1,063 matches
-
apa înseamnă întotdeauna o regenerare: disoluția este urmată de "o nouă naștere", iar imersiunea fertilizează și sporește potențialul de viață. Cosmogoniei acvatice îi corespund, la nivel antropologic, hilogeniile, credințele după care genul uman s-a născut din Ape. Potopului sau imersiunii periodice a continentelor (miturile de tip Atlantida) îi corespunde, la nivel uman, "cea de-a doua moarte" a omului ("umezeala" și leimon-ul Infernului etc.) ori moartea inițiatică prin botez. Însă, atât pe plan cosmologic, cât și pe plan antropologic, imersiunea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
imersiunii periodice a continentelor (miturile de tip Atlantida) îi corespunde, la nivel uman, "cea de-a doua moarte" a omului ("umezeala" și leimon-ul Infernului etc.) ori moartea inițiatică prin botez. Însă, atât pe plan cosmologic, cât și pe plan antropologic, imersiunea în Ape nu echivalează cu o dispariție definitivă, ci cu o reintegrare vremelnică în nediferențiat, urmată de o nouă creație, de o altă viață sau de un "om nou", după cum este vorba de un moment cosmic, biologic ori soteriologic. Din
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care le sfințește cu prezența sa, iar acestea, astfel sanctificate, capătă la rândul lor puterea de a sfinți... Ceea ce putea vindeca bolile trupului vindecă acum sufletul; ceea ce aducea mântuirea pentru o vreme aduce acum viața veșnică..." Omul vechi" moare prin imersiune în apă, dând naștere unei ființe noi, regenerate. Acest simbolism este minunat redat de Ioan Gură-de-Aur (Homil. in. Joh., XXV, 2), care scrie, cu privire la multivalența simbolică a botezului: "El este moartea și mormântul, viața și învierea... Când ne cufundăm capul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
poate aminti aici castelul Simonetta de lîngă Milano unde un cuvânt pronunțat între cele două aripi ale clădirii este repetat de 40 de ori. Fenomenul de ecou are o serie de aplicații importante precum măsurarea adâncimii mărilor, descoperirea submarinelor în imersiune sau a unor bancuri de pește. Adâncimea mării se determină, de exemplu, măsurând timpul după care sunetul produs pe un vas la suprafața mării se reîntoarce sub formă de ecou în urma reflexiei pe fundul mării. În cazul în care distanta
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
semnalează uneori explicit și chemarea spre Transcendent, dragostea este, deci, singura pavăză. Simona-Grazia Dima: Interiorul lucrurilor Poeme ample, elaborate, din centrul cărora instanța lirică privește caleidoscopic realitatea, demontând-o în părțile componente și remontând-o, descriptiv meditativ, ca după o imersiune în adâncul propriu, favorizată chiar de datele extrinseci, aparținând lumii din afară, ca după un zbor cu avionul când, la aterizare, impresia e de amețeala saltului peste propria ființă, alcătuiesc volumul SimoneiGrazia Dima, Interiorul lucrurilor, apărut la Editura Vinea, din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
până la buze/ sublima răceală a valului?” Se-mpacă el, cumva, cu ideea morții, dacă i se pare sublimă răceala valului? De altfel, întreaga lecție de pe Ostrov abundă în întrebări puse sau nepuse, sugerate de atmosfera gravă ce se degajă din imersiunea cuvântului în structura misterioasă a aparențelor. Da, un mister metafizic se degajă din textul poemelor, elemente cosmice se combină cu lucruri pământești, se completează reciproc, se grefează pe mituri în care o construcție nu se înalță fără jertfe omenești, pentru ca
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
Tot pe aleile cu Iulia Hasdeu, Dem. Dobrescu și splendoarea de mausoleu a Nababului Griguță Cantacuzino, trecând pe la C.A. Rosetti, Macedonski, Iorga și „Doamna cu umbrela“ (Romanelli), am început cu Emil Hurezeanu, în urmă cu câțiva ani, o tandru-ghidușă imersiune televizată în utopia eliadesco-matein bucureșteană, în cheiată la Caru’ cu bere, după ce ne-am recules alături, la Stavropoleos. În fine, chestionat nu demult de Mircea Struțeanu unde aș vrea să realizăm ședința de shooting menită să mă imortalizeze în istoria
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
este a-ceasta: „Toată creația este frumoasă, pentru că este conformă Cuvântului lui Dumnezeu. Atunci, prin deducție logică, vom spune: este frumoasă persoana care trăiește după Cuvântul Domnului. Frumusețea spirituală a unui preot, capacitatea sa de a atrage în pastorație izvorăsc din imersiunea sa în eleganța Cuvântului. Aceasta implică faptul că izvorul original a toate este tocmai Cuvântul lui Dumnezeu”. El face frumos fiecare lucru. Frumos este cosmosul, pentru că a fost creat cu o în-țelepciune „mai frumoasă decât soarele” (Înț 7,29), care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
