6,354 matches
-
dobândi secundele amurgului meu verde.Dacă ating cerul cu palma,Voi renaște în nopțile pline.Dacă zâmbetul senin îmi mângâie față,Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupă vieții.Numai dacă pământul de sub pașii mei,Vă rosti același imn,Eu voi adormi pe frunze de crin,Încărcate de alb diafan. Dacă începutul dimineților se va prelinge,Pe bucăți de suflet,Voi împărți mulțumiri,La fiecare trecător cu zâmbet senin.... XXIII. VIAȚA CĂ O CARTE DESCHISĂ, de Carmen Marin , publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
aur de iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din Sion, gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,/ Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome/ Și stih de bucurie răsune în Chedron. (Prohodire). Radu Gyr, poate cel mai mare poet al Crucii, și-a purtat cu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ațâțat în prinosul îndurării și-n rodul răstignirii. Creanga cerului tresare și pe bolta lui nuntită, o primăvară plină se scutură de aur. Natura înmiresmată își prinde-n horă Florile, care surâd cu ochii-n rouă, la clopotele care bat imnul Învierii. Toate sufletele se mângăie fără răgaz și pe Crucea neînfrântă și sfântă, dorința Învierii cântă. As`noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ și-L
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Umbrele morții zidesc catafalcul plecării... Patima urii devine colind al iertării, iar Sângele temniței, rod pârguit pentru cules își primenește ofranda. Pământul înroșit cu vieți nevinovate de miri, devine potir de cuminecare a cerului. Creanga de aur a inimii căntă imnul celor ce s-au dus. Morminte dragi, lumină vie,/ sporite-ntruna an de an,/ noi v-auzim curgând sub glie/ ca un șuvoi subpământean./ Ați luminat cu jertfe sfinte pământul până-n temelii,/ că țara arde de morminte/ cum arde cerul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
sfinți în temniți și furtuni,/ noi ne-am făcut din voi icoane/ și vă purtăm pe frunți cununi./ Nu plângem lacrimă de sânge,/ ci ne mândrim cu-atâți eroi./ Nu, Neamul nostru nu vă plânge,/ ci se cuminecă prin voi.( Imn morților). Andrei Ciurunga, Voievodul liric al Basarabiei răstignite, ilustru poet al Crucii, a fost condamnat pentru poezia sa martirică. „Cântecele sale de dor și de război”, adunate într-un volum în Februarie 1950, la Chișinău, i-au adus 4 ani
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
într-un volum în Februarie 1950, la Chișinău, i-au adus 4 ani de condamnare politică și interdicția de a nu mai scrie un vers. Dar, cum Canalul Morții, a devenit Golgota dobrogeană a zecilor de mii de osândiți, și imn al devenirii lor, Andrei Ciurunga nu s-a astâmpărat și a transformat Canalul în Poemul pătimirii, pentru care a mai primit 18 ani de temniță. Zidit din argilă și foc și-a frământat zilele-n cântare și visele stropite cu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și-a zugrăvit gândurile, prinse-n hora luminii Cuvântului. Mireama pământului s-a rostogolit pe urmele pașilor lui, într-o strigare de colind. Focul mâniei i-a pictat în suflet Icoana iertării. Vigoarea sufletului vioară răsună în răvașul anilor albi, imnul tinereții. Nopțile albe ale crezului său, trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și Apele, Vinul și Eroii, Păsările și Mucenițele, Cuvioșii și Cucii, Pâinea și Crucea, Catapeteasma și Codrul, Viețuitoarele și Magii, Păstorii și Sibilele, Cireșii și Sfinții, Stelele și Ostașii, Albinele și Martirii, Rândunelele și Mărturisitorii..., Totul în Toate răsună de Imnul Luminii: HRISTOS A ÎNVIAT !/ ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Gheorghe Constantin NISTOROIU Paști 2011 Referință Bibliografică: CRUCEA ȘI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEȘTI / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 117, Anul I, 27 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
jucărie, m-am îndreptat către Gârda, în inima Apusenilor, acolo unde, de ani buni îmi răcoresc creierii intoxicați de ecuații fiscale alambicate. Ca și când ai trage o perdea, imediat după Câmpeni, smogul rămâne în urmă și sufletul îmi prinde a cânta imnul locurilor pure, ce par desprinse din grădini celeste. Uneori, când mă întind pe malul Arieșului, am impresia că dacă întind mâna pot atinge norii grăbiți. Alteori, plimbându-mă prin Cheile Ordâncușei, îmi imaginez haiduci călărind prin pădure pe cai puternici
