1,629 matches
-
cu sine însuși în numele unui mister pe care nici el nu-l poate explica. Ceva îl împinge s-o facă și obligația lui e să asculte imboldul, așa cum Schopenhauer, scriindu-și Lumea ca voință și reprezentare, și-a urmat un imbold cu care a molipsit generații de filosofi.
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
și-a găsit confirmarea. Cînd însă intenția e atinsă de vlăguire, conceptul devine carcasa inertă a unui entuziasm mort, și acesta e cazul dogmei trinității, o sintagmă sleită pe cale de a deveni vorbă goală. Dacă occidentalii nu-și vor recăpăta imboldul din al cărui entuziasm învățații de la Niceea au formulat tiparul trinității, atunci destinul Europei va da cîștig de cauză previziunilor lui Spengler.
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
presă cu dorința de a spune ceva, nu doar de a fi o prezență ștearsă. Simțeam că după revoluție tineretul trebuie să se implice pentru a construi România nouă, România modernă. Am împlinit 40 de ani și am avut un imbold de a merge către domeniul pe care de multe ori l-am criticat. M-am gândit că în presă am atins maximul, am parcurs toate treptele profesionale și am ajuns și antreprenor de presă. Am vrut la 40 de ani
Vezi ce a declarat Gabriela Firea la înscrierea în PSD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42184_a_43509]
-
estetic vorbind, textele au frumusețea alertă a stilului lui Kierkegaard, chiar dacă, sub unghiul conținutului, ele sunt eterice și diluate. E multă perorație ca scop în sine, cauza stînd în marele defect pe care scrisul danezului l-a avut dintotdeauna: un imbold grafoman care îl împinge la avalanșe retorice, miezul mistic fiind inexistent, dar carcasa literară fiind impecabilă. În genere, stilul lui Kierkegaard are o natură hibridă: tonul de suprafață e galant, dar timbrul din fundal e belicos, eleganța expresiei fiind hrănită
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
modelul de retorică bisericească sub emulația căruia Kierkegaard și-a scris predicile a fost episcopul Jacob Peter Mynster, confesorul familiei Kierkegaard și pastor la biserica palatului din Copenhaga, al cărui volum de predici din 1823 i-a dat tînărului Søren imboldul de a-și întrece rivalul. Straniu este că paladinul danez cade chiar în greșelile pe care i le impută episcopului Mynster, mai precis stilul artistic, considerat impropriu pentru niște mărturii cu scop propovăduitor, și apoi alura teatrală a exemplelor date
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
Dan Hăulică Se numea Pytheas, Grecul din Massalia, colonia fundată de Phoceeni, în veacul VI dinainte de era creștină, cel care ne aține acum calea dezinvolt, la o răscruce de neevitat, între realul mensurabil și divinațiile imaginarului. Îl susținuse un imbold norocos, înfruntase temerar noianul de ape scăldînd în enigmă țărmurii Europei, la miază-noapte. Lansat oarecum să pipăie marginile de sus ale capacului de neguri ce pogoară dintr-acolo, imens, asupra lumii, navigatorul pretindea că atinsese insula extremă a orizontului. Era
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
metodistul la Căminul Cultural Relu Mogâldea reprezintă - chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de culoare în cenușiul umanității comuniste. Remarcabile sunt, în schimb, fragmentele de proză foarte scurtă din Până la capătul liniei. Scriitorul renunță aici nu doar la imboldul metaliterar, ci și la orice mistificare ficțională. Simple decupaje de real - o amintire, o după-amiază în casa unei rude dispărute sau un discurs despre un prieten regăsit pe o rețea de socializare - constituie pentru Petre Barbu subiecte potrivite pentru câte
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
cultivă peste generații un sentiment de culpă care a aparținut bunicilor e proporțională cu dorința ca spiritul valkiric să nu mai dea iarăși tonul hegemoniei în Europa. Efectele însă sunt sub așteptări, propoganda arătîndu-se lamentabilă în neputința de a inhiba imboldul ancestral. Așa se face că vîna teutonică se impune din nou, Germania fiind astăzi nu doar atelajul economic care trage după sine obositele țări europene, dar și locul unde numărul minților care gîndesc echt deutsch („autentic german”), grație unui timbru
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
greșeala de a-și închipui că un fanatic poate fi făcut să se răzgîndească prin argumente logice sau prin replici pline de umor. Că Unul în care cred mă ajută numai pe mine și îi caterisește pe alții - acesta e imboldul secret al oricărui fanatic care își face din religie o armă împotriva dușmanului. Și atunci în ce ape ideologice se scaldă planeta azi, potrivit lui Sloterdijk? Terra se află într-o stare de armistițiu (de amînare a războiului) în care pacea