servicile aduse comuniștilor la ora la care aceștia se aflau în ilegalitate sau persecutați. așa a devenit poetul eugen Jebeleanu un fel de monument, un fel de statuie vie, un scriitor oficial, dar care avea nevoie în același timp de imersiunea în boema literară... acest eugen Jebeleanu nu mai scria de mult poeme patriotice, serviciile aduse comunismului păreau să fi fost atît de mari încît la ora cînd am început să frecventez eu Casa monteoru el era exonerat de această datorie
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care se sinucid, aruncîndu-se în ape sau din etajele caselor, o fac desigur sub un impuls orb și o atracție nebună înspre adâncimi. Cine nu s-a cutremurat la viziunea interioară a scufundării lui în ape adânci, la senzația unei imersiuni nelimitate, evoluând înspre profunzimi marine, ca și cum ai vrea să fugi de lumină spre a locui pe fundul oceanelor sau al mărilor, cine n-a simțit lăuntric o împleticeală în aer, trasând arabescuri de o absurdă complexitate sau descriind vârtejuri ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și, în sfîrșit, gigantica circulație a influențelor misterioase, aproape tactile, vizibile chiar, această descriere deci este un adevăr care sare-n ochi. Analiza se-ncheie cu nivelarea inteligențelor, paralizarea inițiativelor, colonizarea sufletului individual de către sufletul colectiv, toate presupuse efecte ale imersiunii în mulțime. Nu sînt singurele, e drept, dar sînt cele mai des invocate. Oroarea resimțită de Maupassant îl ajută să definească cele două cauze ale răului ce-l încearcă: are impresia că-și pierde uzul rațiunii și propriile-i reacții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau ceremoniile patriotice. În astfel de ocazii calculate, o punere în scenă simplă dar eficientă îi permitea să exercite o seducție imediată prin prezența, prin cuvîntul lui viu ce captiva mulțimile trecătoare. Iar punctul culminant era întotdeauna contactul direct, adevărate imersiuni în sînul mulțimilor. Puterea pe care și-o extrăgea și și-o reînnoia în asemenea situații îi permitea să se lipsească de partide, să se situeze deasupra lor, să le constrîngă pe toate să se modeleze după voința lui, să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și asupra politicului și literaturii, înglobînd atît arta, cît și știința. IV Din punctul de vedere al psihologiei mulțimilor, două mi se par diferențele semnificative dintre cele două personalități. Prima ne sare în ochi dacă urmărim atent deplasările președintelui. Adevăratele imersiuni în mulțime sînt foarte rare în cursul acestor călătorii, lipsește fervoarea, căldura lor caracteristică. El se adresează în primul rînd liderilor de opinie, aleșilor, funcționarilor, jurnaliștilor. Prin ei încearcă președintele să atingă țara, să atragă publicul de partea sa. Discursurile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Majoritatea evenimentelor și a dorințelor din primii ani de viață s-au refulat în memoria și par a fi uitate. În realitate, ele s-au instalat în subconștient. Acolo stau, așteptînd să revină la nivelul conștiinței, precum un submarin în imersiune ieșind iar la suprafață după o lungă călătorie. Să evităm însă, încă o dată, riscul de improprietate decurgînd din confuzia posibilă între planul individual și cel social, din trecerea de la o analogie la o identitate. Vom spune deci că după ce au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sunt Întotdeauna conștienți de funcțiile instituțiilor sau de ontologia acestora (procesul de atribuire colectivă de funcții). De asemenea - și nu În ultimul rând - acțiunea este condiționată atât instituțional (prin constrângere sau constituind moduri habituale de acțiune) cât și relațional (prin imersiunea Într-o structură de relații sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o formă de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