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
fulgii și curați și demni Să crească holdele zbierând sub lună Și fii lor să meargă mândri și tari prin vremi Plaiurile buboase să fie plaiuri line Izvoarele să plângă atât de clar sub noi Să fie-un fel de imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și-n timpuri noi! RITUAL DE JERTFĂ Cum stăteau pietrele sub cer Pe coastele acestei lumi Din vecii nimeni nu venise Și ele tot mai așteptau Și începea un fel de dor Să-ngroape
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
prezenți la eveniment. A urmat un Medley Italian (‘Funiculi, Funicula’, ‚O sole mio’, ‚Tarantella napoletana’) pe care s-a aplaudat continuu. Ni s-au cerut bisuri, dintre care amintesc ‘We are the Champions’, piesa compusă de regretatul Freddy Mercury și ‚imnul prieteniei’, așa cum îmi place mie să-l numesc: ‚Amigos pară siempre!’”, ne-a spus Julia Saleno. „Cu toate că am petrecut cu fanii până în zori, a doua zi ne-am desfătat amândoi în valurile mării, am înotat și am alergat pe faleză
CETATEA ETERNA CUCERITA DE TENORUL ROMEO SI SOPRANA JULIA SALENO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_eterna_cucerita_de_tenorul_romeo_si_soprana_julia_saleno_.html [Corola-blog/BlogPost/364722_a_366051]
-
retribuite. Poporul tău Doamne dorește să muncească spre a-și câștiga cinstit pâinea cea de toate zilele. Comuniștii ascunși sub sigla PSD ne mint cât pot, spre ași însuși bogățiile spre prosperitatea noului comunism capitalist. „Sculați voi oropsiți ai soartei” imnul inaugurat la Londra în 1848, eventual adaptat corespunzător, redevine actual ca să scăpăm de noii comuniști care vor îmbogățirea prin înșelătorie și minciună. Pădurile care generează oxigenul chiar și pentru membrii PSD care le taie ne sunt necesare tuturor. Să fie
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417945081.html [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
martore ale acestei tragedii ale libertății, a greutăților de a găsi o soluție pentru conștiința creștină luminată de strălucirea lui Iisus Hristos. Să nu uităm că, creștinismul este religia libertății. 3. Personajele lui Dostoievski trăiesc tragedia vieții ca pe un imn al libertății. În ideea libertății se transpune și ideea răului opusă binelui suprem. Marele gânditor rus Nicolae Berdiaev descoperă în opera scriitorului o dualitate a răului: răul metafizic și răul lăuntric. Nichifor Crainic relevează alte aspecte malefice: răul imanent pe
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
dansul frunzelelor într-un decor autumnal, pașii-s uneori, interludii, iar ritmu-i cam fugar, este cel mai senzual dans, nicidecum gregar. Ochii susțin mișcarea și-ntr-un ritm vertiginos, măsurăm sala, iar dansul devine spectaculos, dar sfârșim milonga printr-un ,,imn'' de tangou și,,dansul dansatorilor'', finalizat într-un tablou. 3 Noiembrie 2015 - MIT Referință Bibliografică: DANSUL DANSATORILOR ( Tangou ) / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana
DANSUL DANSATORILOR ( TANGOU ) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1478953303.html [Corola-blog/BlogPost/385053_a_386382]
-
pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
pământul,mânca-i-ar ciorile și viermii!e ziua ta, ai?!...nu mai pot ei de ziua ta,doar ca să-și mai tragă un chiolhan,să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod,să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mariprecum că noi am stat aici de veacurică au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnareacă ne-au lăsat o țară...ce ne-au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
a adus o pată de culoare la Palatul Elisabeta! Această pată este a rozului viu, cald și pur! Sărbătoare regală neegală cu nimic Sărbătoarea in integrum a avut strălucire și solemnitate regală! De la balconul Palatului Elisabeta, în deschidere, după intonarea Imnului Regal și la încheierea evenimentului, Familia Regală a României a salutat publicul și a fost aplaudată cu entuziasm de public. De asemenea, membrii Familiei Regale a României au coborât în Grădina Palatului Elisabeta, au conversat cu invitații și au acceptat