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
atinge în matematică, un spirit are trei complicități care îl leagă de ea: pasiunea, obișnuința și vocația. Deosebirea stă în cît de intensă e fascinația care îl apropie de numere. și cum pasiunea e forma incipientă prin care recunoaștem un imbold autentic, obișnuința e chiar sleirea atracției, cu ivirea sentimentului amar că nu poți depăși condiția epigonului. E atîta blazare în neputința de a aduce ceva nou în matematică, încît specialiștii domeniului sînt cel mai adesea niște dezabuzați care gustă în
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
la locul lui în joia aceea. Mi se clătina un dinte. După grădi aveam să aflu de la tataie că dintelui i-a venit vremea să cadă, dar îi lipsea tupeul s-o facă de unul singur. Avea nevoie de un imbold sau mai degrabă să fie tras de mânecă. Toată ziua l-am sâcâit, clătinându-l înainte și înapoi, cu limba mai degrabă speriată decât curioasă. O înțeleg acum și pe ea, era prima oară când o părăsea un dinte. După
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aceștia pleacă realizezi că toată responsabilitatea vieții cu toate deciziile ei este mult mai grea, mai profundă, că nu mai are cine să-ți dea un sfat, să te Încurajeze, sau să te mângâie și să-ți dea un nou imbold atunci când nu mai știi Încotro s-o iei. Abia atunci devii major și singur responsabil de faptele tale, indiferent de vârsta pe care o ai. Și mai este o lege nescrisă, Legea Iubirii pentru părinți și strămoși, pentru copii și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
într-o formă sau alta, mi-a vorbit de Petre Țuțea. „Merită să-l cunoști“, mi-a spus și, ca argument, mi-a citat câteva mots-uri Țuțea culese din ultima lor întrevedere. Îmi amintesc cum, prietenul fiind gurmand, am asociat imboldul lui cu felul în care poți trezi apetitul cuiva descriindu-i o excelentă rețetă culinară. Era în îndemnul acela un fel de „du-te și gustă și tu din Petre Țuțea; ai să vezi ce mult o să-ți placă...“ Poate
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
din ramura colaterală, orleanistă, a familiei domnitoare Bourbon. 73 Alphonse de Lamartine (1790-1869). Poet dar și istoric și prozator romantic francez, membru marcant al guvernului revoluționar în revoluția din 22 februarie 1848 de la Paris, a constituit o inspirație și un imbold la luptă pentru revoluționarii pașoptiști români. A fost ministru al Afacerilor Străine în intervalul februarie-mai 1848. A scris, printre altele: poezii: Meditații poetice (1820), Lacul (1820); proză: Călătorie în Orient (1835), Jocelyn (1836), Rafael (1849), Confidențe (1849), Graziella (1852), Viața
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a nu se sinchisi de ce socotește "obștea" și de a colabora pe picior de egalitate cu muzicianul-țăran Ioan Pop, care nu stă prea bine cu buchea cărții, dar care strălucește prin profesionalism, inteligență, forță creatoare, intuiție, mobilitate și gust. Sub imboldul și cu sprijinul colegilor săi, el a fost în stare să producă o muzică de forță și adâncime, pentru care am toată admirația. Mergeți la spectacol, priviți și ascultați și veți înțelege de ce. Îmi cer iertare pentru că, în rândurile de
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
virtual în virtutea unei scheme finaliste de tip providențial. Orice gînd, înainte de a deveni faptă, se afla într-un stadiu de existență ce putea fi numit "virtual", asta însem-nînd o potențialitate care, pusă în practică, devenea realitate. Intențiile, proiectele, motivațiile și imboldurile fiecărui om se iveau ca virtualități și sfîrșeau ca realități. Ele erau mai întîi interioare și virtuale - în mintea omului - și abia apoi deveneau exterioare și reale, în afara omului. Numai că apariția calculatorului a răsturnat raportul: virtualitea s-a mutat
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
ce apare în ființa celui care nu s-a împărtășit încă din echilibrul cosmic, atunci ea poate fi tratată prin meloterapie, prin logoterapie și prin kineziterapie. La origine, artiștii au fost tămăduitori cu sau fără știința lor, ascultînd de un imbold terapeutic pe care nici măcar nu-l conștientizau. Ei tratau suferinzii molipsindu-i cu cadența universului înconjurător. Iată o formă sui generis de homeoterapie pe baza unor ritmuri astrale a căror frecvență o primim și o transmitem prin mișcarea cuvintelor, a