realizează Într-un cadru deja existent care generează o logică a succesiunii instituțiilor. Aceste forme de organizare nu evoluează inexorabil spre eficiență cum accepta ca ipoteză Williamson. Modelul, desemnat de North prin termenul de „dependență de cale”, presupune implicarea sau imersiunea (embeddedness) instituțiilor În istorie, mai precis, Într-un cadru instituțional mai cuprinzător care include atât regulile formale, cât și normele, cutumele, convențiile sociale. Rațiunile cadrului instituțional mai general (a căii de dezvoltare instituțională În termenii lui North) explică funcționarea instituțiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În cele ce urmează vom considera concepția lui M. Granovetter asupra problematicii acțiune - instituții și, implicit asupra dihotomiei piețe - organizații, concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv, sociologice suprasocializante ale acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asupra acțiunii sociale, dar și structurală, subliniind rolul rețelelor de relații În producerea cooperării. De altfel tranziția micro-macro social este cel mai bine precizată În studiul lui Granovetter (1985) În comparație cu ceilalți autori amintiți. Abordarea sa are la bază conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cei doi actori. În astfel de cazuri, datorită incertitudinii, relațiile individuale dintre actori nu pot fi decât incomplete. Insuficiența relațiilor particulare dintre actori este completată social, fiind soluționată prin mecanisme instituționale: dreptul real asupra lucrurilor - proprietatea asupra unui anumit bun, imersiunea unei relații Într-un context mai larg al relațiilor sociale sau Într-o serie de tranzacții ce se desfășoară pe termen lung. Acestea completează „social” omisiunile contractuale ale relației diadice și presupun Înțelegerea comună și reglementarea situațiilor neprevăzute prin impunerea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
linie instituționalistă și apropiindu-o epistemic de sociologie. Problema cooperării În interiorul organizațiilor se centrează pe considerații etice privind raporturile de putere din organizații, pe procesele cognitive de stabilire a scopurilor, modalitățile legitime de alocare a resurselor, pe direcțiile În care „imersiunea” organizațiilor În sistemul social mai larg afectează procesele interne ale acestora. În teoria economică neoclasică a firmelor scopurile erau neproblematice fiind asimilate intereselor proprietarilor legali - comportamentul organizațiilor fiind orientat spre obținerea profitului - iar relația cu societatea privea doar funcția eminamente
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
decuplarea instituțiilor formale de acțiunea socială. Modelele de organizare prescrise de instituție sunt anihilate de un tip de organizare informală care se bazează pe mobilizarea unor resurse relaționale, În dauna resurselor simbolice (legitimitate) activate de instituțiile formale. Decuplarea este rezultatul imersiunii acțiunii În rețelele de relații care contextualizează acțiunea și ordonează un domeniu distinct de activitate economică; este o măsură a imersării acțiunii În socialul concret ce se constituie În procesele de relaționare interindividuală și care eludează „controlul cognitiv” impus de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de organizare). Cooperarea este un proiect societal, deopotrivă cultural (instituțional), dar și politic; rolul acțiunii intenționale În structurarea patternurilor cooperării nu poate fi ignorat (așa cum, În mare parte, o fac teoriile instituționaliste În sociologie), așa cum nici condiționările culturale rezultate din imersiunea acțiunii Într-un câmp instituțional (Lin, 2001:187) nu pot fi trecute cu vederea. În capitolele anterioare am introdus separat, elemente reglative, culturale și structurale ca factori explicativi ai cooperării economice și sociale. De asemenea, am arătat că rolul explicativ
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește fructuoasă nu numai pentru deschiderea și dezvoltarea cercetării; ea posedă în ea însăși o dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la autorizația obiectivă obținută prin moduri diverse până la imersiunea acceptată de actori, produs al raporturilor sociale interne în care ancheta este obiectul unei aproprieri semnificative de către subiecți. O cale mitică oferită etnologilor ar consta în angajarea acestora în mod individual de către întreprindere într-un post dat, pentru a fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o reluare fidelă a modelelor fondatoare ale disciplinei: a decide să "se stabilească" la uzină ar fi ca și când ar pleca să împărtășească viața unui sat african sau a unui trib amazonian. Recrutarea și angajarea sunt interpretate atunci ca moduri de imersiune, în accepția clasică a termenului, iar acest salt într-un alt univers social este însoțit de reprezentări de identificare puternică cu mediul atins, grație efortului pe care îl implică. Este vorba de altfel de imaginea pe care și-o fac
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reflecta asupra adaptării modurilor de autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]