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399263755.html [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
nu dezbinare, reconciliere, nu răzbunare, devotament pentru interesele țării și ale poporului, nu satisfacerea unor interese personale politice și de parvenire...”) și Seniorului Corneliu Coposu, („...suntem toți aici, cei care cred în viitorul României, în instituirea democrației prin monarhie...”), a Imnului Regal, a marșurilor patriotice și de promenadă, audibile puternic prin intermediul unei sonorizări electronice. „Ne aflăm într-un moment în care nu mai avem voie, noi monarhiștii, să rămânem dezbinați sau pasivi, ci, grabnic să urmăm îndemnurile Majestății Sale, Regelui Mihai
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
revistei „Porțile Norduluiˮ, este răsplătit cu Premiul pentru Publicații Literare Periodice. Virginia Paraschiv vorbește despre activitatea scriitorului băimărean și despre realizările sale în domeniul cultural și literar. Al.F. Țene îi apreciază laudativ activitatea, mulțumindu-i încă o dată pentru crearea Imnului LSR. Vasile B. Gădălin a împărtășit impresiile sale consemnate în catrene, dând astfel tonul petrecerii ce a încheiat întâlnirea membrilor LSR. Următoarea ședință de cenaclu se va derula joi, 27 aprilie, la Cercul Militar Cluj. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Liga
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490948772.html [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]
-
facem un tezaur, Pe trupul de efeb, un cap de taur, Ce doar sudalme știe să împroaște. Și-n jocul lor de-a sfinții și de-a zeii, Nu au nici teamă și deloc rețineri, Dar ar putea să-nalțe imn ideii De-a fi și liberi și frumoși și tineri Și să întoarcă-n ei toți dumnezeii, Să fie iar supușii Sfintei Vineri. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: SONETE CONTEMPORANE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1456440573.html [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă te doare să nu țipi. Dacă îți este greu, să mergi înainte”. Astăzi, din păcate, asistăm la o încercare de inoculare a unei înțelegeri
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478861847.html [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
la un moment dat să te identifici cu eroul liric, divinizându-i iubita. Exemplul lui vine ca un îndemn de prețuire a persoanelor care ne sunt dragi. Pur, nobil, plin de candoare, sensibilitate și duioșie, versul lui Mircea Trifu este asemeni imnurilor de dragoste ale Împăratului Solomon către iubita sa Sunamita. Dragostea este cântată la cel mai înalt grad de frumusețe, exprimând noblețe, puritate, fără a fi pângărită cu scene obscene sau vulgarități: În fața ta m-aplec divinitate, / Și-ți port cuvântul
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
a trăit și a activat în primele secole ale erei noi, între anii 338 și 420 în această regiune de la Dunărea de Jos, S-a făcut cunoscut în toată lumea creștină ca unul dintre d octores ecclesiae, învățătorii Bisericii. A cultivat imnul ca specie solemnă a genului liric. Lucrarea lui Niceta de Remesiana De psalmodiae bono cuprinde o clasificare a cântărilor imnice creștine utilizate în epoca sa. Niceta clasifică imnele după conținutul lor emoțional în: tristes, canticum triumfale, terrificum carmen și carminibus
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
nonvalorile ca din apă. Apelul autoarei este motivațional: „Se surpă Ateneul Păcii, / Se prăbușesc valori, în zare, / Și nu se știe costul bărcii / Și dacă Noe mai apare. // Să-nvingă viața, că-i minune, / Să auzim tunul cum tace, / Doar Imnul Terrei să răsune / Și să ne înrolăm în pace!” (Să ne înrolăm în pace). Viziunea continuă și în poezia următoare, care e ca un strigăt al disperării, lansat către omenire: „E plin pământul de torpile / Și păsările mor în zbor
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor întinsă, / Iar tu, înscris în calendar” (Lacrima Primei Uniri). Și lui Avram Iancu îi cântă un imn, Virginia Vini Popescu: „Cu Horea-n sânge și în gând, / Și-nvăluit de dor de drept, / La Blajul nostru, Blajul sfânt, / Și-a pus un tricolor pe piept. // Simbolul luptei pentru toți, / Pentru cei vii, pentru străbuni, / Glasul lui Iancu dintre
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]