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
obișnuită a gazetăriei culturale. Numai că stridența nu vine din ridicarea glasului, ci din modulațiile lui declamatorii, unele aparținînd unei epoci în care manierismul trecea drept virtute, iar calofilia drept semn de distincție. Autorul seamănă cu un orator al cărui imbold retoric îi depășește puterea de control narativ: odată declanșat imboldul, discursul se deapănă de la sine într-un spectacol a cărui desfășurare scriitorul nu o mai poate opri, comportîndu-se ca un narcisiac îmbătat de sunetul propriilor cuvinte. Iată de ce, cu toate că Mureșan
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
ridicarea glasului, ci din modulațiile lui declamatorii, unele aparținînd unei epoci în care manierismul trecea drept virtute, iar calofilia drept semn de distincție. Autorul seamănă cu un orator al cărui imbold retoric îi depășește puterea de control narativ: odată declanșat imboldul, discursul se deapănă de la sine într-un spectacol a cărui desfășurare scriitorul nu o mai poate opri, comportîndu-se ca un narcisiac îmbătat de sunetul propriilor cuvinte. Iată de ce, cu toate că Mureșan scrie bine, el nu scrie încă adevărat. Are o ureche
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
-se una alteia și retrăind, secvență cu secvență și otravă cu otravă, deceniile apuse ale vieții lor interbelice. Pus în fața unei cavalcade de amănunte incomode, cititorul asistă la rememorarea unor destine pe care personajele le povestesc cu propria gura, sub imboldul catharctic al confesiunilor mîntuitoare. Și astfel, din mărturisire în mărturisire și din defulare în defulare, tensiunea dintre cele două venerabile doamne se risipește treptat, astfel că, din cît de dușmance și rivale erau la început, la sfîrșitul cărții se vor
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan evenimențial, se dovedește încrâncenată în cel psihologic: Opreanu luptă pentru a dobândi o anumită percepție, o perspectivă mântuitoare a vieții, imbold ce structurează narațiunea în registrul unui fantastic psihologic. Viziunea este clară din punct de vedere imagistic, cinematografică, făcându-l pe cititor să asiste, printr-un mic efort imaginativ, la un thriller filosofic. Nu e de mirare că, sub forța torențială
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Ar fi în stare să-i închine imnuri sau elegii, niciodată însă șușe ori manele. O muzică pe care o promovează din instinct, ca sentiment, cum spunea Novalis, al necesității, întotdeauna tributar dependenței și continuității. Dar, probabil, și dintr-un imbold sau o aspirație reparatorie, ca preludiu la luarea în posesie a unui fenomen cu un potențial apreciabil de emergență și inserție. Plecînd din țară încă din perioada de formare, de acumulări profesionale, fiind proaspăt absolventă a Conservatorului bucureștean, la clasa
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
se potrivește perfect obișnuinței protocolare cu care își întocmesc scrisorile. Și Martin și Hannah își construiesc scrisorile ca pe un edificiu, ridicîndu-le propoziție cu propoziție. Dar în nici un caz nu le aruncă pe pagină cum le-ar veni la primul imbold al condeiului. Te izbește la ei grija migăloasă privind inserarea amănuntului discursiv, precuparea atentă pentru formulele introductive sau pentru încheierile politicoase, și mai ales tonul civilizat cu care își leagă frazele. Iar impresia stăruitoare este că acești oameni, scriind scrisori
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
dintre cele mai frumoase romane ale secolului 20, Relatare despre regele David, pe care est-germanul Stefan Heym l-a scris în engleză, bănuind că nu va putea apărea în RDG, s-ar fi putut naște dacă n-ar fi existat imboldul și mai ales precedentul cărților lui Faulkner, acest teribil Moise al literaturii secolului trecut.
Faulkner și Biblia secolului 20 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9241_a_10566]
-
prea limpede își pierde potențialul de stîrnire a curiozității: o citești o dată și apoi, tocmai fiindcă ai înțeles-o de tot, nu mai simți nevoia s-o reiei. E ca un teren cucerit pe care piciorul exploratorului nu mai simte imboldul să calce vreodată. În schimb, o carte obscură scrisă într-o limbă premeditat absconsă, ale cărei teme sunt prezentate cu dinadinsul într-o formă suficient de abstractă pentru a nu le putea lega de o imagine intuitivă, o asemenea carte
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]