar și așa limitate la uși, lucarne și mese, iar dacă exceptăm și prezența poligrafului sau a mașinii de prins mincinoși, restul, care deja nu mai e puțin, s-a petrecut ca și cum figuranții celor relatate ar locui o lume imaterială, străini de confortul sau de disconfortul locurilor în care se aflau și ocupați doar cu vorbitul. Sala unde guvernul țării, nu numai o dată, în mod accidental cu asistența și participarea șefului statului, s-a reunit ca să dezbată situația și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
clintească. Izbuteam să-i susțin privirea. Vorbeam foarte rar: — Am să-ți spun ceea ce ți se pare probabil straniu, și anume că atunci când totul s-a sfârșit, te simți extraordinar de pur. Te simți ca un spirit eliberat de trup, imaterial; și ți se pare că ești în stare să atingi frumusețea de parcă ar fi un lucru palpabil; și simți, un fel de comuniune intimă cu adierea vântului, cu copacii care înfrunzesc, cu irizațiile apelor râului. Te simți ca un Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și aerul era parfumat de florile albe care se deschid noaptea. Era atât de frumoasă noaptea aceea, încât parcă sufletul nici nu mai izbutea să suporte temnița trupului. Simțeai că e gata să se lase purtat de vânt prin văzduhul imaterial, iar moartea avea înfățișarea unui prieten drag. Tiaré oftă: — O, ce n-aș da să mai am iar cincisprezece ani! Apoi zări o mâță care încerca să se înfrupte din crevetele de pe masa din bucătărie, și cu un gest îndemânatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mâna ciudatului ăstuia, fiindcă a devenit prea lacomă, iar el n‑o să capete ce‑și dorește. Spune încă o dată că Rainer, dacă ar avea altă situație materială, n‑ar trebui să fie artist, fiindcă arta e singurul lucru care, deși imaterial, are oarece valoare în fața oamenilor. Rainer respinge această definiție pentru că‑l doare‑n cot de oameni, el face artă doar pentru sine însuși, dacă mai interesează și pe alții, bine, n‑au decât. Poate că o dată va fi chiar publicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mofturi când o ajută mama, e ca și cum te‑ai spăla tu singur. Dar poți să te rușinezi în continuare, rușinea e oricum un lucru sănătos. Toți suntem egali, adică suntem oameni din carne și oase. Doar tu, mamă, tu ești imaterială ca bunul Dumnezeu; numai tata îți înjosește trupul, de aceea spun că acest trup nu există și chiar la posterele cu fete drăguțe decupez totul de la bărbie în jos, înainte de a le expune pe dulap. Carnea începe imediat să pută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
le cunoaștem, fiindcă le‑am contemplat noi înșine. A se citi în acest sens: Demonii. Cel mai bine împreună cu Sophie. A se citi această carte împreună cu femeia iubită, care se deosebește de alte femei prin aceea că a devenit definitiv imaterială. Annei și mamei li se interzice, sub amenințarea pedepsei cu moartea, să lase în public, la vedere, bucăți de vată sau tampoane pătate de sânge. Astfel de materiale trebuie distruse sau îndepărtate fără urmă. Anna ar face asta și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și este ea însăși foarte frumoasă în costumul ei de tenis și fără o picătură de transpirație, fenomen ce însoțește, de altfel, diferitele activități sportive. Dar la ea transpirația nu găsește teren de acțiune, Sophie e un înger. O ființă imaterială. Rainer își mușcă buza de jos cu incisivii. Silueta albă a Sophiei se sprijină de portiera mașinii și șușotește cu șoferul ceva diafan, care nu se aude, nici măcar Rainer n‑aude, deși el e expertul în limbaj aici. Ce‑ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a unei plăceri demne de acest nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar permite o abordare mai serioasă a chestiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
merită o analiză, o critică, o examinare demnă de acest nume. Corpusul aristipean permite, într-adevăr, unele confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitate - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
separate, distincte și ireductibile care simt, resimt și fac posibile aceste senzații într-o materie unică? Epicur susține permanent în lupta sa antiplatoniciană că lumea ideilor ține de cea mai pură dintre ficțiuni, la fel ca și existența unui suflet imaterial; că există doar fenomenele, precum și simțurile menite să le sesizeze. A se vedea Scrisorile către Pythocles și Herodot... Sufletul se deosebește de trup așa cum se deosebește capul de trunchi, așa cum ochii se deosebesc de gură și mâinile de picioare: ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]